Revoluția Gemini în Administrația Românească: O Prognoză a Impactului Bugetar până în 2027
Rezumat Executiv
Acest raport prezintă o analiză prospectivă a impactului economic și bugetar generat de o implementare ipotetică, la scară națională, a unui sistem avansat de Inteligență Artificială (IA) – un model de tip Gemini 4 sau 5 – în întregul aparat administrativ al României, pe un orizont de timp până la finalul anului 2027. Analiza cuantifică economiile potențiale, creșterea veniturilor și efectul net asupra bugetului de stat, pornind de la un scenariu de transformare digitală accelerată.
Proiecția centrală a acestui raport indică faptul că o astfel de implementare strategică ar putea genera un câștig bugetar net anualizat de aproximativ 45,5 miliarde RON până la finalul anului 2027. Această cifră este rezultatul consolidării a două efecte majore:
Economii din cheltuieli de aproximativ 23,64 miliarde RON, provenite din reducerea aparatului de stat cu circa 182.000 de posturi cu un grad ridicat de automatizare, gestionată prioritar prin atriție naturală și programe de reconversie profesională.
Venituri suplimentare de circa 27 miliarde RON, generate de o eficientizare radicală a colectării fiscale, în principal prin reducerea la jumătate a decalajului masiv de încasare a TVA și prin combaterea mai eficientă a altor forme de evaziune fiscală.
Din beneficiul brut total de peste 50 de miliarde RON, au fost deduse costurile anuale de implementare, mentenanță și licențiere a platformei IA, estimate la aproximativ 1,5 miliarde RON, precum și costurile anualizate ale unui program național de recalificare a forței de muncă afectate, estimate la 3,8 miliarde RON.
Metodologia utilizată se bazează pe date macroeconomice și fiscale actuale pentru România, rate de automatizare a sarcinilor administrative estimate de companii de consultanță de top (McKinsey, Deloitte), studii de caz internaționale privind implementarea cu succes a IA în sectorul public și proiecții privind evoluția capacităților tehnologice. Scenariul presupune o investiție inițială semnificativă, parțial finanțabilă din fonduri europene, și costuri operaționale anuale, alături de un program național de tranziție a forței de muncă.
Impactul strategic al acestei transformări depășește sfera pur fiscală. Reducerea deficitului bugetar cu peste 2 puncte procentuale din PIB ar putea permite României ieșirea din procedura de deficit excesiv, îmbunătățirea ratingului de țară și scăderea costurilor de finanțare. Mai mult, implementarea IA ar conduce la o creștere a transparenței, la reducerea birocrației și la o îmbunătățire fundamentală a serviciilor publice, repoziționând România ca un potențial lider regional în guvernanța digitală și consolidând contractul de încredere dintre stat și cetățean.
Secțiunea 1: Contextul Inițial - Starea Finanțelor Publice și a Aparatului de Stat în România (2024-2025)
Pentru a evalua corect potențialul transformator al Inteligenței Artificiale, este esențială o înțelegere aprofundată a punctului de plecare. Administrația publică și finanțele României se confruntă, la orizontul anilor 2024-2025, cu o serie de provocări structurale profunde: un aparat de stat supradimensionat și costisitor, un deficit bugetar cronic care exercită o presiune constantă asupra economiei și o ineficiență notorie în colectarea veniturilor fiscale, care limitează capacitatea statului de a investi și de a furniza servicii publice de calitate.
1.1. Dimensiunea și Costul Aparatului Bugetar
Dimensiunea aparatului de stat reprezintă una dintre cele mai rigide și costisitoare componente ale bugetului public. Conform datelor oficiale, la finalul lunii aprilie 2025, numărul total de posturi ocupate în instituțiile și autoritățile publice din România se situa la 1,306 milioane.1 Această cifră plasează sectorul public printre cei mai mari angajatori din țară și reflectă o tendință de creștere constantă în ultimul deceniu, după o perioadă de ajustări post-criză financiară.1 În primele două luni ale anului 2025, de exemplu, s-au înregistrat creșteri de personal în sectoare precum Apărare, Educație și administrații locale, continuând o tendință de expansiune observată și în anii anteriori.3
Costurile asociate acestui aparat sunt pe măsură. Execuția bugetară pentru primele patru luni ale anului 2025 indică cheltuieli de personal în valoare de 56,55 miliarde RON.4 Prin extrapolarea acestei valori, costul anualizat al personalului bugetar pentru 2025 se proiectează la aproximativ
169,65 miliarde RON. Această sumă reprezintă o pondere covârșitoare în arhitectura bugetară, de circa 21,7% din totalul cheltuielilor bugetare estimate pentru 2024.5
Această dinamică de creștere continuă, adesea în contradicție cu obiectivele politice declarate de restructurare și eficientizare 6, evidențiază o problemă fundamentală: o inerție structurală profundă. Mecanismele tradiționale de control, precum înghețarea angajărilor sau regula "o angajare la șapte plecări", s-au dovedit în mare parte ineficiente în a stopa expansiunea aparatului de stat.3 Această realitate sugerează că orice reformă bazată exclusiv pe decizii administrative se lovește de o rezistență sistemică, fie ea de natură politică, sindicală sau birocratică. În acest context, o intervenție tehnologică disruptivă, precum implementarea la scară largă a IA, nu trebuie privită doar ca un instrument de optimizare a costurilor. Ea devine, potențial, singurul mecanism capabil să spargă această inerție, forțând o restructurare bazată pe necesități funcționale obiective și pe automatizarea sarcinilor, în locul unei alocări de personal bazate pe tradiție sau influență.
1.2. Provocarea Deficitului Bugetar Structural
Finanțele publice ale României sunt marcate de un dezechilibru major și persistent între venituri și cheltuieli. Deficitul bugetar a devenit o caracteristică structurală a economiei, plasând țara într-o poziție vulnerabilă atât pe plan intern, cât și în relația cu partenerii europeni. Prognozele pentru anul 2025 ilustrează gravitatea situației și divergența de opinii privind capacitatea de corecție. Comisia Europeană, într-o prognoză de primăvară, estimează un deficit de 8,6% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană.8 Agenția de rating Fitch anticipează un deficit de
7,4% din PIB 9, în timp ce Guvernul României și-a asumat o țintă mai optimistă, de
7% din PIB.10 Consiliul Fiscal, într-o analiză prudentă, consideră ținta guvernamentală "foarte ambițioasă" și estimează că deficitul se va situa mai degrabă în jurul valorii de
7,7% din PIB, subliniind riscuri semnificative de nerealizare, în special din cauza supraestimării veniturilor și a impactului deplin al noii legi a pensiilor.11
Acest dezechilibru a condus la declanșarea de către Bruxelles a procedurii de deficit excesiv, un mecanism care impune un calendar strict de ajustare fiscală.12 Consecințele sunt concrete și costisitoare: România se împrumută la costuri printre cele mai ridicate din UE, iar presiunea pentru consolidare fiscală este imensă, limitând spațiul pentru investiții publice și politici sociale.11
Eșecul repetat al măsurilor fiscale convenționale (creșteri de taxe, reduceri punctuale de cheltuieli) de a produce o corecție durabilă a deficitului creează un context în care soluțiile radicale devin nu doar o opțiune, ci o necesitate stringentă. Persistența unui deficit la niveluri de criză, cuplată cu presiunea externă a Comisiei Europene, transformă un proiect de anvergura implementării naționale a IA într-o propunere mult mai plauzibilă și justificabilă politic. Acesta nu mai poate fi privit ca un proiect de modernizare pe termen lung, ci ca un instrument esențial de supraviețuire fiscală și de aliniere la angajamentele europene. Deficitul structural acționează, astfel, ca un catalizator neintenționat, forțând statul să ia în considerare inovații disruptive pe care, în condiții de stabilitate fiscală, le-ar fi amânat sau implementat fragmentat.
1.3. Ineficiența Colectării Fiscale: O Oportunitate Neexploatată
O cauză fundamentală a deficitului structural al României este incapacitatea cronică a statului de a colecta eficient taxele și impozitele datorate. Cel mai elocvent indicator al acestei probleme este decalajul de încasare a Taxei pe Valoarea Adăugată (TVA), cunoscut și ca "VAT gap". România înregistrează un decalaj de 36%, cea mai slabă performanță din Uniunea Europeană, unde media se situează la doar 5,4%.13 Aceasta înseamnă că mai mult de o treime din TVA-ul care ar trebui teoretic colectat nu ajunge la bugetul de stat.
Importanța acestei ineficiențe este amplificată de ponderea semnificativă a TVA în structura veniturilor bugetare. Încasările din TVA reprezintă aproximativ 20,4% din totalul veniturilor bugetare 14, fiind una dintre principalele surse de finanțare a statului. În anul 2024, de exemplu, din venituri totale de 574,6 miliarde RON, o parte substanțială a provenit din TVA.16 Buletinul statistic fiscal al ANAF pentru anul 2024 arată încasări totale din TVA de 104,08 miliarde RON.18 O îmbunătățire chiar și parțială a ratei de colectare ar avea, prin urmare, un impact bugetar masiv și imediat.
Această problemă nu este doar o pierdere de venituri, ci și un simptom al unor maladii mai profunde ale economiei și societății: o economie subterană extinsă, o cultură a evaziunii fiscale și o lipsă generalizată de încredere în capacitatea și echitatea sistemului fiscal. Implementarea unui sistem IA avansat pentru a combate evaziunea, pe modelul succeselor din alte state 19, ar genera un efect triplu. În primul rând, ar crește direct veniturile bugetare, contribuind la reducerea deficitului. În al doilea rând, aceste venituri suplimentare ar putea finanța costurile implementării IA în alte sectoare ale administrației, creând un cerc virtuos al modernizării auto-finanțate. În al treilea rând, și poate cel mai important pe termen lung, prin creșterea transparenței, a capacității de detecție a fraudei și a echității fiscale (asigurând că toți contribuabilii își plătesc datoriile), IA poate stimula conformarea voluntară și poate contribui la reconstruirea încrederii cetățenilor în stat. Astfel, investiția în IA la nivelul administrației fiscale transcende simpla colectare de taxe; ea reprezintă o oportunitate de a redefini și consolida contractul social-fiscal dintre stat și societate.
Secțiunea 2: Scenariul de Transformare - Implementarea unui Sistem Național de Inteligență Artificială (2025-2027)
Scenariul propus în această analiză presupune o decizie strategică a Guvernului României de a încheia un parteneriat cu un lider tehnologic global pentru implementarea, în perioada 2025-2027, a unui sistem de Inteligență Artificială de ultimă generație. Acest sistem, denumit simbolic "Gemini 4/5", ar fi integrat la nivelul întregii administrații publice, centrale și locale, cu scopul de a automatiza procesele, de a spori eficiența și de a îmbunătăți serviciile oferite cetățenilor și mediului de afaceri.
2.1. Premisele Tehnologice: Capacitățile unui Sistem AI Avansat (Gemini 4/5)
Modelul de IA avut în vedere în acest scenariu depășește cu mult capacitățile chatbot-urilor sau ale instrumentelor de automatizare simple. Se presupune existența unui sistem multimodal avansat, care integrează procesarea limbajului natural, viziunea computerizată, generarea de cod și capabilități de raționament complex. Experții din domeniu anticipează că, până în 2027, astfel de sisteme vor atinge un nivel de performanță care le va permite să depășească experții umani în sarcini analitice și tehnice bine definite, să automatizeze segmente semnificative ale muncii de birou și să funcționeze ca agenți autonomi capabili să execute sarcini complexe cu supervizare minimă.21
Capacitățile cheie ale unui astfel de sistem, relevante pentru administrația publică, includ:
Automatizarea Inteligentă a Proceselor (IPA): Prelucrarea automată a documentelor, extragerea de date din formulare nestructurate, clasificarea și rutarea corespondenței, generarea de rapoarte standardizate și procesarea cererilor cetățenilor.
Analiză Predictivă și Suport Decizional: Analiza seturilor masive de date pentru a identifica tendințe, a prognoza nevoi (de la fluxuri de trafic la riscuri de fraudă fiscală) și a oferi scenarii decizionale bazate pe date pentru factorii de decizie politică.
Interacțiune Conversațională Avansată: Implementarea de asistenți virtuali capabili să ofere informații precise și personalizate cetățenilor în limbaj natural, 24/7, pe multiple canale (web, mobil, telefonie), reducând presiunea asupra ghișeelor și a centrelor de apel.
Asistență pentru Personalul Public: Furnizarea de instrumente care să ajute angajații rămași să fie mai productivi, de la asistenți de redactare a documentelor oficiale și a răspunsurilor la petiții, până la sisteme de căutare inteligentă în baze de date legislative complexe.24
Conform solicitării, un element crucial al succesului este antrenarea specifică a modelului. Acesta ar urma să fie "fine-tuned" pe un corpus masiv de date specifice României: legislația națională, codurile de procedură administrativă și fiscală, hotărâri de guvern, jurisprudență și date istorice anonimizate. Implicarea directă a funcționarilor publici în acest proces de antrenare și validare este esențială pentru a asigura că sistemul înțelege nuanțele contextuale, terminologia specifică și particularitățile sistemului administrativ românesc.
2.2. Potențialul de Automatizare în Sectorul Public Românesc: O Analiză Sectorială
Aplicarea capacităților tehnologice descrise anterior asupra structurii actuale a administrației publice din România relevă un potențial imens de eficientizare. Analiza poate fi structurată pe funcții orizontale, comune majorității instituțiilor, și pe domenii verticale, cu specificități proprii.
Funcții Orizontale (Finanțe, Resurse Umane, Achiziții Publice): Acestea reprezintă "sistemul nervos" administrativ al oricărei instituții publice. Sarcinile predominante – contabilitate, procesare de facturi, administrare de personal, gestionare de contracte – sunt caracterizate de un grad înalt de repetitivitate și sunt bazate pe reguli clare. Analizele realizate de McKinsey estimează că între 60% și 80% din aceste sarcini sunt cel puțin parțial automatizabile, ceea ce ar putea conduce la o reducere a costurilor operaționale de cel puțin 30%.26 Aceste procente sunt direct aplicabile miilor de angajați din departamentele financiar-contabile și de resurse umane din fiecare minister, agenție guvernamentală și primărie din țară.
Domenii Verticale Specifice:
Administrație Publică și Servicii pentru Cetățeni: Interacțiunea directă cu cetățeanul este una dintre zonele cu cel mai mare potențial de transformare. IA poate prelua integral procesarea cererilor standard (certificate de cazier, adeverințe fiscale, cereri pentru alocații), poate gestiona programări online și poate oferi răspunsuri instantanee la întrebări frecvente. Un exemplu relevant este cel din Singapore, unde un asistent virtual fiscal a reușit să reducă la jumătate numărul de apeluri către call-center, eliberând personalul pentru a se ocupa de cazurile complexe care necesită intervenție umană.27
Sistemul de Justiție: Volumul imens de muncă administrativă din instanțe și parchete poate fi redus semnificativ. IA poate realiza transcrierea automată și precisă a ședințelor de judecată, poate asista la managementul electronic al dosarelor, poate efectua cercetare juridică avansată prin analiza a mii de documente legislative și de jurisprudență în câteva secunde și poate chiar identifica potențiale contradicții sau neclarități în legislație, ajutând la îmbunătățirea calității actului normativ.28
Colectare Fiscală (ANAF): Acesta este domeniul cu cel mai mare potențial de impact financiar direct. Pe modelul implementărilor de succes din alte state europene, IA poate transforma ANAF într-o instituție proactivă. În Austria, utilizarea IA pentru analiza de risc a contribuit la creșterea veniturilor fiscale cu 185 de milioane de euro într-un an. În Polonia, un model de machine learning a fost esențial în reducerea decalajului de TVA de la 6,6 miliarde euro la 1,7 miliarde euro.19 Pentru România, IA ar putea analiza în timp real datele din sistemele e-Factura și e-Transport, ar putea identifica rețele complexe de fraudă TVA și ar putea selecta pentru control, cu o precizie mult mai mare, companiile cu risc fiscal ridicat.
Implementarea unui sistem IA unificat la nivel național nu aduce doar beneficii izolate în fiecare instituție. În prezent, ineficiența se propagă în lanț: o întârziere la o instituție blochează procese în alte zece. Un sistem IA integrat creează un "efect de rețea". Prin asigurarea interoperabilității și prin automatizarea fluxurilor de date între instituții (de exemplu, o modificare a datelor unei firme la Registrul Comerțului este preluată și procesată instantaneu de sistemele IA ale ANAF și ale autorităților locale), se elimină blocajele sistemice. Beneficiul total devine astfel mai mare decât suma beneficiilor individuale, generând o accelerare exponențială a eficienței la nivelul întregii administrații.
2.3. Foaia de Parcurs a Implementării și Costurile Asociate
Un proiect de o asemenea anvergură necesită o abordare etapizată și o planificare financiară riguroasă. Foaia de parcurs propusă se întinde pe o perioadă de aproximativ trei ani, de la începutul lui 2025 până la finalul lui 2027.
Faza 1: Pilotare și Antrenament (T1 2025 – T2 2026)
Această primă fază, cu o durată de 18 luni, se va concentra pe implementarea sistemului în câteva instituții-pilot, selectate pe baza potențialului de impact rapid și a volumului mare de date. Candidați ideali ar fi Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) și câteva ministere cu funcții administrative extinse. În paralel, se va desfășura procesul esențial de antrenare și adaptare a modelului de IA pe datele specifice României, cu participarea activă a experților din instituțiile vizate.
Faza 2: Extindere la Nivel Național (T3 2026 – T4 2027)
Pe baza lecțiilor învățate și a succesului din faza pilot, a doua etapă va consta în extinderea (roll-out) sistemului la nivelul întregii administrații publice centrale și, ulterior, în oferirea platformei ca serviciu pentru administrațiile publice locale. Această fază va implica scalarea infrastructurii, programe de training la scară largă pentru personal și integrarea cu sistemele informatice existente.
Estimarea Costurilor de Implementare:
Determinarea unui cost exact este dificilă, dar analiza strategiilor naționale de IA din alte țări și a modelelor de preț ale furnizorilor de tehnologie permite o estimare fundamentată.
Investiția Inițială (CAPEX): Strategiile naționale de IA adoptate de țări precum Canada (125 milioane CAD), Franța (1,5 miliarde EUR) sau Germania (3 miliarde EUR) indică un ordin de mărime al investițiilor necesare.30 Pentru România, o estimare prudentă pentru o perioadă de trei ani ar include costuri pentru infrastructura hardware (servere, unități de procesare grafică - GPU), dezvoltare și customizare software, achiziția și pregătirea seturilor de date, și consultanță specializată. Un buget total de
1,5 - 2 miliarde de euro pentru această perioadă este o estimare realistă. O parte semnificativă a acestei sume poate fi acoperită din fonduri europene nerambursabile. România are deja alocate aproximativ 6 miliarde de euro pentru transformarea digitală prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și alte programe operaționale precum Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PoCIDIF).31Costuri Operaționale Anuale (OPEX): După faza de implementare, funcționarea sistemului va genera costuri recurente. Modelele de preț pentru platformele AI de top, precum Google Gemini sau cele de la OpenAI, sunt complexe, combinând abonamente enterprise per utilizator (care pot varia între 30 și 55 USD/utilizator/lună) cu prețuri bazate pe consum (numărul de "token-uri" procesate).34 Pentru un contract guvernamental de anvergura celui descris, se va negocia, fără îndoială, un pachet personalizat. O estimare prudentă pentru costurile anuale de licențiere, mentenanță a infrastructurii și consum de resurse de calcul s-ar situa în intervalul
200 - 300 milioane de euro (aproximativ 1 - 1,5 miliarde RON).
Secțiunea 3: Prognoza Impactului Economic și Bugetar (Proiecție 2027)
Implementarea unui sistem național de Inteligență Artificială va genera efecte profunde asupra bugetului de stat, acționând simultan pe două paliere: reducerea drastică a cheltuielilor prin optimizarea aparatului administrativ și creșterea substanțială a veniturilor prin eficientizarea colectării fiscale. Această secțiune cuantifică aceste efecte și estimează impactul agregat asupra deficitului bugetar la orizontul anului 2027.
3.1. Reducerea Aparatului de Stat și Economiile Directe din Cheltuieli
Principalul vector de economisire la capitolul cheltuieli este reducerea necesarului de personal pentru sarcini repetitive și administrative, care pot fi preluate de sistemul IA.
Metodologia de Calcul a Reducerii de Personal:
Linia de Bază: Se pornește de la numărul total de 1.306.000 de angajați în sectorul public la nivelul anului 2025.1
Identificarea Segmentului Automatizabil: Se estimează că aproximativ 40% din totalul posturilor (circa 522.400) sunt concentrate în funcții administrative, de suport și de birou (financiar, contabilitate, resurse umane, juridic, secretariat, registratură, analiză de date de rutină etc.), care prezintă cel mai mare potențial de automatizare.
Aplicarea Ratei de Reducere: Pe baza analizelor McKinsey, care indică un potențial de automatizare a 60-80% din sarcini în aceste domenii 26, se aplică o rată conservatoare de reducere a
necesarului de posturi de 35% în acest segment specific. Această rată ia în considerare faptul că nu toate sarcinile dintr-un post sunt automatizabile și că vor apărea noi sarcini de supervizare a sistemelor IA.Calculul Final: Aplicarea ratei de 35% la segmentul de 522.400 de posturi rezultă într-o reducere potențială de 182.840 de posturi până la finalul anului 2027.
Strategia de Gestionare a Reducerii: Este crucial de subliniat că această reducere nu implică neapărat concedieri în masă. O parte semnificativă a acestei ținte poate fi atinsă prin managementul inteligent al atriției naturale (pensionări, plecări voluntare din sistem), coroborat cu blocarea angajărilor pe posturile care devin redundante. Restul personalului afectat va intra în programe de reconversie profesională, analizate în Secțiunea 4.
Calculul Economiilor Bugetare:
Pornind de la un cost anualizat al cheltuielilor de personal de 169,65 miliarde RON pentru 1.306.000 de angajați, rezultă un cost mediu anual per angajat de aproximativ 129.900 RON. Reducerea a 182.840 de posturi ar genera, prin urmare, o economie anuală directă la bugetul de stat de aproximativ 23,75 miliarde RON.
Următorul tabel detaliază această proiecție pe principalele sectoare ale administrației publice.
Tabelul 1: Proiecția Reducerii de Personal și a Economiilor Anuale pe Sectoare (2027)
Notă: Distribuția angajaților pe sectoare este o estimare bazată pe date publice agregate.3 Procentul de posturi administrative este specific fiecărui sector.
3.2. Creșterea Veniturilor Bugetare prin Eficiență Sporită în Colectare
Al doilea pilon al impactului bugetar este creșterea veniturilor, realizată prin aplicarea capacităților de analiză și detecție ale IA asupra procesului de colectare fiscală.
Metodologia de Calcul a Veniturilor Suplimentare:
Creșterea Încasărilor din TVA: Linia de bază este reprezentată de încasările totale din TVA în 2024, de 104,08 miliarde RON.18 Decalajul de încasare de 36% 13 implică o pierdere anuală de aproximativ 58,5 miliarde RON. Scenariul propune o țintă de
reducere a acestui decalaj la jumătate, adică cu 18 puncte procentuale, ajungând la un nivel de 18%. Această țintă este ambițioasă, dar fezabilă, având în vedere performanțele obținute de Polonia prin măsuri similare de digitalizare și control.19 O astfel de reducere ar genera venituri suplimentare la buget de aproximativ
20 miliarde RON anual.Combaterea Altor Forme de Evaziune Fiscală: Pe lângă TVA, IA poate fi utilizată pentru a identifica discrepanțe în declararea impozitului pe profit, a veniturilor persoanelor fizice și a contribuțiilor sociale. Analiza de risc avansată poate scoate la iveală scheme de optimizare fiscală agresivă și nedeclarare a veniturilor. Rapoartele ANAF arată deja că acțiunile de control clasice au implicații fiscale de peste 1,24 miliarde RON în primele cinci luni ale anului 2024.40 Prin utilizarea IA, capacitatea de detecție și acoperirea controalelor ar crește exponențial. Se estimează conservator un câștig suplimentar de
7 miliarde RON anual din combaterea evaziunii la alte tipuri de impozite.
Tabelul 2: Proiecția Veniturilor Suplimentare din Îmbunătățirea Colectării Fiscale (2027)
Notă: Valorile baseline sunt bazate pe execuțiile bugetare din 2024 și proiecțiile pentru 2025. Decalajul pentru impozitul pe profit/venit este o estimare a analiștilor.
3.3. Impactul Agregat asupra Deficitului Bugetar: O Nouă Traiectorie Fiscală
Prin consolidarea efectelor de pe partea de cheltuieli și de venituri, se poate contura impactul net asupra soldului bugetar și, implicit, asupra deficitului.
Calculul Impactului Agregat:
Impactul pozitiv total asupra soldului bugetar este suma economiilor la cheltuieli (23,75 miliarde RON) și a veniturilor suplimentare (27 miliarde RON), rezultând un beneficiu brut de 50,75 miliarde RON anual.
Reducerea Deficitului în Procente din PIB:
Pentru a transpune această valoare într-un indicator macroeconomic relevant, este necesară o proiecție a PIB-ului pentru 2027. Pornind de la un PIB estimat la 1.894 miliarde RON pentru 2025 4 și aplicând o rată de creștere nominală medie de 5% pe an (o estimare conservatoare bazată pe prognoza Fitch 9), PIB-ul României în 2027 ar putea ajunge la aproximativ 2.088 miliarde RON. În acest context, un câștig bugetar de 50,75 miliarde RON reprezintă o reducere a deficitului bugetar de aproximativ
2,43 puncte procentuale din PIB.
O Nouă Traiectorie Fiscală:
Această ajustare structurală are potențialul de a schimba fundamental traiectoria finanțelor publice ale României. Pornind de la o prognoză a deficitului pentru 2027 de 5,9% din PIB în scenariul "business as usual" (conform proiecției Fitch 9), implementarea cu succes a proiectului IA ar putea reduce acest deficit la aproximativ
3,47% din PIB. Cu măsuri fiscale complementare minore, atingerea pragului de 3% din PIB, stabilit prin Tratatul de la Maastricht, devine un obiectiv perfect realizabil.
Atingerea acestui prag nu este un simplu exercițiu contabil, ci declanșează un ciclu de feedback pozitiv cu efecte în întreaga economie. Ieșirea din procedura de deficit excesiv 12 ar conduce la o îmbunătățire a ratingului de țară 9, ceea ce ar reduce automat costurile de împrumut ale statului, eliberând alte miliarde de lei din cheltuielile cu dobânzile. Un mediu fiscal stabil și predictibil, cuplat cu un rating suveran solid, ar spori încrederea investitorilor și ar atrage investiții străine directe, care, la rândul lor, ar genera creștere economică și noi venituri la buget. Astfel, investiția inițială în IA nu doar că se auto-finanțează, dar acționează ca un catalizator pentru o dezvoltare economică sustenabilă pe termen lung.
Secțiunea 4: Tranziția Forței de Muncă și Implicațiile Socio-Economice
O transformare de o asemenea magnitudine nu poate fi evaluată doar prin prisma indicatorilor fiscali. Impactul asupra forței de muncă din sectorul public este una dintre cele mai importante și sensibile componente ale acestui scenariu. Gestionarea corectă a acestei tranziții este esențială pentru succesul pe termen lung al reformei și pentru menținerea coeziunii sociale. Strategia propusă nu este una de concedieri în masă, ci una de realocare strategică a capitalului uman către zonele unde este cel mai necesar.
4.1. De la Funcționar Public la Muncitor Calificat: Analiza Fezabilității
Paradoxul pieței muncii din România este existența simultană a unui excedent de personal în aparatul administrativ și a unui deficit acut de forță de muncă în sectoare cheie ale economiei reale. Companiile de recrutare și patronatele estimează un necesar de 200.000-250.000 de lucrători, în special în meserii manuale și tehnice.43 Rapoartele europene privind piața muncii indică deficite majore pentru ocupații precum muncitori în construcții, șoferi de autocamioane, electricieni, instalatori și lucrători în industria ospitalității.44
Această situație creează o oportunitate unică: forța de muncă eliberată din sarcinile administrative repetitive poate fi redirecționată, prin programe de recalificare, către aceste sectoare cu cerere mare. O astfel de tranziție ar avea un dublu beneficiu: ar rezolva o parte din deficitul de personal al sectorului privat și ar oferi alternative viabile de angajare pentru foștii angajați publici, reducând impactul social al restructurării.
În același timp, este important de menționat că nu toți angajații din zonele afectate de automatizare vor părăsi sistemul public. O nouă paradigmă a muncii în administrație va lua naștere, în care rolul omului se va schimba de la executant de sarcini la supervizor și partener al sistemului IA. Vor fi necesare noi competențe, precum managementul excepțiilor (gestionarea cazurilor complexe pe care IA nu le poate rezolva), auditarea și validarea rezultatelor algoritmilor, analiza datelor generate de sistem și asigurarea utilizării etice a tehnologiei.45 Prin urmare, tranziția forței de muncă este duală:
Reskilling (Recalificare): Programe intensive de formare pentru meserii cerute pe piața muncii, destinate personalului care părăsește sistemul public.
Upskilling (Perfecționare): Programe de dezvoltare a competențelor digitale și analitice pentru personalul care rămâne în sistem, pentru a putea colabora eficient cu noile tehnologii.
4.2. Costuri de Tranziție și Investiții în Capitalul Uman
Asigurarea unei tranziții line și echitabile implică costuri care trebuie integrate în calculul bugetar general al proiectului. Aceste costuri nu sunt doar o cheltuială, ci o investiție esențială în capitalul uman și în stabilitatea socială.
Costurile Programelor de Recalificare: Deși Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) oferă cursuri gratuite pentru șomeri, acestea sunt finanțate de la bugetul de stat.47 Costul mediu al unui curs de calificare privat pentru meserii precum bucătar, electrician sau instalator variază în România între 1.000 și 2.500 RON per persoană.48 Pentru a acoperi costurile logistice, de formare și certificare, se poate estima un cost mediu per persoană de
2.000 RON. Presupunând că aproximativ 100.000 de persoane din totalul de 182.840 de posturi reduse vor necesita recalificare (restul fiind acoperit prin pensionare, plecări voluntare sau upskilling intern), costul total al unui program național de recalificare s-ar ridica la 200 milioane RON.Indemnizații de Tranziție (Plăți Compensatorii): Pentru angajații care vor fi disponibilizați direct, în special în faza inițială, este necesară alocarea unor pachete compensatorii pentru a le asigura un venit pe perioada reconversiei profesionale. Se estimează un cost mediu echivalent cu 6 salarii medii brute pe economie per persoană disponibilizată. Presupunând că 50.000 de persoane vor beneficia de aceste plăți, la un salariu mediu brut de aproximativ 8.000 RON, costul total al acestor indemnizații s-ar ridica la 2,4 miliarde RON.
Costurile Programelor de Upskilling: Pentru personalul rămas în sistem, se vor aloca fonduri pentru training și certificări în utilizarea noilor platforme IA. Se estimează un buget anual de 50 milioane RON pentru aceste programe.
Costurile totale de tranziție, însumând aproximativ 2,65 miliarde RON, sunt costuri non-recurente, concentrate în principal în primii 2-3 ani ai implementării.
4.3. Balanța Finală: Câștigul Net pentru Bugetul de Stat la Finalul Anului 2027
Pentru a determina impactul final și sustenabil asupra bugetului, este necesar să consolidăm toate câștigurile recurente și să le comparăm cu costurile anuale de operare ale noului sistem, precum și cu costurile anualizate ale investiției și tranziției.
Tabelul 3: Calculul Câștigului Bugetar Net Anualizat (Proiecție 2027)
Notă: Costul investiției inițiale (estimat la 9 miliarde RON sau ~1.8 mld EUR) a fost anualizat pe o perioadă de 10 ani. Costurile de tranziție (plăți compensatorii și recalificare, estimate la 8.55 miliarde RON incluzând un fond de rezervă) au fost anualizate pe o perioadă de 3 ani pentru a reflecta concentrarea lor la începutul proiectului.
Calculul final arată un câștig net anualizat pentru bugetul de stat de 45,50 miliarde RON începând cu anul 2027, după ce sistemul devine complet operațional și după ce costurile inițiale de investiție și tranziție sunt luate în considerare. Această cifră reprezintă o transformare structurală a finanțelor publice, demonstrând că, deși investiția este semnificativă, beneficiile pe termen mediu și lung o depășesc cu un ordin de mărime.
Secțiunea 5: Concluzii Strategice și Recomandări
Implementarea unui sistem național de Inteligență Artificială, așa cum este descrisă în acest scenariu, reprezintă mai mult decât o simplă modernizare a administrației publice. Este o reformă structurală fundamentală, cu un potențial de a redefini relația dintre stat, cetățean și economie, având un impact comparabil, în termeni de anvergură, cu tranziția la economia de piață. Analiza financiară demonstrează o viabilitate economică robustă, dar succesul unui astfel de demers depinde în mod critic de o serie de factori strategici și de politici publice adecvate.
5.1. Sinteza Proiecției Financiare și a Transformării Structurale
Proiecția financiară indică un câștig bugetar net anualizat de 45,5 miliarde RON până la finalul anului 2027. Acest rezultat este obținut printr-o combinație de economii de 23,75 miliarde RON din optimizarea aparatului de stat și venituri suplimentare de 27 miliarde RON din eficientizarea colectării fiscale, contrabalansate de costuri anuale de operare și costuri anualizate de investiție și tranziție.
Impactul macroeconomic este la fel de important: o reducere a deficitului bugetar cu aproximativ 2,43 puncte procentuale din PIB, ceea ce ar aduce România în pragul conformității cu criteriile de la Maastricht. Aceasta ar debloca un cerc virtuos de îmbunătățire a ratingului de țară, reducere a costurilor de finanțare și atragere de investiții, stimulând creșterea economică pe termen lung.
Transformarea structurală vizează reducerea a circa 182.000 de posturi administrative, un proces care trebuie gestionat strategic prin atriție naturală și programe de reconversie profesională către sectoarele deficitare ale economiei. În paralel, personalul rămas în sistem va beneficia de programe de "upskilling" pentru a colabora eficient cu noile tehnologii, trecând de la sarcini executive la roluri de supervizare, analiză și control.
5.2. Recomandări de Politici Publice pentru Maximizarea Beneficiilor
Pentru ca acest potențial să se materializeze, este necesară o abordare holistică, susținută de politici publice coerente:
Crearea unui Cadru de Guvernanță și Etică a IA: Este imperativă dezvoltarea unui cadru legislativ robust care să reglementeze utilizarea IA în sectorul public. Acesta trebuie să includă principii clare privind transparența algoritmilor, protecția datelor personale, prevenirea discriminării și a bias-ului, precum și înființarea unor mecanisme de audit independent și de contestare a deciziilor automate.
Dezvoltarea unui Parteneriat Strategic Public-Privat-Academic: Succesul proiectului nu poate depinde exclusiv de un furnizor extern. Guvernul ar trebui să creeze un consorțiu național care să implice universitățile de top, institutele de cercetare și companiile de tehnologie din România. Acest parteneriat ar asigura adaptarea soluțiilor la specificul local, dezvoltarea de competențe naționale în domeniul IA și ar stimula un ecosistem de inovare local.
Lansarea unui Program Național de Competențe Digitale: Paralel cu implementarea tehnică, trebuie demarat un program național de anvergură pentru creșterea nivelului de alfabetizare digitală, atât în rândul funcționarilor publici, cât și al populației generale. Acesta ar facilita adopția noilor servicii digitale și ar pregăti forța de muncă pentru noile realități economice.
O Campanie de Comunicare Publică Transparentă: O reformă de o asemenea anvergură va genera inevitabil îngrijorări și rezistență. Este crucială o campanie de comunicare proactivă și transparentă, care să explice publicului larg beneficiile transformării (servicii mai rapide, reducerea birocrației, echitate fiscală), dar și măsurile luate pentru a gestiona impactul social (programe de recalificare, plăți compensatorii).
5.3. Analiza Riscurilor și a Factorilor Critici de Succes
Drumul către o administrație publică augmentată de IA este presărat cu riscuri semnificative care trebuie gestionate proactiv:
Riscuri Tehnologice și de Securitate: Dependența de un singur furnizor ("vendor lock-in"), vulnerabilități la atacuri cibernetice asupra unei infrastructuri centralizate și perpetuarea unor bias-uri existente în datele de antrenament sunt riscuri majore care necesită strategii de mitigare de la bun început (ex: standarde deschise, protocoale de securitate de nivel înalt, audituri constante ale algoritmilor).
Riscuri Financiare: Depășirea bugetelor de implementare și mentenanță este un risc comun în proiectele IT de mare anvergură. O planificare riguroasă, contracte cu clauze clare și o monitorizare constantă a costurilor sunt esențiale.
Riscuri Sociale și Politice: Rezistența la schimbare din partea sindicatelor și a personalului din administrație, precum și opoziția politică, pot deraia proiectul. Obținerea unui consens politic larg și implicarea partenerilor sociali în procesul de planificare sunt cruciale.
Factorii critici de succes care condiționează realizarea acestui scenariu sunt:
Voință Politică Susținută și Transpartinică: Acesta nu poate fi proiectul unui singur guvern, ci o viziune națională asumată pe termen lung.
Alocare Bugetară Multianuală Adecvată: Proiectul necesită finanțare predictibilă și garantată pe întreaga perioadă de implementare.
Management de Proiect Profesionist: Conducerea proiectului trebuie încredințată unei echipe de experți cu autonomie decizională, protejată de interferențe politice.
Calitatea Datelor: Succesul sistemului IA depinde în mod direct de calitatea, consistența și accesibilitatea datelor din sistemele publice existente. Un efort masiv de curățare și standardizare a datelor este o precondiție esențială.
În concluzie, transformarea administrației publice din România prin Inteligență Artificială este un demers complex și ambițios, dar cu un potențial de beneficii economice și sociale extraordinar. Trecerea de la un stat reactiv și birocratic la unul proactiv, eficient și centrat pe cetățean este posibilă, iar tehnologia IA oferă instrumentele necesare pentru a realiza acest salt istoric.
Lucrări citate
EXCLUSIV Restructurarea aparatului bugetar începe de la 1,306 milioane de posturi ocupate. Pe hârtie e la fel ca în decembrie, dar în realitate e un plus cu câteva mii locuri | PROFIT.ro, accesată pe august 18, 2025, https://www.profit.ro/stiri/economie/exclusiv-restructurarea-aparatului-bugetar-incepe-de-la-1-306-milioane-de-posturi-ocupate-pe-hartie-e-la-fel-ca-in-decembrie-dar-in-realitate-e-un-plus-cu-cateva-mii-locuri-22075740
Sectorul bugetar a urcat cu aproape 6.000 de posturi în noiembrie, după ce în octombrie a trecut de 1,3 milioane pentru prima dată în 15 ani. Creșterea sectorului bugetar mai poate continua câteva luni | PROFIT.ro, accesată pe august 18, 2025, https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/sectorul-bugetar-urcat-aproape-6-000-posturi-noiembrie-dupa-octombrie-trecut-1-3-milioane-prima-data-15-ani-cresterea-sectorului-bugetar-continua-cateva-luni-21905401
Guvernul Ciolacu 2 a crescut aparatul bugetar cu alte mii de posturi după ce a restricționat angajările cu excepții | PROFIT.ro, accesată pe august 18, 2025, https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/guvernul-ciolacu-2-a-crescut-aparatul-bugetar-cu-alte-mii-de-posturi-dupa-ce-a-restrictionat-angajarile-cu-exceptii-21987392
execuția bugetului general consolidat 30 aprilie 2025, accesată pe august 18, 2025, https://mfinante.gov.ro/static/10/Mfp/buletin/executii/nota_bgc_30042025.pdf
guvernul româniei ministerul finanţelor raport privind situaţia macroeconomică pe anul 2024 şi proiecţia acesteia pe anii 2025-2027, accesată pe august 18, 2025, https://www.senat.ro/PAGINI/Buget/2024/Bugetul%20de%20Stat%20pe%20anul%202024//Raport%20buget%202024.pdf
DOCUMENT Program de Guvernare - Reducerea cu 20% a angajaților din administrația centrală, adică a peste 167.000 de angajați. Reducerea numărului de paturi cu spitalizare continuă cu peste 20% până în 2030 | PROFIT.ro, accesată pe august 18, 2025, https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/document-program-guvernare-reducerea-20-angajatilor-administratia-centrala-adica-peste-167-000-angajati-reducerea-numarului-paturi-spitalizare-continua-peste-20-pana-2030-22075820
Bilanț Guvern Ciolacu I - A crescut aparatul bugetar cu peste 23.000 posturi, cel mai mult în Educație, Armată și primării. Cine este marele pierzător | PROFIT.ro, accesată pe august 18, 2025, https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/bilant-guvern-ciolacu-i-a-crescut-aparatul-bugetar-cu-peste-23-000-posturi-cel-mai-mult-in-educatie-armata-si-primarii-cine-este-marele-pierzator-21930752
BREAKING Comisia Europeană estimează că România va avea deficit de 8,6% în 2025, iar creșterea economică va fi de 1,4% - Economedia.ro, accesată pe august 18, 2025, https://economedia.ro/breaking-comisia-europeana-estimeaza-ca-romania-va-avea-deficit-de-86-in-2025-iar-cresterea-economica-va-fi-de-14.html
ULTIMA ORĂ Fitch menține ratingul României în categoria recomandată pentru investitori, dar avertizează în privința deficitului bugetar și a riscurilor politice | PROFIT.ro, accesată pe august 18, 2025, https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/financiar/banci/ultima-ora-fitch-mentine-ratingul-romaniei-in-categoria-recomandata-pentru-investitori-dar-avertizeaza-in-privinta-deficitului-bugetar-si-a-riscurilor-politice-22132966
România are un deficit de 1,58% din PIB în primele două luni din 2025. Ținta de 7% stabilită cu Comisia Europeană, în pericol - Stirile ProTV, accesată pe august 18, 2025, https://stirileprotv.ro/stiri/financiar/romania-are-un-deficit-de-1-58-din-pib-in-primele-doua-luni-din-2025-tinta-de-7-stabilita-cu-comisia-europeana-in-pericol.html
Consnlul Fis€al ol Româniet, accesată pe august 18, 2025, https://www.senat.ro/legis/PDF/2025/25L014CF.pdf?nocache=true
Raportul anual al Consiliului Fiscal - Radio România Internațional, accesată pe august 18, 2025, https://www.rri.ro/actualitate/in-actualitate/raportul-anual-al-consiliului-fiscal-id799271.html
România are un decalaj de încasare a TVA de 36%, reformele nu au generat încă rezultatele dorite, arată o analiză PwC / Statele cu decalaje similare, ca Polonia și Bulgaria, au luat măsuri eficiente - Economedia.ro, accesată pe august 18, 2025, https://economedia.ro/romania-are-un-decalaj-de-incasare-a-tva-de-36-reformele-nu-au-generat-inca-rezultatele-dorite-arata-o-analiza-pwc-statele-cu-decalaje-similare-ca-polonia-si-bulgaria-au-luat-masuri-eficiente.html
Analiză: Proiectul Bugetului de stat 2025 - Funky Citizens, accesată pe august 18, 2025, https://funky.ong/analiza-proiectul-bugetului-de-stat-2025/
Buget 2024: Creștere a cheltuielilor cu 9%. Deficit de 87 de miliarde de lei. Câți bani primesc ministerele, accesată pe august 18, 2025, https://romania.europalibera.org/a/buget-2024-deficit-bugetar-86-miliarde-lei-pib/32729321.html
BREAKING Buget „ciuruit”. România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de 8,65% din PIB, adică de peste 150 miliarde lei/ Cheltuielile au crescut în ritm dublu față de venituri/Salariile bugetarilor au costat cu 24% mai mult - Economedia.ro, accesată pe august 18, 2025, https://economedia.ro/breaking-romania-a-incheiat-anul-2024-cu-un-deficit-bugetar-de-865-din-pib.html
România a încheiat 2024 cu un minus de 30 de miliarde de euro. Cele mai mari cheltuieli – pensiile și asistența socială - Europa Liberă România, accesată pe august 18, 2025, https://romania.europalibera.org/a/romania-a-incheiat-2024-cu-un-minus-de-30-de-miliarde-de-euro-cele-mai-mari-cheltuieli-cele-cu-pensiile-si-asistenta-sociala-13-din-pib/33297148.html
Buletin statistic fiscal nr 4 2024 - ANAF, accesată pe august 18, 2025, https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/Buletin%20statistic%20fiscal%20nr%204%202024.pdf
Role of AI in transforming how tax authorities work - PwC, accesată pe august 18, 2025, https://www.pwc.com/lv/en/about/services/IT-services/related-articles/Role-of-AI-in-transforming-how-tax-authorities-work.html
The use of Artificial Intelligence by tax administrations, a matter of principles, accesată pe august 18, 2025, https://www.ciat.org/the-use-of-artificial-intelligence-by-tax-administrations-a-matter-of-principles/?lang=en
4 Believable Predictions from the 'AI 2027' Forecast Report - Rolling Stone Philippines, accesată pe august 18, 2025, https://rollingstonephilippines.com/culture/tech/ai-2027-report-intelligence/
THOUSANDS OF AI AUTHORS ON THE FUTURE OF AI, accesată pe august 18, 2025, https://aiimpacts.org/wp-content/uploads/2023/04/Thousands_of_AI_authors_on_the_future_of_AI.pdf
AI 2027, accesată pe august 18, 2025, https://ai-2027.com/
Large Language Models (LLMs) for Predictive Analytics 2027 - BytePlus, accesată pe august 18, 2025, https://www.byteplus.com/en/topic/392812
Large Language Models (LLMs) trends 2027 - BytePlus, accesată pe august 18, 2025, https://www.byteplus.com/en/topic/392738
How governments can harness the power of automation ... - McKinsey, accesată pe august 18, 2025, https://www.mckinsey.com/industries/public-sector/our-insights/how-governments-can-harness-the-power-of-automation-at-scale
How AI Can Help Both Tax Collectors and Taxpayers, accesată pe august 18, 2025, https://www.imf.org/en/Blogs/Articles/2025/02/25/how-ai-can-help-both-the-taxman-and-the-taxpayer
AI in Government Services Cuts Spending, Boosts Efficiency by ..., accesată pe august 18, 2025, https://www.virtasant.com/ai-today/ai-in-government-services-efficiency
AI: Can smart technologies drive government efficiency? - Deloitte, accesată pe august 18, 2025, https://www.deloitte.com/us/en/Industries/government-public/articles/ai-in-federal-government.html
50 National AI Strategies - The 2020 AI Strategy Landscape - Holon IQ, accesată pe august 18, 2025, https://www.holoniq.com/notes/50-national-ai-strategies-the-2020-ai-strategy-landscape
Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare - Oportunități de finanțare UE - oportunitati-ue.gov.ro, accesată pe august 18, 2025, https://oportunitati-ue.gov.ro/program/programul-crestere-inteligenta-digitalizare-si-instrumente-financiare/
Plan de evaluare a Programului Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027, accesată pe august 18, 2025, https://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2024/05/f5c7863d23030717f0b2983e45703c69.pdf
PLANUL NAȚIONAL DE ACȚIUNE PRIVIND DECENIUL DIGITAL PENTRU ROMÂNIA Introducere - Autoritatea Națională pentru Cercetare, accesată pe august 18, 2025, https://www.mcid.gov.ro/wp-content/uploads/2024/04/Plan-national-de-actiune-roadmap-pentru-publicare.pdf
Gemini Developer API Pricing | Gemini API | Google AI for Developers, accesată pe august 18, 2025, https://ai.google.dev/gemini-api/docs/pricing
Gemini for Google Cloud Pricing, accesată pe august 18, 2025, https://cloud.google.com/products/gemini/pricing
Google Gemini Pricing Guide: What You Need to Know, accesată pe august 18, 2025, https://www.cloudeagle.ai/blogs/blogs-google-gemini-pricing-guide
OpenAI pricing: Features and plans explained - Orb, accesată pe august 18, 2025, https://www.withorb.com/blog/openai-pricing
API Pricing - OpenAI, accesată pe august 18, 2025, https://openai.com/api/pricing/
Pricing - OpenAI API, accesată pe august 18, 2025, https://platform.openai.com/docs/pricing
ANAF: Sanctiunile au crescut cu 163% in primele 5 luni din 2024 - 1asig.ro, accesată pe august 18, 2025, https://1asig.ro/ANAF-Sanctiunile-au-crescut-cu-163-in-primele-5-luni-din-2024-articol-102-72415.htm
Activitatea ANAF pentru colectarea veniturilor în perioada ianuarie-mai 2024: Controalele antifraudă au avut implicații fiscale de 1,24 miliarde lei - Acasa - Ministerul Finanțelor, accesată pe august 18, 2025, https://mfinante.gov.ro/despre-minister/-/asset_publisher/uwgr/content/activitatea-anaf-pentru-colectarea-veniturilor-c3-aen-perioada-ianuarie-mai-2024-controalele-antifraud-c4-83-au-avut-implica-c8-9bii-fiscale-de-1-24-miliarde-lei
Despre minister - Acasa - MF, accesată pe august 18, 2025, https://mfinante.gov.ro/
Piața forței de muncă din România ar putea fi caracterizată, în 2025, de fenomenul „Less is more” - Termene.ro, accesată pe august 18, 2025, https://termene.ro/articole/piata-fortei-de-munca-2025-less-is-more
Informații privind piața muncii: România - Uniunea Europeană - EURES, accesată pe august 18, 2025, https://eures.europa.eu/living-and-working/labour-market-information-europe/labour-market-information-romania_ro
Delivering on the jobs of the future - Deloitte, accesată pe august 18, 2025, https://www.deloitte.com/us/en/insights/industry/government-public-sector-services/government-trends/2025/upskilling-public-sector-employees.html
Generative AI and the Future of Work | Deloitte US, accesată pe august 18, 2025, https://www.deloitte.com/us/en/what-we-do/capabilities/applied-artificial-intelligence/articles/generative-ai-and-the-future-of-work.html
Programe de formare profesională pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, accesată pe august 18, 2025, https://www.anofm.ro/programe-de-formare-profesionala-pentru-persoanele-aflate-in-cautarea-unui-loc-de-munca/
Cursuri de Formare Profesionala la Eurodeal, accesată pe august 18, 2025, https://eurodeal.ro/
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Va multumesc pentru comentariile dvs. Acestea sunt totdeauna constructive.