Piață energetică: contract colaborativ național.

Analiza Pieței Energetice din România și Propunerea unui Model de Contract Economic Colaborativ pentru Optimizarea Resurselor Naționale și Stabilizarea Prețurilor

I. Rezumat Executiv

Piața energetică din România, un pilon strategic pentru economia și securitatea națională, se confruntă cu provocări semnificative legate de volatilitatea prețurilor, ineficiențele structurale și integrarea accelerată a surselor regenerabile. Deși dispune de un mix energetic diversificat și o capacitate de producție considerabilă, piața actuală este afectată de prezența intermediarilor neesențiali și de practici speculative, care contribuie la creșterea costurilor pentru consumatori și la o alocare sub-optimă a resurselor. Măsurile de plafonare a prețurilor, deși benefice pe termen scurt pentru stabilitatea macroeconomică, au generat distorsiuni pe termen lung.

Prezentul raport analizează aceste aspecte și propune un model de contract economic colaborativ între producătorii de energie, coordonat de o entitate centralizată. Obiectivele principale ale acestui model sunt optimizarea resurselor naționale, eliminarea intermediarilor, stabilizarea prețurilor pentru consumatori și consolidarea securității energetice. Modelul include mecanisme de plată anticipată pentru consumatori, menite să ofere predictibilitate și control asupra costurilor. Implementarea sa necesită un cadru legal și instituțional robust, precum și o guvernanță corporativă strictă pentru entitatea centralizată, pentru a asigura transparența și eficiența pe termen lung.

II. Introducere

A. Contextul Pieței Energetice din România

Sectorul energetic românesc reprezintă o componentă vitală a economiei în evoluție și a politicii de securitate națională. Caracterizat printr-un mix energetic diversificat, acesta include surse convenționale precum cărbunele, gazele naturale și energia nucleară, alături de o pondere crescândă a hidroenergiei și a altor surse regenerabile, cum ar fi energia eoliană și solară. Această diversitate conferă României o poziție strategică în regiune, cu ambiția de a-și menține rolul de producător de energie și de a contribui activ la gestionarea situațiilor de stres energetic la nivel regional.

În anul 2023, independența energetică a României a atins 72,3%, indicând o dependență semnificativă de producția internă, dar și o anumită expunere la importuri. Cu toate acestea, consumul de energie per capita (1,6 tone echivalent petrol în 2023) și consumul de electricitate per capita (2.300 kWh/cap) se situează considerabil sub media Uniunii Europene, cu 42%, respectiv 57%. Ca stat membru, România este parte integrantă a pieței interne de energie a Uniunii Europene, care vizează crearea unei piețe unice și competitive pentru electricitate și gaze în toate statele membre.

B. Obiectivele și Structura Raportului

Prezentul raport își propune o analiză economică aprofundată a stării actuale a pieței energetice din România, identificând caracteristicile sale esențiale, mecanismele operaționale și ineficiențele existente. Pe baza acestei analize, se va propune un model cuprinzător de contract economic colaborativ între producătorii de energie, coordonat de o entitate centralizată.

Obiectivele fundamentale ale modelului propus sunt optimizarea utilizării resurselor energetice naționale, eliminarea eficientă a intermediarilor neesențiali și atingerea unei stabilizări durabile a prețurilor pentru consumatorii finali, inclusiv prin implementarea unor mecanisme inovatoare de plată anticipată. Raportul este structurat pentru a aborda sistematic aceste obiective, trecând de la o analiză detaliată a pieței la conceptualizarea și recomandările de implementare pentru modelul propus.

III. Analiza Pieței Energetice Actuale din România

A. Structura și Actorii Cheie (ANRE, OPCOM, Producători, Furnizori, Distribuitori, Transportator)

Piața energetică din România este guvernată de o structură complexă, implicând o serie de actori cu roluri distincte. Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), înființată în 1998, a inițiat cadrul legal pentru restructurarea sectorului energetic românesc. Rolul său principal este de a reglementa și monitoriza operațiunile pieței, publicând periodic rapoarte relevante.

Operatorul Pieței de Energie Electrică și de Gaze Naturale din România (OPCOM) este o societate comercială cu capital integral de stat, responsabilă de gestionarea piețelor centralizate de energie electrică. OPCOM facilitează licitațiile transparente pentru tranzacțiile cu energie, contribuind la formarea tarifelor orare dinamice, care ar trebui să reflecte echilibrul în timp real dintre cerere și ofertă. Este important de menționat că, începând cu martie 2009, peste 90% din producția de energie electrică a producătorilor aflați sub controlul statului trebuie vândută pe bursa de energie electrică, conferind OPCOM o poziție privilegiată pe piață.

Transelectrica SA este operatorul național de transport al energiei, având responsabilitatea de a gestiona Sistemul Energetic Național (SEN), rețeaua de transport a energiei electrice și capacitățile de interconexiune transfrontalieră. O funcție esențială a Transelectrica este menținerea echilibrului permanent între producția și consumul de energie electrică în cadrul SEN. OPCOM este o filială deținută integral de Transelectrica.

Producătorii de energie din România utilizează o varietate de surse, de la cele convenționale (gaze naturale, cărbune, nuclear) la cele regenerabile (hidro, eolian, solar, biomasă). Majoritatea centralelor de generare semnificative, inclusiv Centrala Nucleară Cernavodă, cele 208 hidrocentrale și șase termocentrale pe cărbune, sunt deținute de stat.

Distribuitorii dețin concesiuni pentru rețelele locale și regionale de energie electrică, incluzând stâlpii de dimensiuni mai mici, cablurile subterane și contoarele de la punctele de consum. La nivel național, operează opt distribuitori, printre care Enel Distribuție, E.on și CEZ.

Furnizorii sunt companiile care încheie direct contracte de energie electrică cu clienții finali, fie persoane fizice, fie juridice. În 2022, cinci furnizori majori erau activi pe piața românească.

Traderii de energie sunt participanți pe piață care tranzacționează volume mari de energie electrică, dar nu au un consumator final direct. Rolul lor implică inițierea și participarea la tranzacții cu energie electrică pe diverse piețe specializate. Datele recente indică prezența a 40 de traderi "puri" în România, dintre care doar 12 au un sediu fizic în țară.

OPCOM gestionează mai multe segmente cheie ale pieței:

Piața pentru Ziua Următoare (PZU): Este cea mai activă piață, unde prețurile pentru livrarea în ziua următoare sunt stabilite pe baza prognozelor de consum și producție. Această piață are un impact major asupra prețului final plătit de consumatori.

Piața Intrazilnică (PI): Permite ajustări rapide ale pozițiilor de energie pe parcursul aceleiași zile.

Contracte Bilaterale (PCCB): Facilitează acorduri directe de vânzare-cumpărare pe termen mediu și lung între participanți.

Piața de Echilibrare (PE): Este utilizată pentru a corecta în timp real dezechilibrele dintre producția și consumul de energie.

O observație importantă asupra structurii pieței este reprezentată de ceea ce poate fi descris ca un paradox între dominația statului și principiile liberalizării pieței. Peste 90% din producția de energie electrică din România provine de la întreprinderi controlate de stat. În același timp, documentele indică o restructurare a sectorului energetic către o "piață liberă" și un "cadru transparent și reglementat". Prezența piețelor centralizate OPCOM și a licitațiilor transparente sugerează un angajament față de principiile concurenței. Cu toate acestea, concentrarea covârșitoare a capacității de generare în mâinile statului limitează în mod inerent concurența reală între producători. Această situație poate duce la o influență a politicilor de stat și a directivelor operaționale asupra semnalelor de preț de pe bursă, mai degrabă decât la o formare pură a prețurilor bazată pe forțele pieței. Se creează astfel o formă de concurență gestionată, unde obiectivele strategice ale statului pot prevala asupra celor pur comerciale, generând rezultate care se abat de la cele ale unei piețe cu adevărat libere. Această caracteristică structurală fundamentală este esențială pentru înțelegerea ineficiențelor actuale ale pieței.

În plus, deși OPCOM este prezentat ca un "barometru al prețului energiei" care facilitează formarea tarifelor dinamice prin licitații transparente , există semnale de ineficiențe și practici potențial anticoncurențiale. Faptul că documentele disponibile nu oferă detalii specifice privind mecanismele de formare a prețurilor pentru toate piețele OPCOM (cum ar fi Piața Intrazilnică, Piața de Echilibrare sau Contractele Bilaterale) sugerează un deficit de transparență. Aceasta implică faptul că, chiar și într-un sistem formal transparent, anumite aspecte operaționale sau influența actorilor dominanți (inclusiv entitățile controlate de stat) pot introduce opacități sau distorsiuni. Aceste elemente pot împiedica formarea optimă a semnalelor de preț sau pot permite o concurență inechitabilă, subminând capacitatea pieței de a reflecta cu adevărat dinamica cererii și ofertei și contribuind la volatilitatea sau la formarea artificială a prețurilor. Prin urmare, integritatea pieței depășește problema intermediarilor externi, extinzându-se până la structura operațională de bază a pieței.

Tabelul 1: Structura Pieței de Energie Electrică din România (OPCOM)

Piața (OPCOM)

Funcție Principală

Participanți Cheie

Mecanism de Formare a Prețului

Piața pentru Ziua Următoare (PZU)

Stabilirea prețurilor pentru livrarea în ziua următoare; cea mai activă piață.

Furnizori, Traderi, Producători

Echilibrul cerere-ofertă prin licitații transparente, cu impact major asupra prețului final.

Piața Intrazilnică (PI)

Ajustări rapide ale pozițiilor de energie în aceeași zi.

Participanți la piață

Permite ajustări rapide ale pozițiilor de energie. Detalii specifice mecanismului de preț nu sunt disponibile.

Contracte Bilaterale (PCCB)

Acorduri directe de vânzare-cumpărare pe termen mediu și lung.

Producători, Furnizori, Traderi

Acorduri directe între părți. Detalii specifice mecanismului de preț nu sunt disponibile.

Piața de Echilibrare (PE)

Corectarea dezechilibrelor dintre producție și consum în timp real.

Participanți la piață

Utilizată pentru a corecta dezechilibrele. Detalii specifice mecanismului de preț nu sunt disponibile.

B. Mecanismele de Formare a Prețurilor și Volatilitatea Pieței

Prețurile energiei electrice în România sunt stabilite în principal printr-un mecanism zilnic pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU), unde cererea și oferta sunt echilibrate. Fluctuațiile de preț sunt influențate de diverși factori: o cerere crescută (de exemplu, în timpul unei ierni geroase) sau o ofertă scăzută (cum ar fi o perioadă de secetă care afectează hidrocentralele) duc, de obicei, la creșterea prețurilor. În schimb, un surplus de energie din surse regenerabile (de exemplu, eoliană sau solară) poate determina o scădere a prețurilor. Prețul angro al energiei electrice în România se formează liber, în funcție de cerere și ofertă, fără limite maxime sau minime impuse.

Intervenția guvernamentală, prin schema de plafonare a prețurilor (OUG 6/2025), a fost implementată pentru a proteja consumatorii. Deși această măsură a redus artificial prețul de pe facturile consumatorilor, costul real al energiei a rămas ridicat. Această măsură de plafonare a prețurilor, deși a adus beneficii pe termen scurt în ceea ce privește controlul inflației și puterea de cumpărare , este considerată nesustenabilă pe termen lung și a generat distorsiuni pe piață, întârziind potențial investițiile în proiecte de eficiență energetică. Odată cu eliminarea preconizată a OUG 6/2025, se anticipează că unii mari consumatori casnici vor beneficia de prețuri mai mici, oferite direct de producători precum Hidroelectrica (de exemplu, 1,03-1,12 lei/kWh, comparativ cu 1,3 lei/kWh sub regimul de plafonare).

Această abordare a plafonării prețurilor, deși necesară ca măsură de protecție socială în perioade de volatilitate accentuată, a creat o distorsiune economică semnificativă. Prin decuplarea prețului plătit de consumatori de costul real al pieței, s-au mascat semnalele economice autentice. Aceasta a descurajat atât investițiile consumatorilor în eficiența energetică (deoarece stimulul de a economisi a fost redus), cât și, potențial, investițiile producătorilor în capacități noi și mai eficiente (deoarece semnalul de preț pentru oferta nouă a fost obscurizat). Nesustenabilitatea acestui mecanism de preț artificial (așa cum este menționat în ) înseamnă că eliminarea sa, deși ar putea duce la apariția unor oferte competitive , va expune consumatorii la prețul "real" al pieței , ceea ce ar putea genera un șoc semnificativ. Această situație subliniază dificultatea fundamentală de a echilibra bunăstarea socială pe termen scurt cu eficiența pieței și semnalele de investiții pe termen lung, indicând că structura actuală a pieței se luptă să le ofere pe ambele simultan fără o intervenție statală masivă.

C. Capacitatea de Producție, Mixul Energetic și Balanța Națională

Capacitatea Instalată: România dispune de o capacitate oficială totală instalată de producere a energiei electrice de 19.611 MW. La începutul anului 2025, puterea brută instalată în Sistemul Energetic Național (SEN) a totalizat 18.610 MW. Un segment în creștere rapidă și semnificativă este cel al prosumatorilor, a căror capacitate instalată cumulată a depășit 2.000 MW până în iulie 2024 și a ajuns la 2.336,96 MW până în noiembrie 2024 , dublându-se în doar șase luni în 2023. În 2024, sursele regenerabile au reprezentat o pondere substanțială de 63% (11,7 GW) din parcul național de producție, în principal datorită hidroenergiei (aproximativ 6,4 GW), urmată de energia eoliană (3,1 GW) și solară (1,9 GW).

Mixul Energetic: Matricea energetică a României se caracterizează prin diversitate, combinând combustibili fosili (cărbune și gaze naturale, care au dominat istoric), energie nucleară și o pondere crescândă a surselor regenerabile. În 2024, peste 50% din producția netă de electricitate a României a provenit din surse regenerabile, energia eoliană contribuind cu 39,1%, iar hidroenergia cu 29,9% din totalul energiei electrice regenerabile.

Date de Producție: În 2022, producția totală de energie a României a fost de 53 TWh. Cu toate acestea, în primele nouă luni ale anului 2024, producția netă de energie a scăzut cu 7% comparativ cu aceeași perioadă din 2023 , sau cu 9,1% pentru întregul an 2024 față de 2023. Această scădere a fost în mare parte cauzată de o diminuare semnificativă a producției hidroenergetice (-22% în ianuarie-septembrie 2024 din cauza condițiilor meteorologice ; -23,1% în 2024 din cauza secetei severe ). În ciuda închiderilor continue de unități termice, termocentralele (pe cărbune și gaze) și-au crescut producția cu 2% în primele nouă luni ale anului 2024 și au rămas principala sursă de generare a energiei electrice (26,4% din total) în sistemul energetic național.

Balanța (Export/Import): România tranzacționează activ energie electrică cu țările vecine, inclusiv Ungaria, Bulgaria, Serbia, Ucraina și Republica Moldova, participând la schimburile transfrontaliere. În timp ce în ianuarie-septembrie 2023 România a înregistrat un excedent energetic (exporturi de 6,1 TWh depășind importurile de 3,4 TWh), în principal datorită condițiilor hidroenergetice favorabile și consumului redus , această tendință s-a inversat brusc în ianuarie-septembrie 2024. În această perioadă, România a înregistrat un deficit energetic, importurile crescând cu 86% la 6,4 TWh, iar exporturile scăzând cu 18% la 5,1 TWh, în mare parte din cauza scăderii producției interne și a creșterii consumului.

Interconexiuni: România și-a consolidat semnificativ infrastructura energetică, având acum 11 linii electrice de interconexiune de 400 kV cu țările vecine. Aceasta a crescut substanțial capacitatea de transfer transfrontalier, ajungând, de exemplu, până la 1000 MW cu Serbia. Aceste interconexiuni fac parte din Coridorul Electric Nord-Sud din Europa Centrală și de Sud-Est, având ca scop finalizarea pieței interne și integrarea producției din surse regenerabile.

Strategia Energetică 2025-2035: Strategia Energetică actualizată a României pentru perioada 2025-2035, cu o perspectivă până în 2050, subliniază obiective cheie precum menținerea prețurilor accesibile, susținerea competitivității economice, dezvoltarea capacităților de stocare a energiei și încurajarea creșterii consumului intern în condiții de eficiență. Un pilon central al acestei strategii este atingerea independenței energetice față de importurile de gaze naturale până în 2027, în principal prin exploatarea perimetrului Neptun Deep din Marea Neagră. Strategia vizează, de asemenea, creșterea ponderii surselor regenerabile în consumul final de energie la 38,3% până în 2030, cu aproape 58% în consumul de energie electrică.

O examinare a datelor privind balanța energetică a României relevă o volatilitate considerabilă și implicații pentru securitatea energetică. În timp ce în perioada ianuarie-septembrie 2023, România a fost un exportator net de energie electrică, datorită unei producții hidroenergetice ridicate și a unui consum redus , situația s-a inversat dramatic în ianuarie-septembrie 2024, când țara a devenit un importator net, cu importuri în creștere semnificativă și o scădere a producției (în special hidro, din cauza secetei). Această trecere rapidă de la excedent la deficit într-un singur an subliniază o vulnerabilitate critică în securitatea energetică a țării. O astfel de volatilitate impune fie o capacitate substanțială de rezervă dispecerizabilă (cum ar fi centralele termice sau nucleare), fie soluții avansate de stocare a energiei la scară mare, pentru a amortiza intermitența producției. Deși interconexiunile sporite oferă o supapă valoroasă pentru importuri și exporturi, ele expun, de asemenea, piața internă la fluctuațiile prețurilor regionale atunci când România devine un importator net. Aceasta sugerează că o adevărată independență energetică și stabilitate a prețurilor necesită nu doar o capacitate instalată suficientă, ci și un sistem rezilient și flexibil, capabil să gestioneze variații semnificative ale producției din surse regenerabile, ceea ce pare a fi o provocare majoră în prezent.

Un alt aspect care reiese din analiza mixului energetic este ceea ce se poate numi un paradox al creșterii regenerabilelor și al dependenței sporite de sursele termice. Deși sursele regenerabile reprezintă 63% din capacitatea instalată a României și peste 50% din producția netă de electricitate în 2024, cu ținte ambițioase de creștere , datele indică o creștere a producției termocentralelor în primele nouă luni din 2024, acestea devenind principala sursă de generare a energiei electrice, în ciuda închiderilor continue de unități termice. Această dinamică arată că, în ciuda extinderii rapide a surselor regenerabile intermitente (eoliană, solară), fără o capacitate de stocare la scară mare sau o capacitate de rezervă extrem de flexibilă , sistemul este forțat să se bazeze mai intens pe centralele termice tradiționale (pe gaze și cărbune) pentru echilibrarea și stabilitatea rețelei. Aceasta înseamnă că, pe măsură ce capacitatea "verde" se extinde, necesitatea operațională de a compensa intermitența inerentă poate duce la o utilizare crescută a generării bazate pe combustibili fosili în perioadele de producție scăzută din surse regenerabile sau de cerere ridicată. Această situație nu numai că pune sub semnul întrebării ritmul decarbonizării, dar implică și costuri operaționale totale mai mari pentru sistem, care sunt în cele din urmă suportate de consumatori. Calitatea capacității instalate (dispecerizabilă versus intermitentă) și disponibilitatea stocării sunt la fel de critice ca și cantitatea de capacitate regenerabilă pentru atingerea obiectivelor de independență energetică, stabilitate și mediu.

Tabelul 2: Balanța Energetică a României (Producție, Consum, Export, Import)

Indicator (TWh)

2022

Ian-Sept 2023

Ian-Sept 2024

2024 (integral)

Producție Netă Totală

53

40.8

37.8 (-7% vs 2023)

Scădere 9.1% vs 2023

Consum Intern Net Total

50.2

38.1

Creștere 3% vs 2023

Creștere 1.8% vs 2023

Exporturi

4.6

6.1 (+63% vs 2022)

5.1 (-18% vs 2023)

Exporturi reduse

Importuri

5.9

3.4 (-33% vs 2022)

6.4 (+86% vs 2023)

Importuri majorate

Balanță Netă (Export - Import)

-1.3 (Deficit)

+2.7 (Excedent)

-1.3 (Deficit)

Deficit (implicit)

Tabelul 3: Mixul Energetic al României (Capacitate Instalată și Pondere pe Surse)

Sursă de Energie

Capacitate Instalată (MW/GW) (2024/Ian 2025)

% din Capacitate Instalată Totală (2024)

% din Producția Netă (2024)

Hidro

~6.4 GW , 6.633 MW

~34.4%

29.9% (din regenerabile)

Eolian

3.1 GW , 3.095 MW

~17%

39.1% (din regenerabile)

Solar (Fotovoltaic)

~1.9 GW , 1.853 MW

~10%

22.4% (din regenerabile)

Nuclear

1.413 MW

~7.6%

Scădere 3%

Cărbune

2.762 MW

~14.8%

26.4% (principală sursă)

Gaze Naturale (Hidrocarburi)

2.714 MW

~14.6%

Inclus în Termo

Biomasă

138 MW

<1%

0.6%

Prosumatori

2.336,96 MW (Nov 2024)

~12.5% (din total instalat)

Contribuție semnificativă

Total Instalată (SEN)

18.610 MW (Ian 2025)

100%

Ponderea Regenerabilelor

11.7 GW

63%

>50% (din producția netă)

D. Ineficiențe și Distorsiuni: Impactul Intermediarilor și al Speculațiilor ("Suveica Energiei")

Piața energetică românească este marcată de un număr considerabil de intermediari. Există 40 de traderi "puri", dintre care doar 12 au un sediu fizic în România, dintr-un total de 700 de actori (incluzând producători și furnizori) care au dreptul legal de a tranzacționa energie.

O ineficiență frapantă, denumită "suveica energiei", este evidențiată de discrepanța dintre volumele de energie produse și cele tranzacționate. În 2021, România a produs 57 TWh de energie, însă pe bursă au fost tranzacționați 87 TWh – un exces de peste 50% – iar trasabilitatea acestor tranzacții se pierde adesea. Traderii, spre deosebire de furnizori, nu deservesc un consumator final. În schimb, energia poate fi "plimbată" prin mai mulți traderi înainte de a ajunge în cele din urmă la un furnizor și apoi la consumatorul final. Acest proces adaugă straturi de tranzacții și marje asociate. Încercările politice de a aborda această problemă, cum ar fi impozitarea traderilor sau promovarea vânzărilor directe de la producător la furnizor, s-au confruntat cu dificultăți, în special în ceea ce privește impozitarea traderilor offshore, descrisă ca o "misiune imposibilă" în cadrul actual. Recent, guvernul și-a modificat poziția, încurajând tranzacționarea "corectă" pentru a spori lichiditatea pieței și a reduce potențial prețurile, după o perioadă de impozitare severă (până la 100%) a activităților de trading.

ANRE investighează activ 19 participanți pe piața angro (14 în sectorul energiei electrice) suspectați de manipulare de piață, inclusiv practici precum "wash trades" (tranzacții care nu modifică interesul material sau riscul de piață). Regulamentul Uniunii Europene privind integritatea și transparența pieței angro de energie (REMIT, Regulamentul (UE) nr. 1227/2011, modificat prin 2024/1106) stabilește un cadru de monitorizare a piețelor angro de energie, interzicând abuzurile precum tranzacțiile bazate pe informații privilegiate și manipularea pieței. Acesta impune participanților la piață să se înregistreze la autoritățile naționale de reglementare (ANR) și să raporteze informațiile despre tranzacții către ACER (Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare în Domeniul Energiei). Manipularea pieței, conform REMIT, include perturbarea intenționată a funcționării echitabile a pieței, cum ar fi crearea de semnale false sau înșelătoare privind oferta sau cererea, afectând astfel prețurile.

Fenomenul "suveicii energiei" reprezintă o sursă de opacitate sistemică și de căutare de rentă. Faptul că 57 TWh de energie produsă s-au tradus în 87 TWh tranzacționați pe bursă, cu pierderea trasabilității tranzacțiilor , indică o serie de tranzacții multiple, fără valoare adăugată, între intermediari. Fiecare tranzacție intermediară adaugă probabil o marjă, umflând artificial prețul final plătit de consumatori, fără a contribui cu o valoare tangibilă (cum ar fi transformarea fizică, transportul sau livrarea directă). Dificultatea de a urmări aceste tranzacții și de a impozita entitățile offshore exacerbează problema, permițând unor actori să profite de pe urma ineficiențelor pieței. Această situație subminează direct obiectivele de optimizare a resurselor naționale și de stabilizare a prețurilor pentru consumatori, introducând costuri artificiale și o volatilitate inutilă. De asemenea, evidențiază o provocare semnificativă de reglementare în monitorizarea și controlul eficient al acestor practici, în ciuda cadrelor existente precum REMIT. Existența acestei "suveici" susține cu tărie premisa că este necesară eliminarea intermediarilor.

În ciuda existenței cadrelor de reglementare naționale (investigațiile ANRE) și europene (REMIT) menite să asigure integritatea și transparența pieței, aplicarea practică împotriva manipulării sofisticate a pieței, în special de către traderii internaționali care operează fără o prezență fizică solidă în România, rămâne o provocare considerabilă. Dificultatea de a identifica, impozita sau chiar sancționa aceste entități "offshore" sugerează o formă de arbitraj jurisdicțional, unde supravegherea reglementară poate fi eludată. Aceasta implică faptul că mecanismele actuale, deși solide conceptual, ar putea să nu fie pe deplin eficiente în descurajarea sau penalizarea tuturor formelor de comportament speculativ care contribuie la inflația prețurilor și la distorsiunea pieței. Prin urmare, atingerea obiectivului de eliminare a intermediarilor și de stabilizare a prețurilor necesită nu doar o reglementare internă robustă, ci și o cooperare transfrontalieră sporită în materie de reglementare și, posibil, instrumente juridice revizuite pentru a închide aceste lacune și a asigura responsabilitatea, indiferent de locația fizică a traderului.

E. Provocări ale Tranziției Energetice: Integrarea Regenerabilelor și Necesitatea Stocării

Ponderea crescândă a surselor intermitente de energie regenerabilă (cum ar fi energia eoliană și solară) în mixul de producție de electricitate al României generează provocări operaționale semnificative pentru sistemul energetic național. Volatilitatea inerentă a acestei producții, dependentă fundamental de condițiile meteorologice, face operarea sistemului mai complexă și mai puțin predictibilă. De exemplu, în regiunea Dobrogea, unde există o capacitate eoliană instalată mare, activitățile de mentenanță pentru rețeaua de transport trebuie programate "după vânt".

Menținerea unui echilibru continuu și optim între producția și consumul de energie este esențială pentru siguranța și stabilitatea sistemelor energetice naționale și interconectate europene. Orice fluctuație semnificativă poate pune în pericol funcționarea sistemului la nivel regional sau chiar european. O soluție crucială pentru a aborda intermitența regenerabilelor și a asigura securitatea aprovizionării constă în investiții substanțiale în capacități de stocare a energiei.

Hidroenergia, în special stocarea prin pompaj, este o tehnologie matură și extrem de flexibilă, reprezentând în prezent peste 90% din capacitatea de stocare disponibilă în Uniunea Europeană. Această sursă oferă o generare regenerabilă flexibilă, dispecerizabilă, capabilă să răspundă cerințelor de stocare pe diverse intervale de timp, de la minute la sezoane întregi. România își propune să integreze o capacitate suplimentară de 10.000 MW de energie regenerabilă în sistemul său până în 2030, subliniind urgența dezvoltării unor soluții robuste de stocare. Pe lângă hidrocentralele cu pompaj, alte tehnologii de stocare a energiei la scară mare includ diverse tipuri de baterii (de exemplu, litiu-ion, plumb-acid) și stocarea energiei cu aer comprimat, toate fiind vitale pentru îmbunătățirea fiabilității și eficienței rețelei.

Această situație evidențiază un blocaj critic în flexibilitatea rețelei și în capacitatea de stocare pentru tranziția verde. Declarațiile șefului Dispecerului Energetic Național din Transelectrica indică în mod explicit că "creșterea ponderii unităților de generare din surse regenerabile... și volatilitatea inerentă a acestei producții... a creat mari provocări în operarea sistemului energetic românesc." Soluția identificată este "investițiile în capacități de stocare" pentru a menține "echilibrul permanent al producției cu un consum de energie electrică.". Detaliile despre importanța stocării hidroenergetice și a altor tehnologii de baterii sunt, de asemenea, relevante.

Aceste elemente sugerează că, deși România înregistrează progrese lăudabile în creșterea capacității sale de energie regenerabilă, limitările fizice și operaționale ale rețelei existente de a integra această energie intermitentă, fără soluții adecvate de stocare și flexibilitate, reprezintă un blocaj critic. Fără o capacitate de stocare suficientă, sistemul se confruntă cu o dilemă: fie reducerea producției regenerabile în perioadele de surplus (irosind astfel energia curată și subminând rațiunea investițiilor), fie o dependență sporită de centralele pe combustibili fosili în perioadele de deficit. Ambele scenarii compromit obiectivele de decarbonizare și duc la costuri sistemice mai ridicate, care sunt în cele din urmă transferate consumatorilor. Acest lucru implică faptul că viabilitatea economică și beneficiile de mediu ale noilor investiții în surse regenerabile depind în mare măsură de investiții paralele, la scară mare, în modernizarea rețelei și în infrastructura de stocare a energiei. Un model colaborativ propus ar putea juca, prin urmare, un rol esențial în coordonarea acestor investiții indispensabile și în optimizarea dispecerizării unui portofoliu energetic diversificat și din ce în ce mai intermitent.

IV. Fundamentarea Economică a Modelului Colaborativ Centralizat

A. Argumente pentru Optimizarea Resurselor Naționale și Securitatea Energetică

Structura actuală a pieței, marcată de fenomenul "suveicii energiei" și de implementarea plafonării artificiale a prețurilor , indică o alocare și o utilizare sub-optimă a resurselor energetice naționale. Un mecanism de coordonare centralizată poate asigura dispecerizarea optimă a diverselor surse de energie ale României – inclusiv hidroelectrică, nucleară, termică și diverse surse regenerabile – pentru a satisface eficient cererea națională și a prioritiza obiectivele strategice în detrimentul arbitrajului de piață pe termen scurt.

Prin promovarea unei abordări mai integrate, un astfel de model poate reduce dependența țării de piețele spot volatile și de importurile potențial costisitoare, sporind astfel independența energetică generală, care, deși se situează la 72,3%, prezintă fluctuații semnificative. Strategia energetică națională vizează consolidarea poziției României ca producător regional de energie și atingerea independenței față de importurile de gaze până în 2027. O abordare coordonată și centralizată poate accelera semnificativ atingerea acestor obiective strategice naționale, asigurând un plan coerent și optimizat de investiții și dispecerizare.

Propunerea unui model colaborativ centralizat reprezintă o reacție la disfuncționalitățile pieței, în special într-un sector strategic. Modelul propus pentru o "entitate centralizată" este o schimbare semnificativă față de piața liberalizată actuală. Această abordare răspunde ineficiențelor identificate, însă o abandonare completă a mecanismelor de piață ar putea introduce noi forme de ineficiență, cum ar fi o inovație redusă, inerția birocratică sau o evaluare incorectă a costurilor marginale. În teoria economică, eșecurile semnificative ale pieței – cum ar fi asimetria informațiilor, externalitățile (de exemplu, costurile de mediu care nu sunt pe deplin incluse în preț), eșecurile de coordonare și furnizarea de bunuri publice (cum ar fi securitatea energetică) – justifică adesea intervenția guvernamentală sau coordonarea centralizată. În sectorul energetic românesc, problemele documentate (tranzacționarea speculativă, volatilitatea prețurilor, provocările legate de integrarea eficientă a surselor regenerabile) sugerează că piața liberalizată actuală, în ciuda intențiilor sale, nu realizează pe deplin o alocare optimă a resurselor, stabilitate a prețurilor sau securitate energetică din perspectivă națională. Un model colaborativ centralizat, prin gestionarea directă a producției și alocării, poate internaliza aceste externalități, atenua problemele de coordonare și asigura că resursele naționale (cum ar fi capacitatea hidroenergetică semnificativă ) sunt utilizate strategic pentru beneficiul național pe termen lung, mai degrabă decât să fie ghidate exclusiv de semnalele comerciale pe termen scurt. Aceasta reprezintă o decizie politică de a prioritiza obiectivele strategice naționale (securitatea energetică, accesibilitatea prețurilor) în detrimentul unui rezultat pur bazat pe piață, recunoscând natura critică a energiei ca utilitate publică și activ strategic.

B. Beneficiile Eliminării Intermediarilor Neesențiali și Reducerii Costurilor

Un beneficiu cheie al modelului propus este stabilirea unei relații contractuale directe între producători și o entitate centrală (și ulterior, consumatori sau furnizorii desemnați ai acestora). Această structură ocolește și elimină eficient straturile de intermediari (traderi) care adaugă în prezent marje la prețul energiei fără a contribui cu valoare tangibilă la livrarea fizică sau transformarea energiei.

Prin eliminarea acestor straturi tranzacționale neesențiale, modelul poate reduce semnificativ discrepanța observată în fenomenul "suveicii energiei", unde 87 TWh au fost tranzacționați pentru doar 57 TWh produși în 2021. Aceasta implică economii substanțiale de costuri pentru întregul sistem, prin limitarea activității speculative și a taxelor tranzacționale inutile. Eliminarea acestor intermediari rezolvă, de asemenea, dilema continuă cu care se confruntă guvernul în ceea ce privește impozitarea sau reglementarea eficientă a traderilor, în special a celor care operează offshore, ceea ce s-a dovedit a fi o "misiune imposibilă" în cadrul actual. Simplificarea lanțului de aprovizionare prin coordonare centralizată se așteaptă să reducă cheltuielile administrative generale și eforturile de coordonare, care au fost anterior identificate ca ineficiențe în structura actuală a pieței.

O observație importantă este că un lanț valoric direct poate funcționa ca un mecanism de reducere a costurilor și de creștere a transparenței. Descrierea grafică din a "suveicii energiei", unde un volum produs de 57 TWh se transformă în 87 TWh tranzacționați pe bursă, cu tranzacții care își pierd urma, indică puternic faptul că mai mulți intermediari (traderi) adaugă straturi de tranzacții, fiecare probabil cu o marjă de profit, fără a adăuga valoare directă în ceea ce privește livrarea fizică a energiei sau transformarea acesteia pentru consumatorul final. Prin stabilirea unei entități centralizate care acționează ca principal cumpărător de la producători și apoi alocă sau vinde direct energia către furnizori sau mari consumatori industriali, straturile multiple de tranzacționare fără valoare adăugată pot fi ocolite eficient. Acest lanț valoric simplificat și direct reduce în mod inerent costurile tranzacționale și elimină marjele speculative care umflă în prezent prețurile. În consecință, aceasta duce la prețuri finale mai mici ale energiei pentru consumatori și industrii. În plus, crește semnificativ transparența în lanțul de aprovizionare cu energie, deoarece fluxul de energie și costurile asociate ar fi controlate și vizibile în cadrul sistemului centralizat, abordând direct problemele de opacitate evidențiate în. Această simplificare a structurii pieței reprezintă un beneficiu economic direct și substanțial în ceea ce privește reducerea costurilor și creșterea responsabilității.

C. Obiectivul Stabilizării Prețurilor pentru Consumatori și Impactul Macroeconomic

Piața energetică actuală din România este caracterizată de o volatilitate semnificativă a prețurilor, așa cum o demonstrează fluctuațiile prețurilor angro și impactul asupra facturilor consumatorilor. Deși măsurile de plafonare a prețurilor au fost implementate ca o soluție temporară pentru a proteja consumatorii , ele au creat distorsiuni pe piață și nu sunt sustenabile pe termen lung. Modelul colaborativ propus vizează atingerea unei stabilități structurale și durabile a prețurilor.

Prețurile stabile și previzibile la energie sunt cruciale pentru economia în ansamblul său. Ele contribuie la reducerea presiunilor inflaționiste, la îmbunătățirea puterii de cumpărare a gospodăriilor și la creșterea competitivității industriilor energointensive. Costurile energetice previzibile creează un mediu stabil care încurajează investițiile pe termen lung în diverse sectoare ale economiei, stimulând creșterea economică și crearea de locuri de muncă.

Un aspect fundamental este cel al dividendului macroeconomic al stabilității prețurilor. Deși discută dezavantajele plafonării prețurilor, același document recunoaște explicit "efectele pozitive importante pe termen scurt asupra inflației, puterii de cumpărare, cererii agregate și, implicit, asupra creșterii economice." Aceasta subliniază beneficiile macroeconomice semnificative derivate din stabilitatea prețurilor energiei. Dacă modelul colaborativ reușește să asigure o stabilitate durabilă a prețurilor energiei pe termen lung, prin optimizarea resurselor naționale și eliminarea intermediarilor neesențiali, beneficiile macroeconomice observate în timpul perioadei de plafonare temporară ar putea deveni structurale. Aceasta s-ar traduce printr-o inflație constant mai scăzută, un venit real disponibil crescut pentru gospodării (stimulând puterea de cumpărare) și un mediu de costuri mai previzibil pentru afaceri. O astfel de predictibilitate reprezintă un stimulent puternic atât pentru investițiile interne, cât și pentru cele străine directe, în special în industriile energointensive, sporind competitivitatea economică generală și creșterea. Prin urmare, impactul modelului depășește cu mult sectorul energetic în sine, contribuind semnificativ la stabilitatea economică națională și la prosperitate, ceea ce reprezintă un obiectiv politic primordial.

V. Propunerea Modelului de Contract Economic Colaborativ Centralizat

A. Principii de Bază și Arhitectura Modelului

Modelul propus se va baza pe principii fundamentale de transparență, echitate, optimizare a resurselor naționale, consolidarea securității energetice, predictibilitate a prețurilor pentru consumatori și eficiență globală a sistemului.

Arhitectura: Nucleul modelului implică înființarea unei singure entități centrale robuste, care ar putea fi structurată ca o Agenție Națională de Achiziții și Alocare a Energiei. Această entitate ar acționa ca unic cumpărător pentru o porțiune semnificativă și predefinită din producția națională de energie a României.

Contracte cu Producătorii: Producătorii de energie (atât întreprinderile de stat, cât și marii generatori privați, incluzând Hidroelectrica, Nuclearelectrica, termocentralele și marile instalații de energie regenerabilă) ar încheia contracte de colaborare pe termen lung (PCC-uri - Contracte Colaborative ale Producătorilor) direct cu această entitate centrală.

Alocarea către Consumatori: Entitatea centrală ar încheia apoi acorduri de aprovizionare pe termen lung cu furnizorii de energie licențiați și cu marii consumatori industriali, alocând volume de energie pe baza cererii proiectate, a priorităților naționale (de exemplu, protejarea consumatorilor vulnerabili) și a nevoilor industriale strategice.

Menținerea Pieței: O piață spot mai mică, strict reglementată (similară cu actuala PZU), ar fi menținută. Funcția sa principală ar fi ajustarea zilnică a echilibrului cerere-ofertă, gestionarea dezechilibrelor în timp real și facilitarea comerțului transfrontalier cu energie, asigurând flexibilitatea necesară fără a permite speculațiilor excesive să dicteze prețurile naționale generale.

Un aspect crucial este echilibrarea centralizării cu principiile de piață. Propunerea unui "model colaborativ centralizat" reprezintă o schimbare semnificativă față de piața liberalizată actuală. Deși aceasta abordează ineficiențele identificate, o abandonare completă a mecanismelor de piață ar putea introduce noi forme de ineficiență, cum ar fi o inovație redusă, inerția birocratică sau o evaluare incorectă a costurilor marginale. Arhitectura modelului propus trebuie să echilibreze cu atenție beneficiile controlului centralizat (de exemplu, pentru optimizarea strategică a resurselor și stabilitatea prețurilor) cu avantajele stimulentelor bazate pe piață (de exemplu, pentru eficiență operațională, inovație tehnologică și capacitate de reacție). Aceasta înseamnă că entitatea centrală nu ar trebui să înlocuiască în totalitate toate funcțiile pieței, ci mai degrabă să acționeze ca un coordonator strategic și principal cumpărător pentru sarcina de bază și aprovizionarea previzibilă. O piață spot mai mică, bine reglementată (cum ar fi PZU), ar putea funcționa în continuare pentru ajustări marginale, echilibrare în timp real și tranzacții transfrontaliere, oferind semnale de preț necesare pentru flexibilitate, fără a permite forțelor speculative să domine prețurile naționale generale. Contractele pe termen lung cu producătorii ar trebui să includă stimulente de performanță (de exemplu, pentru îmbunătățiri ale eficienței, investiții în noi capacități sau integrarea de noi tehnologii) pentru a preveni complacerea. Această abordare hibridă urmărește să combine punctele forte ale planificării centralizate și ale dinamicii pieței, atenuând în același timp slăbiciunile respective, asigurând un sistem energetic robust și adaptabil.

B. Rolul și Atribuțiile Entității Centralizate de Coordonare

Mandat: Mandatul principal al entității centrale ar fi optimizarea resurselor energetice naționale, asigurarea securității și stabilității aprovizionării cu energie, atingerea unei stabilizări durabile a prețurilor pentru toți consumatorii finali și eliminarea sistematică a intermediarilor fără valoare adăugată din lanțul de aprovizionare de bază.

Funcții Cheie:

Achiziții Centralizate: Negocierea și executarea de contracte pe termen lung cu toți marii producători interni de energie, incluzând întreprinderile de stat și generatorii privați semnificativi din toate sursele de energie (hidro, nuclear, termic și regenerabile la scară mare).

Alocarea Resurselor: Alocarea strategică a volumelor de energie achiziționate către furnizorii de energie licențiați, pe baza bazei lor de consumatori și a cererii proiectate, precum și direct către marii consumatori industriali, prioritizând potențial categoriile de consumatori vulnerabili și industriile naționale strategice.

Stabilirea Prețurilor: Stabilirea de prețuri angro transparente și stabile pentru diferite categorii de consumatori. Aceste prețuri ar fi derivate din costurile de producție pe termen lung, incluzând o marjă reglementată și echitabilă pentru a acoperi cheltuielile operaționale și a stimula investițiile necesare.

Planificare Strategică și Coordonare a Investițiilor: Colaborarea strânsă cu Transelectrica și ANRE pentru alinierea la strategia energetică națională, facilitarea dezvoltării rețelei, prioritizarea investițiilor în soluții de stocare a energiei și asigurarea integrării fără probleme a noilor capacități de generare, în special a celor regenerabile.

Monitorizare și Supraveghere a Pieței: Monitorizarea continuă a respectării obligațiilor contractuale, a țintelor de producție și a standardelor de calitate a aprovizionării. Colaborarea cu ANRE pentru identificarea, investigarea și sancționarea oricăror cazuri de abuz sau manipulare a pieței.

Managementul Riscului: Implementarea de mecanisme robuste pentru gestionarea și atenuarea riscurilor de preț atât pentru producători, cât și pentru consumatori, posibil prin strategii interne de hedging sau prin înființarea de fonduri dedicate de stabilizare.

Coordonare Internațională: Acționarea ca punct central pentru gestionarea schimburilor transfrontaliere de energie, optimizarea balanței energetice a României în cadrul pieței interne de energie europene și valorificarea interconexiunilor existente.

Statut Juridic: Entitatea ar trebui să fie înființată ca o entitate de drept public sau o întreprindere de stat cu un mandat clar de serviciu public, operând sub o supraveghere reglementară strictă din partea ANRE și a Ministerului Energiei pentru a asigura responsabilitatea și transparența.

O provocare majoră pentru succesul unei astfel de entități centralizate este guvernanța. Deși subliniază importanța "guvernanței corporative a companiilor cu capital de stat" și "eficientizării activității economice a companiilor energetice cu capital de stat," menționează că modelele de tranzacționare centralizată pot duce la "creșterea eforturilor de coordonare și a cerințelor administrative, ceea ce duce la creșterea costurilor." Pentru ca entitatea centralizată propusă să aibă succes și să evite să devină o nouă sursă de ineficiență, birocrație sau interferențe politice, structura sa de guvernanță trebuie să fie excepțional de robustă. Aceasta trebuie să funcționeze conform unor principii stricte de guvernanță corporativă, cu indicatori de performanță clari și măsurabili, procese decizionale transparente și mecanisme de supraveghere independente (de exemplu, de către ANRE ). În mod crucial, trebuie să fie izolată de presiunile politice cotidiene pentru a se asigura că deciziile strategice pe termen lung sunt luate pe baza imperativelor economice și de securitate energetică, mai degrabă decât pe cicluri politice pe termen scurt. Riscul de a crea un nou monopol ineficient care să înăbușe inovația sau să devină excesiv de birocratic trebuie atenuat activ prin cadre de responsabilitate solide, audituri regulate și un mandat clar, bine definit, care să prevină extinderea nejustificată a misiunii și sarcinile administrative excesive. Acest aspect este primordial pentru asigurarea sustenabilității pe termen lung a modelului, a încrederii publice și a beneficiului economic general.

C. Mecanisme de Colaborare și Alocare a Resurselor între Producători

Pentru a asigura participarea voluntară și eficientă a producătorilor la modelul colaborativ centralizat, este esențială implementarea unor mecanisme contractuale care să alinieze interesele și să gestioneze riscurile. Succesul modelului depinde de conceperea unor contracte care să ofere beneficii clare producătorilor, comparativ cu funcționarea actuală a pieței.

Contracte Colaborative pe Termen Lung (PCC-uri): Producătorii vor încheia contracte pe termen lung cu entitatea centrală, angajându-se să furnizeze volume specifice de energie la prețuri prestabilite. Aceste prețuri ar putea fi bazate pe un model cost-plus sau indexate la componentele relevante ale costurilor de producție, oferind o predictibilitate esențială a veniturilor pentru producători și încurajând investițiile susținute în capacitate și mentenanță. Aceste contracte ar trebui să fie suficient de flexibile pentru a permite adaptări la schimbările tehnologice și de piață, menținând în același timp stabilitatea necesară investițiilor.

Dispecerizare Optimă: Entitatea centrală, în strânsă coordonare cu Transelectrica (operatorul național de transport al sistemului), va optimiza dispecerizarea unităților de generare la nivel național. Această optimizare se va baza pe o ierarhie care prioritizează cele mai ieftine și mai curate surse disponibile, asigurând în același timp stabilitatea rețelei și securitatea aprovizionării, gestionând eficient intermitența surselor regenerabile. Acest lucru va reduce necesitatea de a porni centrale costisitoare sau poluante atunci când sursele regenerabile sunt abundente.

Plăți pentru Capacitate: Pentru a asigura disponibilitatea continuă a capacității dispecerizabile esențiale (de exemplu, centrale termice, nucleare și hidrocentrale cu capacități de stocare) necesare pentru stabilitatea rețelei și pentru acoperirea cererii de vârf, modelul va implementa mecanisme de plată pentru capacitate. Aceste plăți ar compensa producătorii pentru menținerea capacității disponibile, chiar și atunci când centralele lor nu sunt pe deplin dispecerizate, recunoscând rolul lor critic în fiabilitatea sistemului. Aceasta este o componentă vitală pentru a încuraja investițiile în capacități de rezervă și stocare, care sunt esențiale pentru integrarea unui volum tot mai mare de energie regenerabilă intermitentă.

Facilitarea Integrării Regenerabilelor: Entitatea centrală va facilita activ conectarea la rețea și dispecerizarea optimizată a noilor capacități de energie regenerabilă. Aceasta include valorificarea investițiilor strategice în stocarea energiei pentru a maximiza utilizarea surselor intermitente și a minimiza limitarea (curtailment-ul) producției. Prin coordonarea centralizată, se pot identifica și implementa soluții de stocare la scară mare (hidrocentrale cu pompaj, baterii) care să permită o mai bună absorbție a energiei regenerabile, reducând risipa și sporind eficiența generală a sistemului.

Mecanisme de Partajare a Riscurilor: Cadrul contractual va include mecanisme de partajare a diverselor riscuri (de exemplu, volatilitatea prețurilor combustibililor, condițiile hidrologice care afectează producția hidroenergetică sau problemele operaționale neprevăzute) între producători și entitatea centrală. Aceasta reduce expunerea financiară individuală a producătorilor, făcând investițiile mai atractive și asigurând angajamentul pe termen lung pentru aprovizionare. O partajare echitabilă a riscurilor este esențială pentru a evita situațiile în care producătorii sunt descurajați să investească din cauza incertitudinii pieței, așa cum s-a întâmplat în trecut.

Succesul modelului colaborativ depinde de alinierea stimulentelor și de gestionarea eficientă a riscurilor pentru producători. Pentru ca "contractele colaborative" propuse să fie eficiente și pentru ca producătorii să participe de bunăvoie, aceștia trebuie să perceapă beneficii clare în comparație cu piața actuală. subliniază importanța "posibilităților adecvate de acoperire a riscurilor financiare rezultate din fluctuațiile prețurilor" și avertizează împotriva "contractelor pe termen lung defavorabile Statului Român." Aceasta înseamnă că structura contractuală trebuie să ofere predictibilitate a veniturilor și să acopere costurile de producție, incluzând o marjă rezonabilă de profit. În același timp, contractele ar trebui să încorporeze stimulente pentru eficiență operațională, investiții în noi capacități și adoptarea de tehnologii mai curate sau mai flexibile. De exemplu, plățile pentru capacitate ar putea asigura viabilitatea financiară a centralelor care contribuie la stabilitatea rețelei, chiar dacă nu funcționează la capacitate maximă în permanență. Prin abordarea directă a preocupărilor producătorilor legate de risc și predictibilitate, modelul poate asigura angajamentul lor pe termen lung și contribuția la obiectivele naționale de optimizare a resurselor și stabilizare a prețurilor.

VI. Mecanisme de Plată Anticipată pentru Consumatori

A. Beneficii și Oportunități pentru Consumatori și Sistem

Mecanismele de plată anticipată pentru energie electrică, deși nu sunt universal adoptate, oferă o serie de beneficii atât pentru consumatori, cât și pentru sistemul energetic. Pentru consumatori, principalul avantaj este un control sporit asupra consumului și cheltuielilor. Prin plata în avans, consumatorii primesc date în timp real despre utilizarea energiei, ceea ce le permite să-și gestioneze eficient consumul și să evite facturile surpriză sau costurile neașteptate la sfârșitul lunii. Acest lucru poate fi deosebit de benefic pentru gestionarea bugetului. Conștientizarea constantă a consumului de energie poate duce, de asemenea, la obiceiuri de consum mai responsabile, încurajând economisirea de energie și o reducere generală a utilizării energiei.

Din perspectiva sistemului, plățile anticipate pot îmbunătăți fluxul de numerar al furnizorilor și pot reduce riscurile de neplată. De asemenea, pot contribui la o mai bună prognoză a cererii și a veniturilor, facilitând planificarea operațională și investițională. Sistemele moderne de contorizare inteligentă, adesea asociate cu plata anticipată, permit monitorizarea detaliată a consumului și reîncărcarea de la distanță, sporind comoditatea și eficiența. Aceste sisteme pot oferi alerte pentru sold scăzut și pot permite deconectarea/reconectarea de la distanță, oferind instrumente de gestionare a conturilor.

B. Riscuri și Măsuri de Protecție a Consumatorilor Vulnerabili

În ciuda beneficiilor, sistemele de plată anticipată prezintă și riscuri, în special pentru consumatorii vulnerabili. Costurile inițiale de instalare a contoarelor și necesitatea de a menține un sold pozitiv pot reprezenta o povară financiară pentru unii consumatori. Cel mai semnificativ risc este deconectarea automată a energiei atunci când creditul se epuizează, ceea ce poate fi extrem de incomod sau chiar periculos. Pentru consumatorii vulnerabili, cum ar fi persoanele în vârstă, familiile cu copii mici sau persoanele cu afecțiuni medicale, o astfel de deconectare poate avea consecințe grave.

Legislația actuală din România stipulează că sistemele de plată anticipată trebuie să fie echitabile și să reflecte în mod adecvat consumul probabil. În cazul clienților casnici, dacă, în urma regularizării, suma plătită în plus este mai mare de 100 lei, furnizorul este obligat să restituie suma în termen de 5 zile de la emiterea facturii de regularizare; sumele mai mici sunt compensate în facturile următoare. Consumatorii au dreptul de a primi informații despre avantajele, costurile și riscurile contractelor cu prețuri dinamice.

Pentru a atenua riscurile, este crucial să se implementeze măsuri de protecție robuste:

Credit de Urgență și Credit de Prietenie: Majoritatea contoarelor cu plată anticipată oferă credit de urgență sau "credit de prietenie" pentru a preveni deconectarea în anumite perioade (de exemplu, nopți, weekenduri, sărbători legale) sau atunci când punctele de reîncărcare sunt închise.

Notificări de Sold Scăzut: Furnizorii ar trebui să trimită notificări clare și în timp util consumatorilor atunci când soldul lor atinge un nivel predefinit, prin diverse canale (e-mail, SMS, apel telefonic).

Interdicții de Deconectare: Ar trebui să existe interdicții stricte privind deconectarea clienților vulnerabili (pensionari, familii cu minori, persoane cu afecțiuni medicale grave) în perioadele reci ale anului sau în situații de urgență.

Planuri de Plată Flexibile: Pentru clienții cu dificultăți de plată, ar trebui să se ofere planuri de plată accesibile pentru achitarea datoriilor restante.

Tarife Sociale Subvenționate: O soluție pe termen lung ar putea fi introducerea unor tarife sociale subvenționate pentru grupurile vulnerabile, asigurând accesul la energie la prețuri reduse.

Monitorizare Continuă: ANRE ar trebui să monitorizeze permanent și multicriterial sărăcia energetică în România și să identifice cu precizie consumatorii vulnerabili, direcționând prioritar fondurile nerambursabile dedicate eficienței energetice și capacităților de energie regenerabilă de mici dimensiuni.

C. Modele de Finanțare a Investițiilor Energetice prin Plată Anticipată

Plata anticipată, deși se referă în primul rând la consum, poate fi integrată în modele mai largi de finanțare a investițiilor energetice, în special în contextul tranziției către surse regenerabile și eficiență energetică. Deși nu există o legătură directă între plata anticipată a consumatorilor individuali și finanțarea infrastructurii la scară mare, conceptul de "plată în avans" sau "predictibilitate a fluxului de numerar" este fundamental în diverse strategii de finanțare.

Contracte de Cumpărare de Energie (PPA): În context industrial sau al proiectelor mari de regenerabile, contractele pe termen lung de cumpărare a energiei (Power Purchase Agreements - PPA) pot include clauze de plată anticipată sau structuri de preț fixe pe termen lung. Acestea oferă predictibilitate veniturilor pentru producători, facilitând atragerea de finanțare pentru noi proiecte. Stabilitatea fluxurilor de numerar rezultate din astfel de contracte este atractivă pentru investitori.

Finanțarea Proiectelor (Project Finance): Proiectele mari de energie regenerabilă, cum ar fi parcurile eoliene sau solare, sunt adesea finanțate prin structuri de tip "project finance". Acestea implică crearea unei entități cu scop special (SPE) finanțată printr-o combinație de datorie și capitaluri proprii, unde fluxurile de numerar ale proiectului sunt utilizate pentru a deservi datoria și a oferi randamente investitorilor. Predictibilitatea veniturilor, inclusiv prin aranjamente de plată anticipată sau prețuri fixe, reduce riscul și face proiectele mai bancabile.

Securitizarea Activlor Energetice: Implică împachetarea activelor energetice (de exemplu, fluxurile de numerar din contracte de energie) în titluri de valoare care pot fi vândute investitorilor. Aceasta poate oferi o nouă sursă de finanțare pentru proiectele de energie regenerabilă și permite investitorilor să acceseze un portofoliu diversificat de active.

Programe de Finanțare Verde (GEFF): Există programe precum Facilitatea BERD de finanțare a economiei verzi (GEFF), care oferă împrumuturi pentru proiecte de eficiență energetică și energie regenerabilă. Acestea pot acoperi până la 100% din costul total al investiției și pot beneficia de dobânzi subvenționate, reducând barierele financiare pentru adoptarea tehnologiilor verzi.

Credite pentru Reinvestirea Infrastructurii Energetice (EIR): În alte contexte, cum ar fi SUA, există programe care garantează împrumuturi pentru proiecte care reînnoiesc, repun în funcțiune sau înlocuiesc infrastructura energetică existentă cu alternative mai curate. Aceste împrumuturi sunt adesea acordate direct companiilor de utilități și sunt susținute de activele companiei, iar beneficiile financiare sunt transferate consumatorilor. Un model similar ar putea fi explorat în România, unde entitatea centralizată ar putea facilita accesul producătorilor la finanțare avantajoasă, în schimbul unor angajamente de preț și volum.

Integrarea mecanismelor de plată anticipată la nivel de consumator cu strategii de finanțare a infrastructurii la scară largă ar putea crea un ciclu virtuos. Stabilitatea fluxurilor de numerar de la consumatori prin plata anticipată ar putea contribui la reducerea riscului pentru furnizori, permițându-le să ofere contracte mai avantajoase producătorilor. Această predictibilitate sporită în lanțul valoric ar putea, la rândul său, să faciliteze accesul producătorilor la finanțări mai ieftine pentru investiții în noi capacități, inclusiv în stocare, contribuind la o piață mai stabilă și mai eficientă.

VII. Recomandări pentru Implementare și Cadrul de Reglementare

A. Pași Cheie pentru Tranziție

Studiu de Fezabilitate Detaliat: Realizarea unui studiu aprofundat de fezabilitate tehnică și economică pentru modelul propus, evaluând impactul asupra tuturor actorilor pieței și asupra bugetului de stat. Acest studiu ar trebui să includă analize de risc și scenarii de implementare.

Cadrul Legislativ și Reglementar: Elaborarea și adoptarea unui cadru legislativ și reglementar nou, care să permită înființarea și funcționarea entității centralizate, definind clar mandatul, atribuțiile, structura de guvernanță și mecanismele de supraveghere. Acest cadru trebuie să fie în conformitate cu legislația europeană în materie de concurență și piață internă.

Faza Pilot: Implementarea modelului într-o fază pilot, inițial cu un număr limitat de producători și consumatori (de exemplu, mari consumatori industriali sau o regiune geografică definită), pentru a testa funcționalitatea, a identifica provocările și a ajusta mecanismele înainte de extinderea la nivel național.

Consolidarea Capacităților de Stocare: Prioritizarea investițiilor în capacități de stocare a energiei, în special hidrocentrale cu pompaj și baterii la scară mare, pentru a gestiona intermitența surselor regenerabile și a asigura stabilitatea rețelei. Acest lucru este esențial pentru succesul pe termen lung al modelului.

Dezvoltarea Infrastructurii Digitale: Investiții în infrastructura de contorizare inteligentă și sisteme de gestionare a datelor pentru a sprijini mecanismele de plată anticipată și monitorizarea eficientă a consumului și producției.

Campanii de Informare și Educare: Lansarea unor campanii ample de informare și educare pentru consumatori, explicând beneficiile și modul de funcționare a sistemelor de plată anticipată, precum și măsurile de protecție disponibile.

B. Cadrul Legal și Instituțional Necesare

Legea de Înființare a Entității Centralizate: Crearea unei legi speciale care să reglementeze înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Achiziții și Alocare a Energiei, definind clar statutul său juridic (entitate de drept public sau societate de stat cu misiune publică).

Regulamente ANRE: ANRE ar trebui să elaboreze regulamente specifice pentru:

Mecanismele de stabilire a prețurilor de către entitatea centralizată.

Monitorizarea și supravegherea activității entității centralizate și a producătorilor sub contract.

Criteriile și procedurile pentru alocarea energiei către furnizori și marii consumatori.

Normele detaliate privind sistemele de plată anticipată, inclusiv cerințele de transparență, echitate și protecție a consumatorilor vulnerabili.

Modificări ale Legii Energiei Electrice și a Gazelor Naturale: Ajustarea legislației existente pentru a integra noul model și a clarifica rolurile tuturor actorilor, inclusiv eliminarea barierelor legale pentru contractele directe și limitarea rolului intermediarilor neesențiali.

Cadrul de Guvernanță Corporativă: Implementarea unor standarde înalte de guvernanță corporativă pentru entitatea centralizată, asigurând independența operațională față de influențele politice, transparența decizională și responsabilitatea financiară. Aceasta ar trebui să includă un consiliu de administrație independent, cu expertiză solidă în energie și economie.

Mecanisme de Soluționare a Disputelor: Consolidarea mecanismelor de soluționare a disputelor, inclusiv prin mediere și arbitraj, pentru a rezolva rapid și eficient eventualele divergențe între participanții la piață și consumatori.

C. Monitorizare și Evaluare Continuă

Un aspect fundamental al implementării modelului este stabilirea unui sistem robust de monitorizare și evaluare continuă. Aceasta ar trebui să includă:

Indicatori de Performanță (KPIs): Definirea unor indicatori clari de performanță pentru entitatea centralizată, incluzând stabilitatea prețurilor, eficiența alocării resurselor, gradul de optimizare a mixului energetic, reducerea costurilor sistemice și satisfacția consumatorilor.

Rapoarte Periodice: Publicarea regulată de rapoarte detaliate privind funcționarea modelului, performanța entității centralizate și impactul asupra pieței și consumatorilor. ANRE ar trebui să continue să publice rapoarte de monitorizare a pieței angro.

Auditul Independent: Realizarea de audituri financiare și operaționale independente, periodice, pentru a asigura transparența, eficiența și conformitatea cu reglementările.

Revizuirea Strategică: O revizuire strategică periodică a modelului (de exemplu, la fiecare 3-5 ani) pentru a evalua relevanța sa în contextul evoluțiilor tehnologice, a schimbărilor de piață regionale și europene și a obiectivelor naționale pe termen lung. Aceasta ar permite adaptarea și îmbunătățirea continuă a modelului.

VIII. Concluzii și Recomandări

Analiza pieței energetice din România relevă o serie de ineficiențe structurale și operaționale, în ciuda unui mix energetic diversificat și a unei capacități de producție considerabile. Prezența intermediarilor neesențiali, manifestată prin fenomenul "suveicii energiei", contribuie la opacitate și la costuri artificiale pentru consumatori. Volatilitatea balanței energetice, influențată de factori climatici și de integrarea surselor regenerabile intermitente fără o capacitate de stocare adecvată, subliniază provocările legate de securitatea energetică și stabilitatea prețurilor. Măsurile de plafonare a prețurilor, deși au oferit un răgaz temporar, au generat distorsiuni pe termen lung.

În acest context, propunerea unui model de contract economic colaborativ între producători, coordonat de o entitate centralizată, este justificată economic. Un astfel de model are potențialul de a optimiza utilizarea resurselor naționale, de a elimina intermediarii neesențiali și de a stabiliza prețurile pentru consumatori, oferind în același timp un cadru mai predictibil pentru investiții. Integrarea mecanismelor de plată anticipată pentru consumatori poate spori controlul acestora asupra cheltuielilor și poate contribui la o mai bună gestionare a fluxurilor de numerar în sistem.

Pentru a asigura succesul acestui model, se formulează următoarele recomandări cheie:

Înființarea unei Entități Centrale Robuste: Crearea unei Agenții Naționale de Achiziții și Alocare a Energiei, cu un mandat clar de optimizare a resurselor, stabilizare a prețurilor și eliminare a intermediarilor neesențiali. Guvernanța acestei entități trebuie să fie independentă, transparentă și responsabilă, pentru a evita noi ineficiențe sau interferențe politice.

Contracte Colaborative pe Termen Lung: Implementarea unor contracte pe termen lung între entitatea centrală și producătorii majori, care să asigure predictibilitate veniturilor producătorilor, să acopere costurile și să încurajeze investițiile în capacități esențiale și tehnologii curate. Aceste contracte trebuie să includă mecanisme de partajare a riscurilor și plăți pentru capacitate.

Investiții Prioritare în Stocare și Rețea: Alocarea de resurse semnificative pentru dezvoltarea capacităților de stocare a energiei (în special hidrocentrale cu pompaj și baterii la scară mare) și modernizarea rețelei de transport. Aceste investiții sunt critice pentru a gestiona intermitența surselor regenerabile și pentru a asigura stabilitatea sistemului.

Cadrul Legal și Reglementar Adaptat: Elaborarea rapidă a unui cadru legislativ și reglementar nou, care să susțină modelul propus, să definească clar rolurile și responsabilitățile, să asigure conformitatea cu reglementările UE și să consolideze mecanismele de supraveghere și soluționare a disputelor.

Implementarea Responsabilă a Plăților Anticipate: Introducerea sistemelor de plată anticipată pentru consumatori cu măsuri de protecție robuste, incluzând credite de urgență, notificări transparente, interdicții de deconectare pentru consumatorii vulnerabili și planuri de plată flexibile.

Monitorizare și Evaluare Continuă: Stabilirea unui sistem riguros de monitorizare a performanței modelului, cu indicatori clari, rapoarte periodice și audituri independente, pentru a asigura eficiența, transparența și adaptabilitatea pe termen lung.

Prin adoptarea acestui model colaborativ centralizat, România poate depăși ineficiențele actuale ale pieței, poate valorifica pe deplin potențialul resurselor sale energetice și poate asigura un viitor energetic mai stabil, mai accesibil și mai sigur pentru toți cetățenii și industriile sale.

Works cited

1. Romania - Energy - International Trade Administration, https://www.trade.gov/country-commercial-guides/romania-energy 2. INTEGRATED NATIONAL ENERGY AND CLIMATE PLAN OF ROMANIA 2021-2030 Update - European Commission, https://commission.europa.eu/system/files/2023-11/ROMANIA%20-%20DRAFT%20UPDATED%20NECP%202021-2030.pdf 3. Strategia energetică a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050 - Ministerul Mediului, https://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/Strategia%20Energetica%20a%20Romaniei_aug%202020.pdf 4. Romania Energy Information - Enerdata, https://www.enerdata.net/estore/energy-market/romania/ 5. Piata de Energie Din Romania | PDF - Scribd, https://ro.scribd.com/doc/316016585/Piata-de-Energie-Din-Romania 6. #GhidulDeEnergie — Cum se formează prețul energiei electrice ..., https://cooperativadeenergie.ro/ghiduldeenergie-cum-se-formeaza-pretul-energiei-electrice/ 7. Rapoarte – anre.ro, https://anre.ro/despre/rapoarte/ 8. Raport Anual Anre 2018 PDF - Scribd, https://ro.scribd.com/document/470884694/RAPORT-ANUAL-ANRE-2018-pdf 9. Raport Privind Rezultatele Monitorizării Pieţei de Energie Electrică În Luna Noiembrie 2022, https://ro.scribd.com/document/641933314/Untitled 10. Ce este OPCOM și ce rol are pe piața de energie? | economisi.ro, https://economisi.ro/energie/pretul-energiei/opcom 11. CAZUL AT.39984 Bursa de energie electrică din România / OPCOM - European Commission, https://ec.europa.eu/competition/antitrust/cases/dec_docs/39984/39984_862_5.pdf 12. FC 4. Trader de energie 1.1.1 Necesitatea si importanta serviciilor energetice - Inseed, http://inseed.cimr.pub.ro/documents/formare_continua/FC%204.pdf 13. România, o piaţă de traderi. Cum este plimbată energia de la un jucător la altul până i se pierde urma - Ziarul Financiar, https://www.zf.ro/companii/energie/romania-piata-traderi-plimbata-energia-jucator-pana-i-pierde-urma-21096771 14. SINTEZA_OBSERVATIILOR_Ord, https://anre.ro/wp-content/uploads/2023/03/SINTEZA_OBSERVATIILOR_Ordin_reguli_piata_angro.docx 15. Interviu Dana Dărăban: De la 1 iulie 2025, prețurile la energie electrică vor reflecta realitatea din piață, nu vorbim despre „scumpiri artificiale” - Financial Intelligence, https://financialintelligence.ro/interviu-dana-daraban-de-la-1-iulie-2025-preturile-la-energie-electrica-vor-reflecta-realitatea-din-piata-nu-vorbim-despre-scumpiri-artificiale/ 16. Ordonanța pe energie, modificată oficial: Toți consumatorii vor beneficia de un preț plafonat la energie electrică, iar schema se aplică până în 2025 - Avocatnet, https://www.avocatnet.ro/articol_63075/Ordonan%C8%9Ba-pe-energie-modificat%C4%83-oficial-To%C8%9Bi-consumatorii-vor-beneficia-de-un-pre%C8%9B-plafonat-la-energie-electric%C4%83-iar-schema-se-aplic%C4%83-pan%C4%83-in-2025.html 17. Studiu:Prețurile la energie post-plafonare: impact asupra pieței și consumatorilor, https://energy-center.ro/piata-energiei-din-romania/studiupreturile-la-energie-post-plafonare-impact-asupra-pietei-si-consumatorilor/ 18. Cele mai bune prețuri la energie electrică după 1 iulie 2025. Ofertele pregătite de furnizori, https://www.antena3.ro/economic/cele-mai-bune-preturi-la-energie-electrica-dupa-1-iulie-2025-ofertele-pregatite-de-furnizori-748821.html 19. ANRE: România are capacităţi de producere a energiei electrice cu o putere totală de 19.611 MW / O treime din energie este generată de hidro - Economedia, https://economedia.ro/anre-romania-are-capacitati-de-producere-a-energiei-electrice-cu-o-putere-totala-de-19-611-mw-o-treime-din-energie-este-generata-de-hidro.html 20. Date Transelectrica: În 2024, consumul intern de energie a crescut cu 4% și producția a scăzut cu 7%. S-au pus în funcțiune centrale electrice ce totalizează 1.143 MW, puterea instalată la prosumatori fiind de 2.336 MW - InvesTenergy, https://www.investenergy.ro/date-transelectrica-in-2024-consumul-intern-de-energie-a-crescut-cu-4-si-productia-a-scazut-cu-7-s-au-pus-in-functiune-centrale-electrice-ce-totalizeaza-1-143-mw-puterea-instalata-la-prosumat/ 21. GRAFICE Capacitatea totală de producție de energie a prosumatorilor din România probabil a depășit 2.000 MW. Plus de peste 10.000 de persoane și 100 MW într-o singură lună | PROFIT.ro, https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/grafice-capacitatea-totala-de-productie-de-energie-a-prosumatorilor-din-romania-probabil-a-depasit-2-000-mw-plus-de-peste-10-000-de-persoane-si-100-mw-intr-o-singura-luna-21749861 22. Raport ANRE: În România erau 194.903 prosumatori, cu o putere electrică instalată de 2.336,96 MW, la finele lunii noiembrie 2024. Trendul ascendent se menține - InvesTenergy, https://www.investenergy.ro/raport-anre-in-romania-erau-194-903-prosumatori-cu-o-putere-electrica-instalata-de-2-33696-mw-la-finele-lunii-noiembrie-2024-trendul-ascendent-se-mentine/ 23. Radiografia energiei "verzi" în România. Raport: Sursele de energie regenerabilă ar putea ajunge la 72,5% din capacitatea instalată totală până în 2030/ Fără o creștere rapidă a stocării, țara noastră riscă congestionarea rețelei - Economedia, https://economedia.ro/radiografia-energiei-verzi-in-romania-raport-sursele-de-energie-regenerabila-ar-putea-ajunge-la-725-din-capacitatea-instalata-totala-pana-in-2030-fara-o-crestere-rapida-a-stocarii-tara-n.html 24. Peste 50% din energia electrică produsă în România în 2024 a provenit din surse regenerabile - Curs De Guvernare, https://cursdeguvernare.ro/energie-electrica-romania-regenerabile-eurostat.html 25. Importurile de energie electrică ale României au crescut cu aproape 90%, consumul a crescut, dar producția a scăzut. Termocentralele au fost prima sursă de energie electrică a țării în acest an - Economica.net, https://www.economica.net/importurile-de-energie-electrica-ale-romaniei-au-crescut-cu-aproape-90-consumul-a-crescut-dar-productia-a-scazut-termocentralele-au-fost-prima-sursa-de-energie-electrica-a-tarii-in-acest-an_787771.html 26. R. Moldova, destinație de export pentru energia electrică produsă în România, https://www.ziarulnational.md/r-moldova-destinatie-de-export-pentru-energia-electrica-produsa-in-romania/ 27. STRATEGIA ENERGETICĂ A ROMÂNIEI 2025- 2035, CU PERSPECTIVA ANULUI 2050 - Ministerul Energiei, https://energie.gov.ro/wp-content/uploads/2024/11/Strategia-Energetica-a-Romaniei-2025-2035-cu-perspectiva-anului-2050_23_10_2024_vf.pdf 28. Transelectrica: România are, începând de miercuri, 11 linii electrice de 400 kV de interconexiune cu țările vecine - AGERPRES, https://agerpres.ro/economic/2025/01/29/transelectrica-romania-are-incepand-de-miercuri-11-linii-electrice-de-400-kv-de-interconexiune-cu-ta--1417481 29. Varianta actualizată a Strategiei Energetice a României 2025-2035 include menținerea unor prețuri accesibile la energie, https://www.ceccarbusinessmagazine.ro/varianta-actualizata-a-strategiei-energetice-a-romaniei-2025-2035-include-mentinerea-unor-preturi-accesibile-la-energie/s/56YsQZnCRf8JQLjbasiV 30. Ciolacu anunță adoptarea Strategiei Energetice a României 2025 – 2035. Punctele centrale: independenți de importurile de gaz și reluarea exploatării de uraniu - Economedia, https://economedia.ro/ciolacu-anunta-adoptarea-strategiei-energetice-a-romaniei-2025-2035-punctele-centrale-independenti-de-importurile-de-gaz-si-reluarea-exploatarii-de-uraniu.html 31. FOTO Omul din centrul sistemului energetic național: Volatilitatea regenerabilelor a creat mari provocări în operare. Am ajuns să facem mentenanță după cum bate vântul | PROFIT.ro, https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/foto-omul-din-centrul-sistemului-energetic-national-volatilitatea-regenerabilelor-a-creat-mari-provocari-in-operare-am-ajuns-sa-facem-mentenanta-dupa-cum-bate-vantul-21595157 32. Soluții pentru siguranța sistemului energetic național în procesul de tranziție către energie regenerabilă - SOLAR ENERGY BUCHAREST SUMMIT, https://solarenergy-expo.ro/ro/solutii-pentru-siguranta-sistemului-energetic-national-in-procesul-de-tranzitie-catre-energie-regenerabila/ 33. După ce i-a taxat la sânge, Guvernul le cere acum traderilor mari să reintre în piața de energie, ca să scadă prețul - Economica.net, https://www.economica.net/dupa-ce-i-a-taxat-la-sange-guvernul-le-cere-acum-traderilor-mari-sa-reintre-in-piata-de-energie-ca-sa-scada-pretul_813821.html 34. Comunicat de presă 19.09.2022 – ANRE a aplicat, în perioada 2019 – 2022, participanților la piața angro de energie electrică şi gaze naturale, sancțiuni contravenționale în cuantum total de 14.991.316,39 lei, https://anre.ro/comunicat-de-presa-19-09-2022-anre-a-aplicat-in-perioada-2019-2022-participantilor-la-piata-angro-de-energie-electrica-si-gaze-naturale-sanctiuni-contraventionale-in-cuantum-total-de-14/ 35. Piețele angro ale energiei electrice și gazelor – normele UE privind supravegherea | EUR-Lex, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/ALL/?uri=LEGISSUM:180201_1 36. SR 03/2023, https://www.eca.europa.eu/lists/ecadocuments/sr23_03/sr_energy_union_ro.pdf 37. Stocarea energiei la scară de rețea - ZBOTEK, https://zbotek.com/ro/grid-scale-power-storage/ 38. Eurelectric: De ce este importantă hidroenergia pentru Europa? Adevăratul potențial al hidroenergiei poate fi deblocat printr-un echilibru delicat între previziune, angajamentul comunității și conformitatea neclintită a reglementărilor - InvesTenergy, https://www.investenergy.ro/eurelectric-de-ce-este-importanta-hidroenergia-pentru-europa-adevaratul-potential-al-hidroenergiei-poate-fi-deblocat-printr-un-echilibru-delicat-intre-previziune-angajamentul-comunitatii-si-conform/ 39. Energia Hidroelectrică - surse, avantaje și impact asupra mediului și societății, http://www.balkanspower.com/blog/polytrade-global-2/energia-hidroelectrica-surse-avantaje-si-impact-asupra-mediului-si-societatii-58 40. Top 10 sisteme de stocare a energiei din lume - ZNTECH, https://www.zngloble.com/ro/blog/Top-10-energy-storage-systems-in-the-World 41. Prepaid Electricity Pros & Cons - Direct Energy, https://www.directenergy.com/en/learn/energy-basics/is-prepaid-electricity-plan-a-good-fit-for-you 42. Texas Electricity Prices Forecast 2025 | Rising or Falling? - Compare Power, https://comparepower.com/texas-electricity-prices/ 43. Advanced Renewable Energy Finance Strategies - Number Analytics, https://www.numberanalytics.com/blog/advanced-renewable-energy-finance-strategies 44. Prepaid Meters Vs Traditional Billing: Pros And Cons - JKNV Energy, https://jknvenergy.co.za/prepaid-meters-vs-traditional-billing/ 45. A guide to prepayment meters (prepaid gas and electric) - Compare the Market, https://www.comparethemarket.com/energy/content/prepaid-meters-vs-direct-debit/ 46. Drepturile și obligațiile clienților finali - verbund.ro, https://www.verbund.ro/media/n1ulhbaq/drepturi-%C8%99i-obliga%C8%9Bii-consumator-ee.pdf 47. Prepay System Solutions - Eastron, https://www.eastrongroup.com/product/systems-solutions/prepay-system/ 48. Report - The LIHEAP Clearinghouse, https://liheapch.acf.gov/pubs/LCIssueBriefs/prepaid/FIINALprepay.pdf 49. Why the problem of prepayment meters won't go away for vulnerable energy customers, https://news.sky.com/story/why-the-problem-of-prepayment-meters-wont-go-away-for-vulnerable-energy-customers-12802095 50. Drepturile Consumatorilor – anre.ro, https://anre.ro/consumatori/energie-electrica/drepturile-consumatorilor-ee/ 51. Midstream energy infrastructure overview and benefits | Invesco US, https://www.invesco.com/us/en/insights/midstream-energy-infrastructure-overview-and-benefits.html 52. GEFF (Finanțarea economiei verzi) - MAIB, https://www.maib.md/ro/persoane-juridice/resurse-internationale/GEFF-Finantarea-economiei-verzi 53. Model de instrument financiar cu o componentă de grant dedicat sprijinirii eficienței energetice - fi-compass, https://www.fi-compass.eu/sites/default/files/publications/REGIO-2022-00385-00-00-RO-TRA-00.pdf 54. Energy Infrastructure Reinvestment Loans By Borrower Type, https://www.energy.gov/lpo/energy-infrastructure-reinvestment-loans-borrower-type 55. Title 17 Energy Infrastructure Reinvestment (EIR) Financing, https://www.energy.gov/lpo/title-17-energy-infrastructure-reinvestment-eir-financing