Soluția asigurării echilibrului bugetar - introducerea unui impozit de 1% asupra tranzactiilor bancare

 Un impozit de 1% pe toate tranzacțiile bancare ar fi, teoretic, mai mult decât îndestulător pentru a acoperi deficitul bugetar al României.

Să recapitulăm și să actualizăm ușor calculul cu cele mai recente date complete pentru deficit:

1. Deficitul bugetar consolidat al României pentru anul 2023 a fost de aproximativ 89,9 miliarde de lei (aproximativ 5,68% din PIB), o cifră ușor mai mare decât cea folosită în estimarea inițială de 86,6 miliarde lei.
2. Valoarea totală estimată a tranzacțiilor bancare anuale: Am folosit anterior o estimare de aproximativ 13.500 miliarde de lei. Aceasta rămâne o estimare a ordinului de mărime, având în vedere complexitatea definirii și măsurării precise a "tuturor banilor tranzacționați" într-un mod relevant pentru o astfel de taxă.

Recalculând procentul necesar cu noul deficit:

Procent necesar = (Deficit Bugetar / Total Tranzacții Estimat) * 100 Procent necesar = (89,9 miliarde lei / 13.500 miliarde lei) * 100 Procent necesar ≈ 0,666%

Comparație:

• Calculul inițial (cu deficit de 86,6 mld. lei) a rezultat într-un necesar de ≈ 0,64%.
• Calculul actualizat (cu deficit de 89,9 mld. lei) rezultă într-un necesar de ≈ 0,67%.

Ambele valori sunt semnificativ sub pragul de 1% menționat de dumneavoastră.

Prin urmare, teoretic:

• Un impozit de 0,67% pe volumul estimat al tranzacțiilor ar fi suficient pentru a acoperi deficitul de 89,9 miliarde lei.
• Un impozit de 1% ar genera venituri substanțial mai mari decât deficitul bugetar din 2023. Mai exact, ar genera teoretic 1% din 13.500 miliarde lei = 135 miliarde lei. Aceasta ar acoperi deficitul de 89,9 miliarde lei și ar lăsa un excedent teoretic de aproximativ 45,1 miliarde lei.

Este crucial să reiterez aspectele menționate anterior:

• Natură teoretică: Acesta este un calcul simplificat. Realitatea economică este mult mai complexă.
• Impact economic: Introducerea unui astfel de impozit, chiar și la 1%, ar avea consecințe semnificative asupra economiei:
  • Creșterea costurilor: Toate tranzacțiile ar deveni mai scumpe, afectând atât companiile, cât și populația.
  • Modificarea comportamentului: Ar putea stimula trecerea la plăți în numerar sau la alte metode de a evita sistemul bancar, reducând baza de impozitare.
  • Impact asupra competitivității: Costuri operaționale mai mari pentru firme.
  • Efecte inflaționiste: Costurile suplimentare ar putea fi transferate în prețurile finale.
• Definirea bazei de impozitare: Ce anume se consideră "tranzacție bancară" impozabilă ar fi un aspect crucial și complex de definit în legislație (de exemplu, se exclud tranzacțiile interbancare de compensare? Tranzacțiile pe piețele financiare de înaltă frecvență?).
• Administrare și colectare: Ar necesita un sistem robust de colectare și ar putea genera costuri administrative.

În concluzie, deși matematic un impozit de 1% pe un volum estimat al tranzacțiilor bancare ar părea mai mult decât suficient pentru a acoperi deficitul bugetar recent, implicațiile practice, economice și sociale ale unei astfel de măsuri ar fi profunde și ar necesita o analiză extrem de amănunțită înainte de orice considerare. Pornind de la analiza anterioară și actualizând cu cele mai recente informații disponibile:

Reconfirmarea și actualizarea datelor:

1. Deficitul bugetar al României:

   • Pentru 2023, deficitul bugetar a fost de aproximativ 86,6 miliarde de lei (circa 5,6% - 5,7% din PIB conform metodologiei naționale, diferențe pot apărea în funcție de metodologia ESA).
   • Pentru 2024, datele preliminare și estimările indică un deficit bugetar care ar putea fi considerabil mai mare. Unele surse menționează cifre ridicate, chiar de peste 7% din PIB, iar Spotmedia.ro menționa o estimare de 9,3% din PIB conform metodologiei ESA pentru 2024, dar cifrele finale consolidate pentru întreg anul 2024 vor fi disponibile mai târziu. Execuția bugetară pe primele luni din 2025 arată de asemenea presiuni pe partea de deficit.
   • Pentru prudență și având date confirmate, vom folosi în continuare deficitul din 2023 (86,6 miliarde lei) ca bază principală, dar vom menționa că un deficit mai mare în 2024 ar necesita un procent teoretic mai mare.

2. Valoarea totală a tranzacțiilor bancare:

   • În analiza anterioară, am estimat un volum anual al tranzacțiilor relevante (excluzând unele tranzacții financiare pure de mare frecvență) undeva în intervalul 12.000 - 15.000 miliarde de lei pentru 2022/2023.
   • Conform Raportului Anual al BNR pe 2022, valoarea tranzacțiilor prin sistemul ReGIS (plăți de mare valoare) a fost de 10.767 miliarde lei. Plățile de mică valoare (SENT și case de compensare) au adăugat peste 1.200 miliarde lei.
   • Raportul Anual al BNR pentru 2023 (publicat în iunie 2024) ar oferi cifrele actualizate pentru 2023. Presupunând o creștere similară sau ușoară, valoarea totală a plăților procesate prin sistemele de plăți ar rămâne în ordinul miilor de miliarde de lei. Site-ul BNR oferă statistici semestriale privind plățile. Datele pentru S1 2024 arată o creștere a numărului de carduri active și a terminalelor POS, sugerând o continuare a creșterii volumelor tranzacționate.
   • Este important de notat că "valoarea totală a tranzacțiilor bancare" este o cifră foarte mare, deoarece include și tranzacțiile interbancare și alte operațiuni pe piața financiară care multiplică fluxurile. Pentru scopul unui impozit pe "tranzacția finală", baza ar putea fi diferită, dar în lipsa unei definiții clare, ne bazăm pe volumele totale procesate ca o aproximare superioară.

Recalcularea procentului teoretic (bazat pe datele din 2023 pentru deficit și estimarea anterioară a tranzacțiilor):

Folosind din nou estimarea conservatoare a valorii tranzacțiilor anuale de 13.500 miliarde de lei și deficitul de 86,6 miliarde de lei (pentru 2023):

Procent necesar = (Deficit Bugetar / Total Tranzacții) * 100 Procent necesar = (86,6 miliarde lei / 13.500 miliarde lei) * 100 Procent necesar ≈ 0,64%

Analiza propunerii de 1%:

Dacă procentul teoretic necesar calculat pe baza datelor din 2023 este de aproximativ 0,64%, atunci un impozit de 1% pe toate tranzacțiile bancare ar fi, teoretic și în condițiile estimărilor noastre, mai mult decât îndestulător pentru a acoperi deficitul bugetar de 86,6 miliarde de lei.

Un impozit de 1% aplicat la 13.500 miliarde lei ar genera venituri teoretice de: $0,01\times 13.500\text{ miliarde lei}=135\text{ miliarde lei}$.

Această sumă (135 miliarde lei) ar depăși deficitul de 86,6 miliarde lei, lăsând un excedent teoretic considerabil.

Considerații suplimentare importante:

• Dinamica deficitului: Dacă deficitul bugetar pentru 2024 sau anii următori va fi semnificativ mai mare (de exemplu, dacă PIB-ul este de aproximativ 1.600 miliarde lei și deficitul ajunge la 7% din PIB, ar însemna un deficit de 112 miliarde lei), atunci calculul s-ar modifica:

  • Procent necesar pentru 112 miliarde lei deficit = (112 / 13.500) * 100 ≈ 0,83%. Chiar și în acest scenariu, un impozit de 1% ar fi teoretic suficient.
  • Dacă deficitul ar fi 9,3% din PIB (estimarea pesimistă menționată pentru 2024, conform ESA), la un PIB de, să zicem, 1.700 miliarde lei (o estimare pentru 2024), deficitul ar fi de $\approx 158$ miliarde lei. În acest caz: Procent necesar = (158 / 13.500) * 100 ≈ 1,17%. În acest scenariu mai pesimist, 1% nu ar fi suficient, iar baza de calcul a tranzacțiilor ar trebui să fie mai mare sau procentul ajustat. Totuși, valoarea totală a tranzacțiilor ar putea crește și ea odată cu PIB-ul nominal.

• Natura teoretică: Este crucial să rețineți caracterul pur teoretic al acestui calcul. Așa cum am discutat anterior, implementarea unui astfel de impozit ar avea consecințe economice profunde și complexe:

  • Modificarea comportamentului economic: Oamenii și companiile ar putea încerca să evite tranzacțiile bancare, recurgând la numerar sau la alte metode, ceea ce ar reduce baza de impozitare și ar putea stimula economia subterană.
  • Impactul asupra vitezei banilor și a activității economice: Taxarea fiecărei tranzacții ar putea încetini circulația banilor și ar putea afecta negativ activitatea economică generală.
  • Efecte inflaționiste: Costul suplimentar ar putea fi transferat consumatorilor, generând inflație.
  • Complexitatea administrării: Colectarea și gestionarea unui astfel de impozit ar fi o provocare administrativă majoră.
  • Competitivitatea internațională: Ar putea afecta atractivitatea României pentru investiții și afaceri.

În concluzie:

Pe baza datelor din 2023 pentru deficit și a estimărilor privind volumul tranzacțiilor bancare, un impozit de 1% pe toate tranzacțiile bancare ar fi, într-adevăr, teoretic mai mult decât suficient pentru a acoperi deficitul bugetar respectiv.

Totuși, dacă deficitul bugetar crește semnificativ în anii următori, așa cum indică unele proiecții pentru 2024, și dacă baza totală a tranzacțiilor nu crește proporțional, atunci procentul necesar s-ar apropia sau chiar ar putea depăși 1%. Realitatea economică a implementării unui astfel de impozit este însă mult mai complexă decât simplul calcul aritmetic.