Studiu Economico-Legislativ: De la Moneda Fiat la Active Digitale - Provocări și Reglementări
Introducere
Evoluția sistemelor monetare reprezintă o călătorie fascinantă de la etaloanele bazate pe mărfuri tangibile, precum aurul 1, la moneda fiduciară modernă, a cărei valoare este garantată de autoritatea și credibilitatea băncilor centrale emitente.2 În ultimele decenii, și mai accelerat în ultimii ani, peisajul financiar a fost martorul apariției și proliferării activelor digitale private, cunoscute sub denumirea generică de criptomonede 4, precum și al dezvoltării proiectelor de monede digitale ale băncilor centrale (CBDC).5 Această dinamică a condus la o diversificare fără precedent a instrumentelor financiare și a entităților emitente, incluzând statele (prin băncile centrale), autoritățile locale, băncile comerciale, instituțiile financiare nebancare (IFN-uri) și, nu în ultimul rând, entitățile private din sfera tehnologiei blockchain.7
Importanța unei analize aprofundate a acestor fenomene este crucială. Este necesară o evaluare comparativă a mecanismelor de creare a valorii, a cadrelor legislative care guvernează aceste instrumente și a multitudinii de riscuri asociate. Se conturează o interconectare tot mai strânsă între politica monetară, stabilitatea financiară, finanțele publice și imperativele inovației tehnologice. Provocările sunt multiple și complexe: băncile centrale se confruntă cu sarcina menținerii stabilității prețurilor și a stabilității financiare într-un mediu în continuă schimbare 2; autoritățile locale caută surse sustenabile de finanțare pentru dezvoltare, gestionând în același timp datoria publică 10; sectorul bancar trebuie să navigheze riscuri sistemice, inclusiv așa-numitul "cerc vicios" sau "doom loop" între sănătatea băncilor și cea a finanțelor suverane 11; piețele financiare, în diversitatea lor, necesită cadre de reglementare robuste și adaptabile.13 În mod particular, criptomonedele aduc în prim-plan riscuri specifice legate de volatilitate, securitate cibernetică 15 și, nu în ultimul rând, utilizarea lor în activități ilicite și în economia subterană.17
Prezentul studiu își propune să analizeze aceste aspecte, structurându-se pe opt capitole distincte, conform solicitării. Vom examina emisiunea monetară a băncilor centrale, emisiunea de obligațiuni de către autorități locale și bănci, rolul organismelor financiare private în emiterea de titluri, și vom acorda o atenție specială universului criptomonedelor – de la mecanismele de emisiune și infrastructura tehnică, la portofelele virtuale, utilizările ilicite și soluțiile potențiale pentru contracararea acestora.
Caracteristici principale ale monedei fiat:
-Nu are valoare intrinsecă:
Spre deosebire de moneda bazată pe aur sau argint (monedă reprezentativă), moneda fiat nu poate fi schimbată direct cu o cantitate fixă de bunuri materiale.
-Valoarea sa depinde de încrederea publică:
Stabilitatea și valoarea monedei fiat sunt susținute de guvernul emitent și de sistemul economic respectiv.
-Emisă și controlată de băncile centrale:
Oferta de monedă fiat este controlată prin politici monetare, inclusiv tipărirea banilor sau stabilirea dobânzilor de către băncile centrale.
-Risc de inflație:
Deoarece guvernele pot emite bani fără o limită fixă, există un risc sporit de inflație, dacă emiterea depășește capacitatea economiei de a absorbi cantitatea suplimentară de monedă.
Exemple de monedă fiat: Euro (EUR), Dolarul american (USD), Leul românesc (RON), Lira sterlină (GBP), Yenul japonez (JPY)
Avantajele monedei fiat:
-Flexibilitate în politica monetară pentru stimularea economică.
-Ușurință în gestionarea crizelor economice și financiare.
-Reducerea costurilor și complexității asociate stocării și gestionării rezervelor de metale prețioase.
Dezavantajele monedei fiat:
-Susceptibilă la inflație și hiperinflatie, dacă nu este gestionată responsabil.
-Dependentă de încrederea populației în stabilitatea economică și politică a statului emitent.
-Poate duce la instabilitate economică dacă politicile monetare sunt incorecte sau manipularea masei monetare este excesivă.
Monedele fiat reprezintă astăzi forma dominantă a monedei la nivel global, permițând guvernelor o mai mare flexibilitate în gestionarea economiilor naționale.
Capitolul 1: Emisiunea Monetară a Băncilor Centrale
Emisiunea monetară reprezintă o funcție fundamentală a statului modern, delegată în general unei instituții specializate și independente – banca centrală. Aceasta joacă un rol crucial în asigurarea stabilității economice și financiare.
Rolul și Mandatul Băncilor Centrale (BCE și BNR)
Băncile centrale, precum Banca Centrală Europeană (BCE) pentru zona euro și Banca Națională a României (BNR) pentru România, au ca obiectiv primordial menținerea stabilității prețurilor.2 Acesta este considerat contribuția lor principală la o creștere economică sustenabilă și la crearea de locuri de muncă.21 Pe lângă acest obiectiv fundamental, băncile centrale gestionează politica monetară și, în multe cazuri, politica de curs de schimb, supraveghează (sau contribuie la supravegherea) sistemul bancar și administrează rezervele internaționale ale țării.3 Independența băncilor centrale față de puterea politică este un pilon esențial pentru credibilitatea politicilor adoptate și pentru ancorarea așteptărilor inflaționiste.19
Structura de guvernanță a BCE include Consiliul Guvernatorilor, responsabil pentru deciziile de politică monetară, și Comitetul Executiv, care implementează aceste decizii și gestionează activitatea curentă.2 În cazul BNR, Consiliul de Administrație este organul decizional suprem.3
Mecanisme de Creare a Monedei și Instrumente de Politică Monetară
Este importantă distincția între moneda băncii centrale (numerarul în circulație și rezervele băncilor comerciale la banca centrală) și moneda băncilor comerciale (depozitele create prin procesul de creditare). Băncile centrale influențează cantitatea de monedă și costul creditului prin diverse instrumente.
Instrumentele convenționale includ:
Operațiunile de piață monetară (open market operations): Acestea sunt principalul instrument prin care băncile centrale gestionează lichiditatea din sistemul bancar și orientează ratele dobânzilor pe termen scurt. BCE utilizează operațiuni principale de refinanțare (OPR), operațiuni de refinanțare pe termen mai lung (ORTL) și operațiuni de reglaj fin (ORF).2 BNR utilizează un set similar de operațiuni adaptate specificului pieței monetare interne.19
Facilitățile permanente: Acestea oferă băncilor comerciale posibilitatea de a plasa depozite overnight (facilitatea de depozit) sau de a obține credite overnight (facilitatea de creditare marginală) de la banca centrală, la rate ale dobânzii prestabilite, care formează un coridor pentru ratele dobânzilor de pe piața interbancară.2
Rezervele minime obligatorii (RMO): Băncile comerciale sunt obligate să dețină un anumit procent din depozitele atrase sub formă de rezerve în conturi la banca centrală.2 Modificarea acestui procent influențează capacitatea de creditare a băncilor.
În contextul crizei financiare globale și al ratelor dobânzilor apropiate de zero, băncile centrale majore au recurs și la instrumente neconvenționale, cel mai cunoscut fiind relaxarea cantitativă (Quantitative Easing - QE). Acest program presupune achiziționarea de către banca centrală a unor volume mari de active financiare (de regulă obligațiuni guvernamentale sau alte titluri de valoare) de pe piață, cu scopul de a injecta lichiditate în sistemul bancar, de a reduce ratele dobânzilor pe termen lung și de a stimula creditarea, investițiile și, implicit, inflația și creșterea economică.23 BCE a implementat diverse programe de achiziții de active pentru a combate riscurile de deflație și a sprijini mecanismul de transmisie a politicii monetare în zona euro.23
Acoperirea în Aur – Perspectivă Istorică și Situația Actuală
Istoria sistemelor monetare este strâns legată de metalele prețioase, în special de aur. Etalonul aur a reprezentat un sistem în care valoarea unității monetare era definită printr-o cantitate fixă de aur, iar bancnotele emise de autoritatea monetară erau convertibile la cerere în aur.1 Acest sistem a fost adoptat pe scară largă în secolul al XIX-lea și la începutul secolului XX, inclusiv în România, unde legile monetare din 1880 și 1892 stabileau o acoperire metalică pentru leu, cu o definire clară a parității față de aur din 1892.22 Sistemul Bretton Woods, instituit după Al Doilea Război Mondial, a creat un etalon aur-dolar, unde dolarul american era convertibil în aur la un preț fix, iar celelalte monede aveau parități fixe față de dolar. Acest sistem s-a prăbușit în 1971, odată cu decizia SUA de a suspenda unilateral convertibilitatea dolarului în aur ("șocul Nixon").1
În prezent, monedele fiduciare moderne, inclusiv euro și leul românesc, nu mai sunt convertibile direct în aur. Valoarea lor se bazează pe încrederea în politica monetară a băncii centrale emitente și pe stabilitatea economică a țării sau zonei monetare respective. Aurul continuă să fie deținut de băncile centrale ca parte a rezervelor internaționale.22 Aceste rezerve de aur contribuie la credibilitatea băncii centrale și a monedei naționale, oferă o protecție împotriva fluctuațiilor valutare și pot fi utilizate în situații de criză, dar nu mai funcționează ca o "acoperire" directă a monedei în circulație în sensul clasic al etalonului aur. Există un consens larg în rândul economiștilor că o revenire la etalonul aur nu ar fi benefică pentru economia globală, limitând flexibilitatea necesară pentru gestionarea crizelor economice.1
Abandonarea etalonului aur a marcat o tranziție fundamentală în politica monetară. Dacă anterior constrângerile fizice ale stocului de aur limitau expansiunea monetară 1, regimul monetar fiduciar a oferit băncilor centrale o flexibilitate fără precedent. Această flexibilitate permite utilizarea unor politici discreționare pentru a stabiliza economia și a menține prețurile sub control 2, inclusiv prin instrumente neconvenționale precum QE 23, care ar fi fost de neconceput sub un etalon metalic strict. Totuși, această libertate de acțiune înlocuiește ancora tangibilă a aurului cu ancora intangibilă a credibilității băncii centrale.19 Eficacitatea politicilor monetare moderne depinde în mod crucial de încrederea pe care publicul și piețele financiare o acordă capacității băncii centrale de a-și îndeplini mandatul pe termen lung. În acest context, managementul așteptărilor și comunicarea transparentă devin instrumente de politică monetară la fel de importante ca operațiunile de piață propriu-zise. Riscul inerent este ca o erodare a credibilității să conducă la instabilitate, de exemplu prin declanșarea unor spirale inflaționiste, un risc teoretic mai redus sub etalonul aur, dar care venea cu costul unei rigidități economice considerabile.
Următorul tabel oferă o comparație a principalelor instrumente de politică monetară utilizate de BCE și BNR:
Tabel 1: Instrumente Principale de Politică Monetară: BCE vs. BNR
Sursă: Elaborare proprie pe baza.2
Capitolul 2: Emisiunea de Obligațiuni de Către Autoritățile Locale
Autoritățile publice locale (APL) joacă un rol esențial în dezvoltarea infrastructurii și furnizarea serviciilor publice la nivel comunitar. Pentru finanțarea proiectelor de investiții pe termen lung, pe lângă veniturile proprii și transferurile de la bugetul central, APL pot recurge la instrumente de datorie, precum emisiunea de obligațiuni municipale.26
Instrumentul: Obligațiunile Municipale
Obligațiunile municipale sunt titluri de creanță emise de unitățile administrativ-teritoriale (comune, orașe, municipii, județe) prin care acestea se împrumută de la investitori (persoane fizice sau juridice), angajându-se să ramburseze suma împrumutată (principalul) la o dată viitoare (scadență) și să plătească periodic o dobândă (cupon).7 În România, dobânda obligațiunilor municipale este adesea variabilă, legată de indicele ROBOR, la care se adaugă o marjă fixă.28 Un exemplu relevant este emisiunea de obligațiuni a Primăriei Municipiului București, tranzacționată la Bursa de Valori București.7
Cadrul Legislativ (România)
Principalul cadru normativ care reglementează capacitatea APL de a emite obligațiuni în România include:
Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale: Aceasta stabilește autonomia financiară a APL și dreptul acestora de a contracta și garanta datorie publică locală, inclusiv prin emisiunea de titluri de valoare, pentru finanțarea investițiilor publice de interes local.10 Legea definește, de asemenea, sursele de venituri ale bugetelor locale, care fundamentează capacitatea de rambursare a datoriei.30
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică: Aceasta reglementează cadrul general al datoriei publice în România, incluzând datoria publică guvernamentală și datoria publică locală. OUG 64/2007 impune obligații de înregistrare a datoriei locale în Registrul datoriei publice, gestionat de Ministerul Finanțelor, și de raportare periodică a acesteia.10
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ: Acesta definește statutul juridic și fiscal al unităților administrativ-teritoriale, precum și atribuțiile autorităților deliberative (consiliile locale, consiliile județene), care au competența de a aproba contractarea de împrumuturi și emisiunea de obligațiuni.31
Garanții și Riscuri
Garanția principală pentru obligațiunile municipale este capacitatea generală a autorității locale emitente de a genera venituri suficiente (din impozite și taxe locale, cote defalcate din impozitul pe venit, alte transferuri) pentru a onora serviciul datoriei (plata dobânzilor și rambursarea principalului). Aceasta este adesea denumită "full faith and credit" sau obligație generală a emitentului.
Referitor la garanțiile specifice, precum "domeniul public și privat" al unității administrativ-teritoriale, menționat în interogarea inițială, situația este nuanțată. Legea 273/2006 30 stipulează că veniturile obținute din concesionarea, închirierea sau vânzarea (în cazul domeniului privat) bunurilor aparținând domeniului public sau privat al APL constituie venituri la bugetele locale. Aceste venituri contribuie la capacitatea generală de plată a APL. Totuși, obligațiunile municipale standard nu sunt, de regulă, garantate prin gajarea specifică a unor active din domeniul public sau privat, așa cum se întâmplă în cazul obligațiunilor ipotecare sau al obligațiunilor garantate de tip "covered bonds". Un avantaj menționat al obligațiunilor municipale față de creditele bancare este că, în majoritatea cazurilor, nu necesită garanții imobiliare specifice.28 Astfel, "garanția domeniului public și privat" trebuie înțeleasă mai degrabă ca o fundamentare a bonității fiscale a APL, decât ca un colateral direct și executabil în sens clasic. Legislația europeană privind obligațiunile garantate emise de bănci 33 menționează expunerile față de sau garantate de autorități locale din UE ca active eligibile pentru pool-ul de acoperire al băncilor, ceea ce este distinct de garanțiile oferite de către APL pentru propriile emisiuni de obligațiuni.
Riscurile pentru investitorii în obligațiuni municipale sunt legate de bonitatea APL, de corectitudinea managementului financiar local, de evoluția economică regională și națională care poate afecta veniturile locale, precum și de riscul de lichiditate al acestor instrumente pe piața secundară.
Rolul Intermediarilor și Obligațiunile Verzi
Emisiunile de obligațiuni municipale sunt, de regulă, intermediate de bănci de investiții sau societăți de servicii de investiții financiare, care asistă APL în structurarea emisiunii, pregătirea prospectului și plasarea titlurilor către investitori.7 Recent, Ministerul Finanțelor din România a lansat un cadru pentru emiterea de obligațiuni verzi suverane 35, destinate finanțării proiectelor cu impact pozitiv asupra mediului. Acest model ar putea fi adaptat și pentru emisiuni de obligațiuni verzi la nivel municipal, oferind APL o sursă de finanțare dedicată proiectelor de sustenabilitate.
Existența unui cadru legal 10 și a unor exemple de succes 7, alături de prezența intermediarilor specializați 27, indică un potențial considerabil pentru finanțarea APL prin obligațiuni. Cu toate acestea, utilizarea acestui instrument nu este încă generalizată la nivelul tuturor autorităților locale, în special în rândul celor mai mici sau mai puțin experimentate financiar. Informații din țări vecine, precum Republica Moldova 26, sugerează că o mai bună informare a autorităților locale cu privire la avantajele și etapele emiterii de obligațiuni municipale este necesară. Această observație poate fi relevantă și pentru România, unde bariere precum lipsa capacității administrative, costurile percepute ale emisiunii sau dificultățile în obținerea unui rating de credit favorabil pot limita accesul la această formă de finanțare. Pe măsură ce APL-urile, în special cele din marile centre urbane, capătă mai multă experiență și sofisticare financiară, este de așteptat o creștere a interesului pentru utilizarea obligațiunilor municipale ca instrument de finanțare a dezvoltării locale.
Capitolul 3: Emisiunea de Obligațiuni Bancare
Obligațiunile reprezintă o componentă esențială a structurii de finanțare a băncilor, alături de depozitele atrase de la clienți și de capitalurile proprii. Ele nu doar că diversifică sursele de finanțare, dar joacă și un rol crucial în îndeplinirea cerințelor de reglementare prudențială privind capitalul și capacitatea de absorbție a pierderilor.
Tipuri de Obligațiuni Bancare
Băncile emit o varietate de obligațiuni, care se disting prin gradul de prioritate la plată în caz de insolvență și prin existența unor garanții specifice:
Obligațiuni Negarantate (Unsecured Bonds):
Obligațiuni Senior: Reprezintă o creanță directă, necondiționată, nesubordonată și negarantată asupra băncii emitente. În caz de lichidare, deținătorii acestor obligațiuni au prioritate față de deținătorii de obligațiuni subordonate și acționari, dar după deponenții garantați și alte creanțe privilegiate.
Obligațiuni Subordonate (Tier 2, Additional Tier 1 - AT1): Aceste instrumente au un rang inferior obligațiunilor senior și depozitelor. Ele sunt concepute pentru a absorbi pierderi în cazul în care banca intră în dificultate, înainte ca deponenții sau fondurile publice să fie afectate. Obligațiunile AT1 pot avea caracteristici de conversie în acțiuni sau de reducere a principalului în anumite circumstanțe de stres.28
Obligațiuni Garantate (Covered Bonds): Acestea sunt instrumente de datorie emise de bănci, care oferă investitorilor o dublă protecție (dublu regres): pe de o parte, o creanță asupra băncii emitente și, pe de altă parte, o creanță preferențială asupra unui portofoliu de active de înaltă calitate (pool de acoperire), segregat din punct de vedere juridic, dar care rămâne pe bilanțul băncii.38 Activele eligibile pentru pool-ul de acoperire includ, de regulă, credite ipotecare rezidențiale sau comerciale și expuneri pe sectorul public, inclusiv cele față de autorități locale din UE.33 Uniunea Europeană a adoptat un cadru armonizat pentru obligațiunile garantate prin Directiva (UE) 2019/2162, menită să consolideze această piață importantă de finanțare pe termen lung.33
Cadrul de Reglementare Prudențială (UE/Internațional)
Sectorul bancar este supus unui cadru de reglementare prudențială strict, consolidat semnificativ după criza financiară din 2008-2009. Principalele componente ale acestui cadru, cu impact direct asupra emisiunii de obligațiuni, sunt:
Acordurile Basel (Basel III și finalizarea sa, denumită informal Basel IV sau Basel 3.1): Aceste standarde globale, elaborate de Comitetul de la Basel pentru Supraveghere Bancară, stabilesc cerințe minime de capital, introduc buffere de capital (de conservare, contraciclic, pentru bănci de importanță sistemică globală - G-SIB), un indicator de levier (leverage ratio) și standarde de lichiditate (Coeficientul de acoperire a necesarului de lichiditate - LCR și Coeficientul de finanțare stabilă pe termen lung - NSFR).41 O componentă cheie a finalizării Basel III este revizuirea abordărilor pentru calculul activelor ponderate la risc (RWA), inclusiv prin limitarea utilizării modelelor interne ale băncilor printr-un "output floor", care stabilește că RWA calculate prin modele interne nu pot fi mai mici de 72.5% din RWA calculate prin abordarea standardizată.42 Scopul este creșterea rezilienței sistemului bancar și asigurarea comparabilității între bănci.
Regulamentul (UE) nr. 575/2013 (CRR - Capital Requirements Regulation): Acesta transpune standardele Basel III (și parțial Basel IV) în legislația Uniunii Europene, fiind direct aplicabil în toate statele membre. CRR stabilește cerințe detaliate privind fondurile proprii (definind capitalul de nivel 1 de bază - CET1, capitalul de nivel 1 suplimentar - AT1 și capitalul de nivel 2 - T2), expunerile mari, lichiditatea, efectul de levier și obligațiile de publicare a informațiilor.43
Directiva (UE) 2014/59 (BRRD - Bank Recovery and Resolution Directive) și modificările ulterioare (inclusiv Directiva (UE) 2019/879): Aceasta stabilește un cadru european pentru redresarea și rezoluția ordonată a băncilor aflate în dificultate sau în curs de a intra în dificultate. Un element central al BRRD este cerința minimă de fonduri proprii și pasive eligibile (MREL - Minimum Requirement for own funds and Eligible Liabilities), care impune băncilor să dețină un stoc suficient de instrumente capabile să absoarbă pierderi și să permită recapitalizarea prin mecanismul de "bail-in" (recapitalizare internă).33 Bail-in-ul presupune ca pierderile să fie suportate în primul rând de acționari și de anumiți creditori (deținători de obligațiuni subordonate și, în anumite condiții, senior), protejând astfel deponenții garantați și fondurile publice (evitând "bail-out"-urile). MREL este aliniat cu standardul global TLAC (Total Loss-Absorbing Capacity) pentru băncile G-SIB. Obligațiunile subordonate și anumite categorii de obligațiuni senior (ex. senior non-preferred) devin instrumente esențiale pentru îndeplinirea cerințelor MREL. Directiva consacră și principiul "No Creditor Worse Off" (NCWO), conform căruia niciun creditor nu ar trebui să suporte pierderi mai mari în rezoluție decât ar fi suportat într-o procedură normală de insolvență.45
Autoritatea Bancară Europeană (EBA): EBA are un rol fundamental în dezvoltarea și implementarea cadrului unic de reglementare bancară în UE. Elaborează standarde tehnice de reglementare (RTS) și de punere în aplicare (ITS), emite ghiduri, coordonează testele de stres la nivelul UE, promovează convergența practicilor de supraveghere și monitorizează riscurile din sistemul bancar.47 EBA are și atribuții specifice în domeniul obligațiunilor garantate și al securitizării.48
Mecanisme de Garantare și Riscuri Specifice
Soliditatea emisiunilor de obligațiuni bancare se bazează pe mai multe elemente:
Fondurile proprii ale băncii: Reprezintă prima linie de apărare împotriva pierderilor și un indicator al solidității generale a instituției.49
Colateralizarea: În cazul obligațiunilor garantate (covered bonds), pool-ul de active de acoperire (ex. credite ipotecare, creanțe asupra sectorului public) oferă o garanție specifică și preferențială investitorilor.33
Structurarea emisiunilor și mecanismele de "credit enhancement": În cazul produselor de securitizare (precum Asset-Backed Securities - ABS sau Mortgage-Backed Securities - MBS, care sunt distincte de covered bonds și implică adesea transferul activelor către un vehicul investițional special - SPV), se utilizează tehnica tranșării. Portofoliul de active este împărțit în mai multe tranșe de risc (ex. equity, mezzanine, senior), iar pierderile sunt absorbite secvențial, începând cu tranșele cele mai riscante (equity). Tranșele senior beneficiază astfel de "credit enhancement" prin subordonarea tranșelor inferioare.40 Mecanismele interne de credit enhancement pot include supra-colateralizarea (valoarea activelor din pool depășește valoarea obligațiunilor emise) sau "excess spread" (diferența dintre veniturile generate de active și costurile de finanțare și administrare, care acționează ca un buffer).40
Un risc sistemic major, evidențiat în special în timpul crizei datoriilor suverane din zona euro, este "cercul vicios" dintre bănci și statele suverane (doom loop / sovereign-bank nexus).12 Acesta descrie interdependența negativă în care dificultățile financiare ale băncilor pot afecta bonitatea statului suveran (de exemplu, prin necesitatea unor intervenții de salvare costisitoare - bail-out), iar, invers, deteriorarea finanțelor publice și a ratingului suveran poate slăbi băncile care dețin volume mari de obligațiuni guvernamentale. Reglementările privind MREL și mecanismul de bail-in 45 au ca scop principal întreruperea sau cel puțin slăbirea acestei legături toxice, prin asigurarea că pierderile băncilor sunt absorbite intern, de către acționari și creditori, reducând probabilitatea intervenției statului.
Dependența de anumite tipuri de colateral sau riscurile asociate calității activelor din pool-urile de securitizare 53 reprezintă alte vulnerabilități. O concentrare excesivă a sistemului bancar pe aceleași categorii de colateral poate genera riscuri sistemice în cazul unei deteriorări bruște a valorii respectivelor active.40
Implementarea cerințelor de reglementare, precum MREL/TLAC 45, nu doar că a sporit reziliența individuală a băncilor, dar a și remodelat activ piața obligațiunilor bancare. Pentru a îndeplini aceste cerințe, băncile au fost nevoite să emită volume semnificative de instrumente de datorie subordonată (Tier 2, AT1) și, în multe jurisdicții, o nouă categorie de obligațiuni senior, denumite "senior non-preferred" sau "Tier 3", care sunt concepute specific pentru a fi eligibile pentru bail-in, având un rang inferior obligațiunilor senior tradiționale, dar superior celor subordonate. Această dinamică a transformat structura pasivelor bancare și a creat noi clase de active cu profiluri de risc/randament distincte pentru investitori. Implicația este că reglementarea a devenit un motor direct al inovației și dezvoltării pe anumite segmente ale pieței de capital. Riscul secundar asociat este ca piața pentru aceste instrumente "bail-in-able" să nu fie suficient de lichidă sau profundă, mai ales în perioade de stres financiar, sau ca prețul (randamentul) cerut de investitori pentru a subscrie aceste obligațiuni să devină prohibitiv pentru unele bănci, afectându-le costurile de finanțare.
În contrast cu complexitatea și riscurile asociate unor forme de securitizare care au contribuit la criza financiară din 2008 (unde activele erau adesea transferate în vehicule investiționale speciale opace, iar riscul era dificil de evaluat), obligațiunile garantate (covered bonds) 38 reprezintă un model de finanțare structurată care a demonstrat o reziliență considerabilă. Menținerea activelor de acoperire (de regulă, de înaltă calitate, precum credite ipotecare cu un raport redus între valoarea creditului și valoarea garanției - LTV) pe bilanțul băncii emitente și mecanismul de dublu regres 40 oferă investitorilor un grad sporit de siguranță. Cadrul de reglementare european 33, care armonizează și întărește standardele pentru covered bonds, promovează acest model ca o sursă de finanțare pe termen lung mai prudentă și mai transparentă. Aceasta reflectă o preferință a legiuitorului pentru modele de finanțare care aliniază mai bine interesele emitentului cu cele ale investitorilor și care limitează transferul opac al riscului. Limitările acestui model țin de necesitatea existenței unor active eligibile de înaltă calitate în bilanțul băncii și de un cadru legal robust care să asigure segregarea eficientă a pool-ului de acoperire.
Următorul tabel sintetizează principalele cerințe de reglementare prudențială impuse băncilor în perioada post-criză:
Tabel 2: Cerințe Cheie de Reglementare pentru Bănci (Post-Criză)
Sursă: Elaborare proprie pe baza.41
Capitolul 4: Emisiunea de Titluri Financiare de Către Organisme Financiare Private (Non-Bancare)
Sectorul financiar non-bancar, care include o gamă variată de instituții precum fonduri de investiții, companii de asigurări, societăți de leasing și factoring, joacă un rol tot mai important în economie, oferind alternative de finanțare și investiții și contribuind la diversificarea sistemului financiar.55 Aceste entități emit, la rândul lor, diverse tipuri de instrumente financiare.
Diversitatea Emitenților și Rolul Economic
Fondurile de investiții (administrate de Societăți de Administrare a Investițiilor - SAI): Acestea emit unități de fond sau acțiuni ale fondurilor, reprezentând dreptul de proprietate al investitorilor asupra unei părți din activele fondului.56 Rolul lor principal este de a colecta resurse financiare de la un număr mare de investitori și de a le plasa în mod diversificat într-un portofoliu de instrumente financiare (acțiuni, obligațiuni, instrumente monetare, imobiliare etc.), conform politicii de investiții a fondului.50 Fondurile oferă investitorilor acces la management profesional și la diversificare, la care altfel nu ar avea acces individual. Exemple includ fonduri deschise de investiții (ex. BT Obligațiuni 50, BT Invest 57) sau fonduri închise.
Companiile de asigurări: Pe lângă activitatea de bază de subscriere a riscurilor și plată a despăgubirilor, companiile de asigurări sunt și importanți investitori instituționali pe termen lung.58 Ele emit polițe de asigurare, unele dintre acestea având și o componentă investițională (ex. asigurări de viață de tip unit-linked, unde o parte din primă este investită în unități de fond).14 De asemenea, companiile de asigurări pot emite propriile instrumente de datorie, precum obligațiuni (adesea subordonate, pentru a îndeplini cerințele de capital Solvency II) sau alte titluri de valoare pentru a-și finanța activitatea sau a-și consolida baza de capital.14
Societățile de leasing și factoring: Acestea oferă soluții de finanțare specializate pentru întreprinderi, profesioniști și, uneori, autorități locale.59 Leasingul permite achiziția de active (echipamente, vehicule, imobile) prin plata unor rate periodice, cu opțiunea de cumpărare la finalul contractului. Factoringul implică preluarea de către factor a creanțelor unei companii (facturi neîncasate), oferind finanțare imediată și, adesea, servicii de colectare și administrare a creanțelor.56 Pentru a-și finanța operațiunile, aceste societăți pot contracta credite bancare, dar pot apela și la piața de capital prin emisiunea de obligațiuni corporative sau alte instrumente de datorie.
Alte Instituții Financiare Nebancare (IFN-uri): Această categorie include o varietate de entități precum casele de amanet, casele de ajutor reciproc (CAR), firmele de microcreditare etc..56 Unele dintre IFN-urile mai mari sau cu un profil de risc acceptabil pot, de asemenea, să acceseze finanțare prin emisiunea de obligațiuni pe piața de capital.
Instrumente Financiare Specifice
Pe lângă obligațiunile corporative standard, aceste organisme emit și instrumente specifice activității lor:
Unități de fond: Emise de fondurile de investiții, conferă dreptul la o parte din activul net al fondului.8
Produse de asigurare cu componentă de investiții: Polițe de asigurare de viață (ex. index-linked, unit-linked) unde performanța investiției este legată de evoluția unor active suport (indici bursieri, unități de fond).14
Titluri de valoare rezultate din securitizarea portofoliilor: Deși mai puțin frecvent decât în sectorul bancar, societățile de leasing sau factoring pot, teoretic, să își securitizeze portofoliile de creanțe, emițând titluri de valoare garantate cu aceste active.
Cadrul de Reglementare (UE/România)
Reglementarea organismelor financiare non-bancare este complexă și variază în funcție de tipul instituției și de activitățile desfășurate:
MiFID II (Directiva 2014/65/UE) și MiFIR (Regulamentul UE nr. 600/2014): Acest pachet legislativ european stabilește un cadru armonizat pentru prestarea serviciilor de investiții și funcționarea piețelor de instrumente financiare.13 Se aplică firmelor de investiții (brokeri, consultanți de investiții, administratori de portofolii), piețelor reglementate și altor platforme de tranzacționare. MiFID II introduce cerințe stricte privind autorizarea, guvernanța, protecția investitorilor, transparența pre- și post-tranzacționare și raportarea tranzacțiilor. Aceste reguli influențează și emitenții de titluri prin cerințele de listare și de informare continuă.
Solvency II (Directiva 2009/138/CE): Reprezintă cadrul prudențial pentru companiile de asigurări și reasigurări din Uniunea Europeană.14 Acesta stabilește cerințe de capital bazate pe risc (Cerința de Capital de Solvabilitate - SCR și Cerința de Capital Minim - MCR), norme privind guvernanța corporativă, managementul riscurilor (inclusiv riscul de subscriere, de piață, de credit, operațional) și transparența față de autoritățile de supraveghere și public. Solvency II influențează direct capacitatea asigurătorilor de a emite instrumente de datorie (ex. obligațiuni subordonate pentru a fi incluse în fondurile proprii eligibile) și politica lor de investiții.
Reglementări specifice pentru fonduri de investiții: La nivel european, Directiva UCITS reglementează fondurile deschise de investiții destinate retailului, care pot fi comercializate transfrontalier, iar Directiva AIFMD (Alternative Investment Fund Managers Directive) acoperă administratorii de fonduri de investiții alternative (hedge funds, private equity, real estate funds etc.). În România, legislația relevantă include Legea nr. 24/2017 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață, Legea nr. 126/2018 privind piețele de instrumente financiare, OUG nr. 32/2012 privind organismele de plasament colectiv, precum și regulamentele și normele emise de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).62
Supravegherea: La nivel european, Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) contribuie la elaborarea și aplicarea uniformă a legislației privind piețele de capital și protecția investitorilor 13, iar Autoritatea Europeană pentru Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA) are un rol similar pentru sectorul asigurărilor și pensiilor.14 În România, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) este responsabilă pentru autorizarea, reglementarea și supravegherea pieței de capital (inclusiv emitenți, intermediari, fonduri de investiții), a pieței asigurărilor și a sistemului de pensii private.56
Dezvoltarea sectorului financiar non-bancar aduce beneficii prin diversificarea surselor de finanțare și investiții în economie, reducând astfel dependența excesivă de sistemul bancar tradițional.55 Această intermediere financiară alternativă poate stimula concurența și inovația. Totuși, creșterea acestui sector, denumit uneori și "shadow banking" (sistem bancar paralel), nu este lipsită de riscuri. Interconexiunile strânse cu sectorul bancar tradițional (prin linii de credit, dețineri reciproce de active, expuneri la riscuri comune) pot crea canale de contagiune și pot amplifica șocurile financiare, generând riscuri sistemice.44 Criza financiară globală din 2008 a demonstrat că și entități non-bancare de mari dimensiuni sau segmente întregi ale pieței non-bancare (precum fondurile monetare sau anumite vehicule de securitizare) pot deveni surse de instabilitate. Prin urmare, o supraveghere macroprudențială atentă și o reglementare adecvată, care să acopere și aceste entități (exemplificate de Solvency II pentru asigurători 14 sau AIFMD pentru administratorii de fonduri alternative), sunt esențiale pentru menținerea stabilității financiare generale. Provocarea constă în eterogenitatea și complexitatea acestui sector, care necesită abordări de reglementare și supraveghere nuanțate.
Cadrul de reglementare european, ilustrat de MiFID II 13 și Solvency II 14, reflectă o tendință de a combina reglementarea bazată pe tipul de entitate (bancă, asigurător, firmă de investiții) cu cea bazată pe tipul de activitate desfășurată (prestarea de servicii de investiții, subscrierea de riscuri, emiterea de instrumente financiare). Această abordare mixtă este un răspuns la complexitatea piețelor financiare moderne, unde granițele dintre diferitele tipuri de intermediari financiari devin tot mai fluide, iar aceleași activități pot fi desfășurate de entități cu profiluri juridice diferite. O entitate poate fi, astfel, supusă unor seturi multiple de reguli, în funcție de spectrul său de operațiuni. Avantajul acestei abordări este o acoperire mai bună a riscurilor specifice fiecărei activități și crearea unui "level playing field" (condiții de concurență echitabile) pentru participanții care oferă servicii similare. Dezavantajul poate consta în complexitatea cadrului de reglementare, potențialul de suprapunere a cerințelor și riscul de arbitraj regulator, unde entitățile ar putea încerca să își structureze activitățile pentru a se încadra în regimuri de reglementare percepute ca fiind mai puțin oneroase.
Capitolul 5: Criptomonedele – Emisiune și Infrastructură Tehnică
Apariția criptomonedelor a introdus o nouă paradigmă în ceea ce privește emisiunea și transferul de valoare, operând în mare parte în afara sistemului financiar tradițional și a controlului băncilor centrale. Aceste active digitale sunt create și gestionate de entități private sau de rețele descentralizate, bazându-se pe tehnologia blockchain.4
Mecanisme de Creare/Emitere a Criptomonedelor
Minarea (Mining) - Proof-of-Work (PoW): Acesta este mecanismul original de consens, cel mai cunoscut exemplu fiind Bitcoin.4 În sistemele PoW, noi unități de criptomonedă sunt create ca recompensă pentru "mineri". Minerii sunt participanți la rețea care își pun la dispoziție puterea de calcul pentru a valida tranzacțiile, a le grupa în blocuri și a rezolva probleme matematice complexe (hash-uri). Primul miner care găsește soluția adaugă noul bloc la blockchain și primește un număr predeterminat de monede noi, plus taxele de tranzacție din blocul respectiv. Acest proces este intensiv din punct de vedere computațional și energetic.65
Mizarea (Staking) - Proof-of-Stake (PoS): Ca alternativă la PoW, mecanismul PoS a fost dezvoltat pentru a fi mai eficient energetic.65 În sistemele PoS, creatorii de noi blocuri (denumiți validatori) sunt aleși pe baza numărului de monede pe care le dețin și le "mizează" (blochează) ca garanție în rețea.4 Cu cât miza este mai mare, cu atât probabilitatea de a fi ales pentru a valida un bloc și a primi recompense (noi monede și/sau taxe de tranzacție) este mai mare. Ethereum a finalizat tranziția de la PoW la PoS. Un risc specific pentru validatori este "slashing-ul" – pierderea unei părți din miza depusă în cazul unui comportament neconform sau malițios.4
Ofertele Inițiale de Monede (Initial Coin Offerings - ICOs): ICO-urile au apărut ca o metodă populară de strângere de fonduri pentru noi proiecte de criptomonede sau platforme blockchain.66 Într-o ICO, dezvoltatorii proiectului vând un anumit număr de tokenuri digitale noi investitorilor, de obicei în schimbul unor criptomonede consacrate (precum Bitcoin sau Ether) sau, mai rar, în schimbul monedei fiat. Structura unei ICO poate varia: preț fix pe token cu ofertă limitată, ofertă fixă de tokenuri cu preț determinat de cerere etc..66 Deși au permis finanțarea unor proiecte inovatoare, ICO-urile au fost asociate cu un risc extrem de ridicat de fraudă și eșec, în mare parte din cauza lipsei de reglementare și transparență.66 Variante mai noi, precum Initial Stake Pool Offerings (ISPO), încearcă să ofere modele alternative de finanțare.67
Emiterea de Stablecoins: Stablecoin-urile sunt criptomonede concepute pentru a menține o valoare stabilă, de obicei prin legarea (peg) 1:1 la o monedă fiduciară majoră, cum ar fi dolarul american sau euro.5 Stabilitatea este, teoretic, asigurată prin deținerea unor rezerve colaterale corespunzătoare (numerar, echivalente de numerar, obligațiuni guvernamentale pe termen scurt sau alte active lichide) de către entitatea emitentă.68 Există și stablecoin-uri algoritmice, care încearcă să mențină stabilitatea prin mecanisme software de ajustare a ofertei, dar acestea s-au dovedit a fi mult mai riscante și predispuse la colaps.
Exemple de Emitenți și Proiecte Majore
Bitcoin (BTC): Prima și cea mai cunoscută criptomonedă, bazată pe PoW, caracterizată printr-o rețea descentralizată și o ofertă limitată.4
Ethereum (ETH): A doua cea mai mare criptomonedă ca și capitalizare, platformă pentru contracte inteligente (smart contracts) și aplicații descentralizate (DApps). A trecut de la PoW la PoS (The Merge).4
Stablecoins:
Tether (USDT): Cel mai mare stablecoin ca și capitalizare, emis de Tether Limited. A fost subiectul unor controverse privind transparența și componența rezervelor sale.68
USD Coin (USDC): Un alt stablecoin major legat de dolarul american, emis de Circle Internet Financial, care publică atestări lunare privind rezervele.69
Ripple (XRP): O criptomonedă pre-minată, cu o ofertă totală fixă, dezvoltată de Ripple Labs. XRP Ledger utilizează un mecanism de consens propriu (Federated Consensus) și este axat pe facilitarea plăților transfrontaliere rapide și ieftine pentru instituții financiare.72 Este important de distins între compania Ripple și criptomoneda XRP, care este un activ digital open-source.72
Alte criptomonede și tokenuri sunt emise de o multitudine de proiecte private, cu diverse scopuri și tehnologii subiacente.74
Infrastructura Tehnică Blockchain
Tehnologia blockchain (Distributed Ledger Technology - DLT) stă la baza majorității criptomonedelor. Un blockchain este un registru digital distribuit, partajat între participanții la rețea (noduri), care înregistrează tranzacțiile în blocuri legate între ele criptografic și în ordine cronologică, formând un lanț.15 Caracteristicile cheie sunt:
Descentralizare: Datele nu sunt stocate într-un singur loc central, ci replicate pe multiple noduri, eliminând punctele unice de eșec sau control.
Imutabilitate: Odată ce o tranzacție este validată și adăugată la blockchain, devine extrem de dificil (practic imposibil în rețelele mari și securizate) să fie modificată sau ștearsă.
Transparență (în blockchain-urile publice): Majoritatea blockchain-urilor publice (precum Bitcoin sau Ethereum) permit oricui să vizualizeze tranzacțiile, deși identitatea participanților este de obicei pseudoanonimă (reprezentată prin adrese criptografice).
Securitate: Asigurată prin utilizarea intensivă a criptografiei (funcții hash, semnături digitale) și prin mecanismele de consens.
Există diverse tipuri de blockchain: publice (deschise oricui), private (acces restricționat la o singură organizație), de consorțiu (administrate de un grup de organizații), hibride și sidechains (lanțuri secundare conectate la un lanț principal).15
Gestionarea și securitatea infrastructurii blockchain implică provocări semnificative:
Scalabilitate: Multe blockchain-uri, în special cele bazate pe PoW, se confruntă cu limite privind numărul de tranzacții pe secundă pe care le pot procesa, ceea ce duce la taxe ridicate și timpi de confirmare lungi în perioadele de congestie.15
Consum energetic: Mecanismul PoW este notoriu pentru consumul său ridicat de energie electrică.65
Securitatea contractelor inteligente: Codul contractelor inteligente poate conține vulnerabilități care pot fi exploatate de atacatori, ducând la pierderi financiare semnificative.75
Securitatea rețelei: Atacurile de tip "51%" (unde un actor sau un grup de actori controlează majoritatea puterii de calcul/mizei din rețea) pot compromite integritatea blockchain-ului, deși sunt foarte costisitoare în rețelele mari.
Managementul cheilor private: Utilizatorii sunt responsabili pentru securitatea propriilor chei private; pierderea acestora înseamnă pierderea accesului la fonduri.
Interoperabilitate: Dificultatea de a transfera active și date între diferite blockchain-uri incompatibile.
Actualizări de protocol (hard forks/soft forks): Pot duce la divizarea comunității sau la probleme de compatibilitate.
Lipsa standardizării: Ecosistemul blockchain este fragmentat, cu numeroase protocoale și standarde diferite, ceea ce poate îngreuna adopția și integrarea.15 Este necesară dezvoltarea unor servicii specializate de audit și securitate blockchain pentru a mitiga aceste riscuri.75
Deși idealul multor criptomonede, precum Bitcoin, este descentralizarea completă 6, realitatea pieței, în special în cazul stablecoin-urilor, prezintă o imagine mai nuanțată. Emitenții majori de stablecoins, cum ar fi Tether (USDT) 68 și Circle (USDC) 69, sunt entități centralizate. Aceasta creează o tensiune inerentă: aceste tokenuri, esențiale pentru lichiditatea și funcționarea pieței crypto, rulează pe blockchain-uri descentralizate, dar stabilitatea și chiar existența lor depind de managementul rezervelor, de politicile de conformitate și de deciziile strategice ale unor companii private. Istoricul Tether, marcat de controverse privind transparența și acoperirea rezervelor sale 68, ilustrează riscul de contrapartidă și vulnerabilitățile pe care le poate introduce o astfel de entitate centralizată într-un ecosistem care aspiră la descentralizare. Dat fiind rolul crucial al stablecoin-urilor în tranzacționare și în finanțele descentralizate (DeFi), problemele la nivelul unui emitent major pot avea repercusiuni sistemice asupra întregii piețe crypto. Reglementări precum MiCA în UE 76 încearcă să abordeze aceste riscuri prin impunerea unor cerințe stricte de transparență, guvernanță și gestionare a rezervelor pentru emitenții de tokenuri raportate la active (ARTs) și tokenuri de monedă electronică (EMTs).
În ceea ce privește ICO-urile 66, acestea au reprezentat o metodă de finanțare disruptivă și inovatoare pentru startup-urile din domeniul crypto, permițând accesul rapid la capital la nivel global, adesea ocolind intermediarii financiari tradiționali și cadrele de reglementare aferente ofertelor publice de valori mobiliare. Această libertate a venit însă cu un preț ridicat: lipsa supravegherii și a cerințelor de transparență a creat un mediu propice pentru fraude, escrocherii și proiecte cu fundamentare precară, ducând la o rată extrem de mare de eșec și la pierderi considerabile pentru investitori.66 Reacția autorităților de reglementare, precum Comisia pentru Valori Mobiliare și Burse (SEC) din SUA 67 sau Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) 67, și, mai recent, prin cadrul MiCA în UE 78, a fost de a încerca să încadreze multe dintre aceste tokenuri în categoria valorilor mobiliare (securities) sau de a impune cerințe similare celor pentru ofertele publice, cum ar fi publicarea unui document informativ detaliat (whitepaper) și asumarea responsabilității de către emitent. Consecința este o restrângere semnificativă a spațiului pentru ICO-uri nereglementate în jurisdicțiile majore, cu o tendință de migrare către forme mai structurate și reglementate, precum Ofertele de Tokenuri de Valoare Mobiliară (Security Token Offerings - STOs) 67 sau conformarea cu cerințele MiCA.78 Tensiunea persistă între necesitatea de a proteja investitorii și riscul de a inhiba inovația legitimă printr-un exces de reglementare.
Următorul tabel compară principalele caracteristici ale mecanismelor de consens Proof-of-Work și Proof-of-Stake:
Tabel 3: Comparație Mecanisme de Consens (PoW vs. PoS)
Sursă: Elaborare proprie pe baza.4
Capitolul 6: Portofelele Virtuale și Tranzacționarea Criptomonedelor
Portofelele virtuale (crypto wallets) sunt instrumente esențiale pentru oricine dorește să interacționeze cu criptomonedele. Ele permit utilizatorilor să stocheze, să gestioneze, să trimită și să primească active digitale.79 Spre deosebire de portofelele tradiționale care conțin numerar fizic, portofelele de criptomonede nu stochează monedele în sine (acestea există doar ca înregistrări pe blockchain), ci stochează cheile criptografice – cheia publică și cheia privată – care permit utilizatorului să acceseze și să controleze fondurile sale de pe blockchain.79
Funcționarea Portofelelor Virtuale
Funcționarea de bază a unui portofel virtual implică:
Generarea și stocarea perechilor de chei: Fiecare portofel generează una sau mai multe perechi de chei criptografice. Cheia publică este utilizată pentru a deriva adresele publice ale portofelului, care pot fi partajate cu alții pentru a primi fonduri (similar unui număr de cont IBAN). Cheia privată este secretă și trebuie păstrată în siguranță de către utilizator; aceasta este folosită pentru a semna (autoriza) tranzacțiile de trimitere a fondurilor din portofel.79
Interacțiunea cu blockchain-ul: Portofelul comunică cu rețeaua blockchain pentru a interoga soldurile asociate adreselor sale și pentru a transmite noi tranzacții spre a fi validate și incluse în blockchain.
Afișarea informațiilor: Portofelul oferă o interfață utilizatorului pentru a vizualiza soldul de criptomonede, istoricul tranzacțiilor și pentru a iniția noi transferuri.
Tipuri de Portofele
Există o diversitate de portofele, clasificabile după mai multe criterii:
Software Wallets (Portofele "la Cald" - Hot Wallets): Acestea sunt conectate la internet, ceea ce le face convenabile pentru tranzacții frecvente, dar și mai vulnerabile la atacuri cibernetice.
Desktop Wallets: Aplicații software instalate pe un computer personal.
Mobile Wallets: Aplicații pentru smartphone-uri (ex. Trust Wallet 80), foarte populare datorită portabilității.
Web Wallets: Accesibile printr-un browser web, adesea integrate în platformele de tranzacționare (exchange-uri) sau oferite ca servicii online. Acestea sunt cele mai convenabile, dar pot prezenta cel mai mare risc de securitate și de contrapartidă (dacă cheile private sunt gestionate de terți).
Hardware Wallets (Portofele "la Rece" - Cold Wallets): Acestea sunt dispozitive fizice specializate (adesea sub forma unui stick USB 81) care stochează cheile private offline, izolate de internet.79 Tranzacțiile sunt semnate în interiorul dispozitivului, iar cheia privată nu părăsește niciodată mediul securizat al acestuia. Sunt considerate cea mai sigură metodă pentru stocarea unor cantități semnificative de criptomonede pe termen lung.
Paper Wallets (Portofele de Hârtie): Constau într-o bucată de hârtie pe care sunt imprimate cheia publică și cheia privată (adesea sub formă de coduri QR).82 Reprezintă o formă de stocare la rece, dar sunt vulnerabile la deteriorare fizică, pierdere sau furt.
Custodial vs. Non-Custodial Wallets:
Custodial Wallets: Cheile private sunt deținute și gestionate de o terță parte (ex. un exchange). Utilizatorul nu are control direct asupra cheilor. Acest model este convenabil, dar implică încredere în custode și riscul pierderii fondurilor în caz de faliment sau atac cibernetic asupra custodelui.
Non-Custodial Wallets: Utilizatorul deține și controlează în totalitate cheile private (ex. majoritatea hardware wallets, multe mobile/desktop wallets precum Trust Wallet 80). Acest model oferă suveranitate asupra fondurilor ("be your own bank"), dar și responsabilitatea integrală pentru securitatea cheilor.
Securitate Cibernetică și Controlul Tranzacțiilor
Securitatea portofelelor virtuale este de o importanță capitală, deoarece pierderea sau compromiterea cheilor private duce, de cele mai multe ori, la pierderea ireversibilă a fondurilor. Dictonul "Not your keys, not your coins" ("Nu sunt cheile tale, nu sunt monedele tale") subliniază acest aspect fundamental.79
Principalele riscuri de securitate includ: malware (keyloggers, viruși troieni, spyware care pot fura cheile private de pe dispozitive infectate), atacuri de phishing (site-uri web sau aplicații false care păcălesc utilizatorii să își divulge cheile sau frazele de recuperare), atacuri cibernetice asupra platformelor de tranzacționare unde utilizatorii își păstrează fondurile 16, vulnerabilități în software-ul portofelului, precum și pierderea sau furtul fizic al dispozitivelor hardware sau al portofelelor de hârtie.
Măsurile esențiale de protecție includ:
Utilizarea unor parole puternice și unice pentru portofel și pentru dispozitivele pe care este instalat.
Activarea autentificării cu doi factori (2FA) ori de câte ori este posibil.79
Păstrarea în mare secret și în siguranță a cheii private și a frazei de recuperare (seed phrase – o secvență de cuvinte care permite restaurarea portofelului). Se recomandă stocarea offline a frazei de recuperare, în locații multiple și sigure.
Utilizarea portofelelor hardware (cold storage) pentru deținerea unor sume mari de criptomonede.82
Vigilență sporită față de tentativele de phishing și alte escrocherii online.16
Menținerea la zi a software-ului portofelului și a sistemului de operare al dispozitivului.
Utilizarea unor soluții de securitate cibernetică reputabile (antivirus, firewall) pe dispozitivele utilizate pentru a accesa portofelele.16
Criptarea datelor portofelului stocate pe dispozitiv, acolo unde funcționalitatea este disponibilă.80
Controlul tranzacțiilor este exercitat de utilizator prin intermediul cheii private, care semnează digital fiecare tranzacție de ieșire. Utilizatorii trebuie, de asemenea, să plătească taxe de tranzacție (cunoscute sub numele de "gas fees" în rețeaua Ethereum, de exemplu), care sunt colectate de mineri/validatori pentru includerea tranzacției în blockchain. Nivelul acestor taxe poate influența viteza de procesare a tranzacției.79 Tranzacțiile pe blockchain sunt, în general, pseudoanonime: ele sunt publice și pot fi vizualizate de oricine într-un explorator de blockchain, dar sunt legate de adrese criptografice, nu direct de identitatea reală a persoanelor. Totuși, dacă o adresă este legată de o identitate printr-un proces de verificare a clientului (KYC - Know Your Customer) la un exchange, anonimitatea poate fi compromisă.
Alegerea tipului de portofel de criptomonede implică un compromis fundamental între nivelul de securitate oferit și gradul de conveniență în utilizare. Portofelele "hot" (software, conectate la internet, precum cele mobile sau web) sunt mai ușor de accesat și utilizat pentru tranzacții frecvente și sume mici.79 Cu toate acestea, tocmai conectivitatea lor permanentă la internet le expune la un risc mai mare de atacuri cibernetice, malware și phishing.16 Pe de altă parte, portofelele "cold" (hardware sau paper wallets) oferă un nivel superior de securitate prin stocarea cheilor private complet offline, izolându-le de amenințările online.79 Accesarea fondurilor dintr-un portofel "cold" necesită însă pași suplimentari și este mai puțin practică pentru utilizarea zilnică sau pentru tranzacții rapide. Nu există, așadar, o soluție unică perfectă pentru toți utilizatorii. Strategia optimă depinde de profilul individual al fiecăruia (investitor pe termen lung vs. trader activ), de sumele deținute și de toleranța la risc. O practică recomandată frecvent este utilizarea unei combinații: un portofel hardware pentru stocarea pe termen lung a majorității activelor ("hodling") și un portofel mobil sau web pentru sume mai mici, destinate tranzacțiilor curente.
Ascensiunea portofelelor non-custodiale 80, care permit utilizatorilor să dețină controlul deplin și exclusiv asupra propriilor chei private, este în perfectă consonanță cu etosul descentralizării specific multor proiecte de criptomonede. Acest model "fii propria ta bancă" elimină riscul de contrapartidă asociat cu încredințarea fondurilor unui terț custode (cum ar fi un exchange, care poate fi supus falimentului, hacking-ului sau restricțiilor de retragere). Totuși, această suveranitate absolută asupra activelor vine la pachet cu o responsabilitate integrală și adesea descurajantă pentru utilizatorul obișnuit: securitatea cheilor private și a frazei de recuperare. Spre deosebire de sistemul bancar tradițional, unde există mecanisme de recuperare a accesului la cont în caz de uitare a parolei sau pierdere a cardului (prin intervenția băncii), în lumea portofelelor non-custodiale, pierderea cheilor private sau a frazei de recuperare este, în majoritatea cazurilor, echivalentă cu pierderea definitivă și ireversibilă a fondurilor.79 Această realitate reprezintă o barieră semnificativă în calea adopției pe scară largă a criptomonedelor de către publicul larg, mai puțin avizat tehnic și obișnuit cu plasele de siguranță oferite de instituțiile financiare centralizate. Deși apar inovații care încearcă să atenueze acest risc (precum portofelele cu mecanisme de recuperare socială sau cele bazate pe multi-semnătură), acestea adaugă adesea un nou nivel de complexitate.
Capitolul 7: Criptomonedele și Economia Subterană
Caracteristicile intrinseci ale unor criptomonede, precum pseudoanonimitatea, capacitatea de a facilita transferuri rapide și transfrontaliere cu costuri relativ reduse, și posibilitatea de a ocoli sistemul financiar tradițional reglementat, le-au făcut atractive pentru o varietate de actori implicați în activități ilicite.18 Deși estimările privind ponderea tranzacțiilor ilicite în volumul total al tranzacțiilor cu criptomonede variază (unele surse din sectorul privat indicând un procent relativ mic, de exemplu 0.34% 18), valoarea absolută a fondurilor de proveniență ilegală vehiculate prin intermediul criptomonedelor este considerabilă, ridicându-se la miliarde de dolari anual și având un impact global.18
Utilizarea Criptomonedelor în Activități Ilicite
Spălarea Banilor (Money Laundering - ML): Criptomonedele sunt utilizate pe scară tot mai largă pentru a disimula originea și proprietatea fondurilor obținute din infracțiuni precum traficul de droguri, fraude, corupție, evaziune fiscală și atacuri cibernetice.17 Tehnicile de spălare a banilor prin criptomonede includ:
Plasarea: Conversia banilor fiat "murdari" în criptomonede, adesea prin intermediul unor platforme de tranzacționare cu cerințe laxe de identificare a clienților (KYC/AML) sau prin tranzacții peer-to-peer (P2P).
Stratificarea: Efectuarea unor serii multiple și complexe de tranzacții între diverse adrese de criptomonede, utilizarea serviciilor de "mixare" sau "tumbling" (care amestecă fondurile provenite din surse diferite pentru a întrerupe lanțul tranzacțional și a îngreuna urmărirea), și transferul fondurilor între diferite tipuri de criptomonede (chain hopping).
Integrarea: Conversia criptomonedelor "spălate" înapoi în monedă fiat, prin platforme de tranzacționare, ATM-uri de criptomonede, sau prin achiziționarea de bunuri și servicii.
Finanțarea Terorismului (Terrorist Financing - TF): Deși la o scară mai redusă decât spălarea banilor, criptomonedele sunt utilizate și pentru strângerea și transferul de fonduri destinate finanțării organizațiilor și activităților teroriste.17 Grupul de Acțiune Financiară Internațională (FATF) a emis avertismente și standarde specifice pentru a combate acest risc.
Fraudă: Sectorul criptomonedelor a fost un teren fertil pentru diverse tipuri de fraude, inclusiv scheme de investiții false (scheme Ponzi sau piramidale care promit randamente nerealiste), ICO-uri frauduloase (unde fondurile sunt colectate pentru proiecte inexistente sau care nu sunt livrate) 18, escrocherii de tip "pump and dump" (umflarea artificială a prețului unui activ digital urmată de vânzarea masivă de către inițiatori), și diverse forme de înșelăciune online. Frauda este raportată ca fiind una dintre cele mai frecvente infracțiuni predicat asociate cu utilizarea ilicită a criptomonedelor.18
Tranzacții pe Dark Web: Criptomonedele, în special Bitcoin și, mai recent, monede axate pe confidențialitate sporită precum Monero, reprezintă principalul mijloc de plată pe piețele dark web.18 Aceste platforme facilitează comerțul cu o gamă largă de bunuri și servicii ilegale, inclusiv droguri, arme, date personale furate, malware, materiale de abuz sexual asupra copiilor (CSAM), și chiar servicii de hacking sau contractarea de asasini.18
Ransomware: Atacurile de tip ransomware, în care sistemele informatice ale victimelor sunt criptate iar atacatorii cer o răscumpărare pentru decriptare, solicită aproape exclusiv plata în criptomonede, datorită dificultății percepute a urmăririi fondurilor.85
Eludarea Sancțiunilor: Actori statali sau non-statali supuși sancțiunilor financiare internaționale pot încerca să utilizeze criptomonedele pentru a ocoli restricțiile impuse de sistemul financiar tradițional.85
Alte Activități Ilicite: Utilizarea criptomonedelor a fost semnalată și în legătură cu traficul de persoane 85, corupția 17 și diverse operațiuni ale crimei organizate transnaționale, care profită de capacitatea de a transfera valoare rapid și discret la nivel global.84
Constatări ale Organismelor Internaționale
Organisme internaționale precum FATF, Europol și UNODC monitorizează îndeaproape utilizarea ilicită a criptomonedelor și dezvoltă strategii de combatere:
FATF: Este organismul interguvernamental care stabilește standardele globale pentru combaterea spălării banilor și finanțării terorismului (AML/CFT). FATF a extins aceste standarde pentru a acoperi activele virtuale și furnizorii de servicii de active virtuale (VASP). O cerință cheie este "Travel Rule", care obligă VASP-urile să obțină, să dețină și să transmită informații despre originatorul și beneficiarul transferurilor de active virtuale, similar cerințelor pentru transferurile bancare tradiționale.17 FATF publică periodic rapoarte privind riscurile, tendințele și indicatorii de alertă ("Red Flags") specifici utilizării ilicite a criptomonedelor 85 și evaluează gradul de implementare a standardelor sale de către țările membre și rețeaua globală.
Europol: Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii joacă un rol activ în sprijinirea statelor membre UE în investigarea și destructurarea rețelelor de crimă organizată și cibernetică ce utilizează criptomonede.18 Europol facilitează schimbul de informații și expertiză și publică evaluări ale amenințărilor.
UNODC (United Nations Office on Drugs and Crime): Analizează legăturile dintre crima organizată transnațională, traficul de droguri și arme, și utilizarea noilor tehnologii, inclusiv a criptomonedelor, pentru spălarea banilor și facilitarea altor activități criminale.84 Un raport recent al UNODC 84 subliniază expansiunea globală a centrelor de fraudă cibernetică operate din Asia de Sud-Est, care se bazează masiv pe spălarea de bani prin criptomonede.
Indicatori de Alertă (Red Flags) – FATF
FATF a identificat o serie de indicatori de alertă care pot sugera utilizarea criptomonedelor pentru spălarea banilor sau finanțarea terorismului.85 Aceștia includ, printre altele:
Tranzacții structurate în sume mici pentru a evita pragurile de raportare.
Utilizarea frecventă și rapidă a serviciilor de mixare/tumbling, în special imediat după primirea fondurilor.
Tranzacții care implică adrese cunoscute ca fiind asociate cu piețe darknet, entități sancționate, sau activități de ransomware.
Utilizarea unor VASP-uri care nu sunt înregistrate/licențiate sau care operează din jurisdicții cu un nivel scăzut de reglementare AML/CFT sau considerate cu risc ridicat.
Incoerențe între profilul declarat al clientului (în cadrul procesului KYC) și tiparele sale tranzacționale (ex. volume mari, frecvență ridicată, legături cu activități riscante).
Crearea și utilizarea unui număr mare de conturi la același VASP sau la VASP-uri diferite, folosind informații de identificare similare, false sau furate.
Transferul imediat al majorității fondurilor primite către alte VASP-uri sau portofele private, fără o justificare economică clară.
Tranzacții care implică criptomonede axate pe anonimitate sporită (privacy coins) fără o justificare economică plauzibilă.
Deși blockchain-ul este adesea prezentat ca o tehnologie transparentă, unde toate tranzacțiile sunt înregistrate public și permanent 15, această transparență este paradoxală. Ea se referă la vizibilitatea tranzacțiilor între adrese criptografice, care sunt în esență pseudoanonime (șiruri de caractere alfanumerice). Tocmai această combinație de transparență a fluxurilor și pseudoanonimitate a participanților a permis dezvoltarea unor instrumente sofisticate de analiză a blockchain-ului (blockchain analytics).82 Aceste instrumente sunt utilizate din ce în ce mai mult de către autoritățile de aplicare a legii și de firme specializate pentru a urmări fondurile ilicite, a identifica rețele criminale și, în unele cazuri, a lega adresele de pe blockchain de identități din lumea reală, adesea prin corelarea datelor on-chain cu informații off-chain (precum datele KYC colectate de platformele de tranzacționare).82 Infractorii sunt conștienți de aceste capacități de urmărire și, ca reacție, recurg la tehnici tot mai complexe de obscurizare a tranzacțiilor, cum ar fi utilizarea avansată a mixerelor și tumblerelor, "chain hopping" (mutarea rapidă a fondurilor între diferite criptomonede și blockchain-uri), sau migrarea către "privacy coins" (criptomonede concepute specific pentru a spori anonimitatea, precum Monero) sau către platforme de tranzacționare cu cerințe minime sau inexistente de AML/KYC.18 Aceasta transformă lupta împotriva utilizării ilicite a criptomonedelor într-o cursă tehnologică continuă între infractori și investigatori, unde eficacitatea urmăririi depinde de capacitatea analiștilor de a depăși tehnicile de obscurizare și de a valorifica corelațiile dintre datele on-chain și cele off-chain.
O altă tendință importantă este convergența dintre crima digitală și cea tradițională. Inițial, criptomonedele au fost adoptate cu precădere de actori din spațiul infracțional digital, precum operatorii de piețe dark web sau creatorii de ransomware.18 Cu toate acestea, avantajele oferite de criptomonede – transferuri globale rapide, un grad relativ de anonimitate și posibilitatea de a ocoli sistemul financiar reglementat – au devenit atractive și pentru grupările de crimă organizată tradițională, care generează profituri ilicite masive, adesea în numerar (ex. din traficul de droguri, arme sau persoane).18 Aceste grupări fie își dezvoltă propriile capacități de a spăla banii prin criptomonede, fie apelează la servicii specializate de "money laundering as a service" (MLaaS) care utilizează active virtuale. Rapoartele Europol 18 și UNODC 84 confirmă această tendință de adoptare a criptomonedelor de către rețele de crimă organizată transnațională, estompând astfel granițele dintre crima "virtuală" și cea "fizică". Aceasta implică faptul că eforturile de combatere a spălării banilor prin criptomonede devin o componentă tot mai importantă a luptei împotriva crimei organizate în ansamblul său. Provocarea pentru autorități constă în a înțelege și a contracara aceste noi metode de finanțare și transfer de valoare utilizate de rețelele criminale tradiționale.
Capitolul 8: Soluții pentru Combaterea Utilizării Ilicite a Criptomonedelor
Contracararea utilizării criptomonedelor în scopuri ilicite, așa cum a fost detaliată în capitolul anterior, necesită o abordare complexă și multi-fațetată, care să combine măsuri de reglementare robuste, soluții tehnologice avansate, cooperare internațională strânsă și, potențial, dezvoltarea unor alternative digitale oficiale. Scopul este de a mitiga riscurile, fără a înăbuși inovația legitimă și potențialul benefic al tehnologiei activelor digitale.
Cadrul de Reglementare (Exemplu: MiCA în UE)
Uniunea Europeană a făcut pași importanți în direcția reglementării pieței criptoactivelor prin adoptarea Regulamentului (UE) 2023/1114 privind piețele criptoactivelor (Markets in Crypto-Assets - MiCA).76 Obiectivul principal al MiCA este de a crea un cadru legal armonizat la nivelul UE pentru emitenții de criptoactive (inclusiv stablecoins, clasificate ca tokenuri raportate la active - ARTs, și tokenuri de monedă electronică - EMTs) și pentru furnizorii de servicii de criptoactive (CASP - Crypto-Asset Service Providers), cum ar fi platformele de tranzacționare, portofelele custodiale și consultanții.
Principalele cerințe și prevederi ale MiCA includ:
Autorizarea și supravegherea CASP-urilor: Furnizorii de servicii de criptoactive trebuie să obțină o autorizație de la autoritatea națională competentă (ANC) dintr-un stat membru pentru a opera în UE. Această autorizație poate fi apoi "pașaportată" pentru a oferi servicii în întreaga Uniune. CASP-urile trebuie să aibă un sediu social în UE și cel puțin un director rezident în UE.77 CASP-urile semnificative (cu peste 15 milioane de utilizatori activi în UE) vor fi supuse unei supravegheri sporite.76
Cerințe pentru emitenții de criptoactive: Emitenții de criptoactive (altele decât ARTs și EMTs) trebuie să publice un document informativ detaliat ("carte albă" sau whitepaper), care să conțină informații clare și complete despre proiect, token, riscuri și echipa emitentă. Acest whitepaper trebuie notificat ANC-ului.77 Emitenții de ARTs și EMTs sunt supuși unor cerințe mai stricte, inclusiv autorizare prealabilă, obligații privind rezervele (de regulă, 1:1 cu active lichide de înaltă calitate pentru stablecoins), guvernanță robustă și planuri de lichidare ordonată.76
Protecția consumatorilor și integritatea pieței: MiCA introduce reguli privind transparența, comunicările de marketing (care trebuie să fie corecte și neînșelătoare), gestionarea conflictelor de interese, și prevenirea abuzului de piață (manipularea pieței și tranzacționarea pe baza informațiilor privilegiate).77
Legătura cu reglementările AML/CFT: Deși MiCA stabilește anumite obligații pentru CASP-uri privind mecanismele de control intern și evaluarea riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului (ML/TF) 76, cadrul principal AML/CFT pentru sectorul cripto este definit de Directiva UE privind combaterea spălării banilor (AMLD, în prezent la a cincea și a șasea iterație) și de Regulamentul privind transferul de fonduri (TFR). TFR a fost actualizat pentru a include transferurile de criptoactive, implementând la nivelul UE așa-numita "Travel Rule" a FATF, care impune CASP-urilor să colecteze și să transmită informații despre originatorul și beneficiarul tranzacțiilor cu criptoactive. CASP-urile trebuie să respecte atât cerințele MiCA, cât și pe cele din legislația AML/CFT.
Implementarea MiCA (majoritatea prevederilor intrând în vigoare la sfârșitul anului 2024, cu unele dispoziții privind stablecoins aplicabile mai devreme 76) prezintă provocări, inclusiv necesitatea unei aplicări uniforme în toate statele membre, adaptarea rapidă a industriei la noile cerințe, și asigurarea unei supravegheri eficiente de către autoritățile naționale competente, în cooperare cu Autoritatea Bancară Europeană (EBA) și Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), care au roluri de supraveghere și de elaborare a standardelor tehnice.76 Un risc persistent este cel al arbitrajului regulator, unde actorii ar putea încerca să exploateze diferențele de reglementare cu jurisdicții din afara UE.
Soluții Tehnologice (Blockchain Analytics)
Instrumentele de analiză a blockchain-ului (blockchain analytics) au devenit esențiale în eforturile de combatere a utilizării ilicite a criptomonedelor. Acestea sunt soluții software care colectează, procesează și analizează volume mari de date publice de pe diverse blockchain-uri pentru a identifica tipare de tranzacționare suspecte, a urmări fluxurile de fonduri, a evalua riscul asociat unor adrese sau entități specifice, și a sprijini investigațiile penale și eforturile de conformitate AML/CFT ale instituțiilor financiare și VASP-urilor.82
Furnizori importanți de astfel de soluții includ Chainalysis 90, Elliptic 90, Scorechain 90, Lukka 82 și Merkle Science.87 Capabilitățile acestor platforme includ:
Monitorizarea tranzacțiilor în timp real și alertarea în cazul unor activități suspecte.
Atribuirea unor scoruri de risc adreselor de criptomonede, portofelelor și entităților (VASP-uri), pe baza legăturilor lor cu activități ilicite cunoscute (ex. piețe darknet, adrese de ransomware, entități sancționate).
Screening-ul tranzacțiilor și al adreselor contrapartidă față de listele de sancțiuni internaționale (ex. OFAC, ONU, UE).
Vizualizarea grafică a fluxurilor de fonduri, permițând investigatorilor să urmărească tranzacțiile prin multiple "hop-uri".
Generarea de rapoarte de conformitate pentru VASP-uri și instituții financiare.
Cu toate acestea, instrumentele de blockchain analytics au și limitări:
Pseudoanonimitatea: Deși pot urmări fondurile între adrese, legarea directă a unei adrese de o identitate din lumea reală depinde adesea de disponibilitatea unor date off-chain, cum ar fi informațiile KYC colectate de VASP-uri în momentul deschiderii contului sau al conversiei în/din monedă fiat.93
Tehnici de obscurizare: Eficacitatea lor poate fi redusă în fața unor tehnici avansate de spălare a banilor, cum ar fi utilizarea unor servicii de mixare/tumbling sofisticate, a criptomonedelor axate pe confidențialitate (privacy coins precum Monero sau Zcash), sau a unor platforme DeFi care permit tranzacții anonime.93
Vizibilitate limitată: Analiza se concentrează pe tranzacțiile on-chain. Tranzacțiile care au loc off-chain (de exemplu, în interiorul sistemelor unui VASP, între conturile clienților săi) sau conversiile directe fiat-crypto/crypto-fiat prin metode informale pot fi invizibile pentru aceste instrumente.94
Calitatea și acoperirea datelor: Acuratețea și completitudinea datelor de etichetare a adreselor pot varia, existând riscul de "fals pozitive" (semnalarea unor tranzacții legitime ca fiind suspecte) sau "fals negative" (omiterea unor tranzacții ilicite).93
Necesitatea unei abordări integrate: Pentru o eficiență maximă, analiza blockchain trebuie combinată cu metode tradiționale de monitorizare a tranzacțiilor, analiza comportamentală complexă a clienților și o bună înțelegere a tipologiilor de risc.94
Cooperarea Internațională
Dată fiind natura globală și transfrontalieră a criptoactivelor și a rețelelor criminale care le utilizează, cooperarea internațională este absolut esențială pentru o combatere eficientă.92 Aceasta implică:
Stabilirea și implementarea unor standarde globale: Rolul FATF este crucial în acest sens, prin elaborarea Recomandărilor sale și prin procesul de evaluare reciprocă a modului în care țările implementează aceste standarde, inclusiv cele referitoare la activele virtuale.17
Cooperarea între autoritățile de reglementare și supraveghere financiară: Schimbul de informații și coordonarea acțiunilor între autorități precum ESMA, EBA la nivel european, și omologii lor din alte jurisdicții, precum și prin acorduri bilaterale sau multilaterale.64
Cooperarea între Unitățile de Informații Financiare (FIU): FIU-urile din diferite țări joacă un rol cheie în colectarea, analiza și diseminarea informațiilor privind tranzacțiile suspecte, inclusiv cele cu criptoactive. Rețeaua Egmont Group facilitează această cooperare.
Cooperarea între agențiile de aplicare a legii: Schimbul de informații operative, asistența juridică reciprocă și operațiunile comune sunt vitale pentru investigarea și destructurarea rețelelor criminale transnaționale care utilizează criptomonede. Europol 18 și Interpol joacă roluri importante de coordonare.
Alternative Potențiale: Monedele Digitale ale Băncilor Centrale (CBDC)
În contextul creșterii popularității criptomonedelor private și al riscurilor asociate, multe bănci centrale, inclusiv BCE (cu proiectul euro digital) și Banca Reglementelor Internaționale (BRI), explorează posibilitatea emiterii propriilor monede digitale – CBDC.5 Un CBDC ar fi o formă digitală a monedei fiat a unei țări, emisă și garantată de banca centrală.
Susținătorii CBDC-urilor argumentează că acestea ar putea oferi beneficiile tehnologiei digitale (plăți rapide, eficiente, costuri reduse, programabilitate) într-un cadru sigur, stabil și reglementat, reprezentând o alternativă oficială la criptomonedele private.6 Unii consideră că un CBDC bine conceput ar putea reduce atractivitatea criptomonedelor private, inclusiv pentru utilizări ilicite, prin oferirea unei opțiuni digitale mai sigure și integrate în sistemul financiar legal.6
Cu toate acestea, dezvoltarea și potențiala implementare a CBDC-urilor ridică numeroase dezbateri și preocupări 5:
Confidențialitatea vs. Supravegherea: O preocupare majoră este gradul de confidențialitate pe care l-ar oferi un CBDC. Un sistem complet trasabil ar putea permite statului o supraveghere extinsă asupra tranzacțiilor financiare ale cetățenilor, ridicând probleme de drepturi fundamentale. Găsirea unui echilibru între necesitatea de a preveni activitățile ilicite și dreptul la viață privată este o provocare cheie.
Impactul asupra sistemului bancar comercial: Un CBDC accesibil pe scară largă ar putea duce la o migrare a depozitelor de la băncile comerciale către banca centrală (dezintermediere financiară), afectând modelul de afaceri al băncilor și capacitatea lor de a acorda credite.
Rolul și mandatul băncii centrale: Emiterea unui CBDC de retail ar extinde considerabil rolul băncii centrale, transformând-o într-un furnizor direct de servicii de plată către publicul larg, ceea ce ar putea implica riscuri operaționale și reputaționale noi.
Securitate cibernetică: Un sistem CBDC ar fi o țintă atractivă pentru atacuri cibernetice, necesitând măsuri de securitate extrem de robuste.
Costuri de implementare și adopție: Dezvoltarea și implementarea unui CBDC la scară națională sau regională implică costuri semnificative și provocări legate de adopția de către public și comercianți.
Substituția monetară: În țările emergente sau cu monede instabile, un CBDC emis de o economie majoră ar putea accentua fenomenul de substituție a monedei locale.
Recomandări de Politici Publice
Pentru a construi un ecosistem al activelor digitale mai sigur și pentru a combate eficient utilizările ilicite, se pot contura următoarele direcții de acțiune:
Implementarea riguroasă și uniformă a standardelor internaționale: Statele ar trebui să prioritizeze transpunerea și aplicarea efectivă a Recomandărilor FATF privind activele virtuale și a cadrelor de reglementare cuprinzătoare, precum MiCA.
Consolidarea cooperării internaționale: Intensificarea schimbului de informații și a acțiunilor coordonate între autoritățile de reglementare, FIU-uri și agențiile de aplicare a legii la nivel global.
Dezvoltarea capacităților tehnice: Investiții în formarea personalului autorităților și în achiziționarea/dezvoltarea de instrumente tehnologice (inclusiv blockchain analytics) pentru a înțelege și a supraveghea eficient piața criptoactivelor.
Promovarea parteneriatelor public-private: Colaborarea strânsă între autorități și sectorul privat (VASP-uri, firme de tehnologie, instituții financiare) pentru schimbul de bune practici, identificarea noilor riscuri și dezvoltarea de soluții inovatoare de conformitate.83
Educație și conștientizare: Programe de educație financiară pentru publicul larg, care să explice atât potențialul, cât și riscurile asociate investițiilor în criptoactive, și să promoveze practici sigure de utilizare.
Abordare bazată pe risc și proporționalitate: Reglementarea ar trebui să fie adaptată la nivelul de risc al diferitelor tipuri de active și servicii, pentru a nu inhiba inovația responsabilă și pentru a concentra resursele de supraveghere acolo unde riscurile sunt cele mai mari.
Într-un ecosistem global și interconectat precum cel al criptoactivelor, eficacitatea unor reglementări, chiar și stricte, adoptate într-o anumită jurisdicție (cum este MiCA în Uniunea Europeană 76) poate fi semnificativ diminuată de existența altor jurisdicții cu cadre de reglementare laxe, incomplete sau chiar inexistente, așa-numitele "paradisuri regulatorii".83 Actorii iliciți pot exploata aceste breșe, migrându-și operațiunile sau utilizând furnizori de servicii de active virtuale (VASP-uri) înregistrați în aceste jurisdicții mai puțin riguroase pentru a ocoli controalele AML/CFT. Fondurile pot fi astfel "spălate" sau transferate prin aceste canale înainte de a reintra, eventual, în sistemul financiar reglementat sau de a fi convertite în monedă fiduciară. Prin urmare, simpla adoptare a unor reglementări avansate la nivel național sau regional, deși necesară, nu este suficientă. Succesul pe termen lung în combaterea utilizării ilicite a criptomonedelor depinde în mod crucial de convergența globală a standardelor de reglementare și supraveghere, așa cum sunt promovate de FATF 17, și de exercitarea unei presiuni internaționale concertate asupra jurisdicțiilor necooperante pentru a-și alinia legislația și practicile. Provocarea majoră în acest demers o reprezintă principiul suveranității naționale și, în unele cazuri, lipsa voinței politice sau a capacității administrative în anumite state de a implementa și aplica eficient aceste standarde.
Instrumentele de analiză a blockchain-ului 82 au devenit indispensabile pentru investigarea post-factum a activităților ilicite și pentru monitorizarea conformității de către VASP-uri și instituții financiare. Ele pot identifica tranzacții suspecte, pot urmări fluxurile de fonduri și pot ajuta la construirea unor rețele infracționale după ce faptele au avut loc. Capacitatea lor de a preveni în timp real activitățile ilicite este, însă, mai limitată, mai ales în fața unor tehnici rapide și sofisticate de obscurizare a tranzacțiilor (cum ar fi utilizarea imediată a mixerelor sau a "privacy coins") sau a exploatării unor vulnerabilități de tip "zero-day". Deși monitorizarea în timp real 82 poate genera alerte, acestea vin adesea după ce tranzacția a fost inițiată sau chiar confirmată în blockchain, făcând dificilă sau imposibilă blocarea fondurilor înainte ca acestea să fie dispersate. Prin urmare, blockchain analytics este o componentă necesară, dar nu suficientă, a strategiei AML/CFT. Eficacitatea sa este maximizată atunci când este complementată de măsuri preventive robuste la nivelul VASP-urilor (procese riguroase de KYC, limite de tranzacție adecvate, controale interne solide) și de un cadru de reglementare clar și aplicat cu strictețe (precum MiCA și cerințele "Travel Rule").
Următoarele tabele oferă o sinteză a principalelor cerințe MiCA și o comparație între CBDC și criptomonedele private:
Tabel 4: MiCA - Principalele Cerințe pentru Emitenți și CASP
Sursă: Elaborare proprie pe baza.76
Tabel 5: Comparație: CBDC vs. Criptomonede Private
Sursă: Elaborare proprie pe baza.5
Concluzii
Analiza de față a parcurs un spectru larg al instrumentelor de creare și transfer de valoare, de la mecanismele tradiționale de emisiune monetară ale băncilor centrale și instrumentele de datorie ale entităților publice și private, până la ecosistemul inovator, dar și controversat, al criptoactivelor. Se conturează o serie de constatări și interconexiuni esențiale.
În primul rând, evoluția de la moneda ancorată fizic (aur) la moneda fiduciară și, mai recent, la diverse forme de active digitale, reflectă o căutare continuă a eficienței, flexibilității și adaptabilității sistemelor financiare la nevoile unei economii globale în permanentă transformare. Această evoluție a adus cu sine o diversificare considerabilă a instrumentelor financiare și a tipurilor de emitenți, fiecare cu propriile caracteristici, avantaje și riscuri.
În al doilea rând, reglementarea prudențială joacă un rol central și tot mai complex în menținerea stabilității financiare. Cadrele de reglementare precum Basel III/IV pentru bănci, Solvency II pentru asigurători și, mai nou, MiCA pentru piața criptoactivelor, încearcă să stabilească standarde minime de capital, lichiditate, guvernanță și transparență, menite să sporească reziliența instituțiilor și a piețelor în fața șocurilor. Cu toate acestea, persistența riscurilor sistemice, exemplificată de "cercul vicios" dintre bănci și suverani, demonstrează că nicio reglementare nu poate elimina complet vulnerabilitățile, ci mai degrabă le poate gestiona și atenua.
În al treilea rând, criptoactivele reprezintă o inovație tehnologică cu potențial disruptiv, dar aduc și provocări specifice majore. Pe de o parte, oferă perspective pentru plăți mai rapide și mai ieftine, pentru incluziune financiară și pentru noi modele de afaceri descentralizate. Pe de altă parte, volatilitatea extremă, riscurile de securitate cibernetică și, în mod deosebit, utilizarea lor pe scară largă în activități ilicite (spălarea banilor, finanțarea terorismului, fraude, tranzacții pe dark web) reprezintă amenințări serioase la adresa integrității sistemului financiar și a securității publice.
Combaterea acestor utilizări ilicite necesită o abordare integrată, care să combine:
Reglementare clară și robustă: Implementarea efectivă și uniformă a unor cadre precum MiCA și a standardelor globale FATF este esențială pentru a stabili reguli de joc echitabile și pentru a responsabiliza actorii din piața cripto.
Soluții tehnologice avansate: Instrumentele de analiză a blockchain-ului sunt indispensabile pentru urmărirea fluxurilor ilicite și sprijinirea investigațiilor, deși eficacitatea lor depinde de evoluția tehnicilor de obscurizare și de accesul la date relevante.
Cooperare internațională strânsă: Natura transfrontalieră a criptoactivelor impune o colaborare fără precedent între autoritățile de reglementare, unitățile de informații financiare și agențiile de aplicare a legii la nivel global.
Perspectivele de viitor indică o continuare a acestor dinamici. Implementarea efectivă a MiCA în UE și a standardelor FATF la nivel global va modela semnificativ peisajul criptoactivelor. Tehnologia blockchain va continua să evolueze, la fel și instrumentele de analiză și tehnicile de combatere a criminalității asociate. Dezbaterea privind oportunitatea și designul monedelor digitale ale băncilor centrale (CBDC) se va intensifica, acestea fiind văzute de unii ca o posibilă contrapondere la criptomonedele private și ca un instrument de modernizare a sistemelor de plăți, dar ridicând și preocupări legitime privind confidențialitatea și rolul statului în sistemul financiar.
În final, găsirea unui echilibru just între încurajarea inovației tehnologice responsabile, asigurarea stabilității financiare, protejarea consumatorilor și investitorilor, și combaterea eficientă a criminalității financiare va rămâne provocarea centrală pentru legiuitori, autorități de reglementare și participanții la piață în era digitală. Aceasta necesită vigilență constantă, adaptabilitate și o înțelegere profundă a interacțiunilor complexe dintre economie, legislație și tehnologie.
Lucrări citate
Etalon-aur - Wikipedia, accesată pe mai 13, 2025, https://ro.wikipedia.org/wiki/Etalon-aur
Banca Centrală Europeană - Wikipedia, accesată pe mai 13, 2025, https://ro.wikipedia.org/wiki/Banca_Central%C4%83_European%C4%83
Banca Națională a României - Wikipedia, accesată pe mai 13, 2025, https://ro.wikipedia.org/wiki/Banca_Na%C8%9Bional%C4%83_a_Rom%C3%A2niei
What is "proof of work" or "proof of stake"? | Coinbase, accesată pe mai 13, 2025, https://www.coinbase.com/learn/crypto-basics/what-is-proof-of-work-or-proof-of-stake
Monedă digitală a băncii centrale - Wikipedia, accesată pe mai 13, 2025, https://ro.wikipedia.org/wiki/Moned%C4%83_digital%C4%83_a_b%C4%83ncii_centrale
CBDC vs. Crypto: What's the Difference? | Cato at Liberty Blog, accesată pe mai 13, 2025, https://www.cato.org/blog/cbdc-vs-crypto-whats-difference
Obligatiunile municipale ale Primariei Bucuresti vor intra la tranzactionare la Bursa de Valori Bucuresti in data de 5 mai, accesată pe mai 13, 2025, https://m.bvb.ro/AboutUs/MediaCenter/PressItem/Bucharest-municipal-bonds-will-float-on-the-Bucharest-Stock-Exchange-on-May-5/3994
Instrumente financiare: ce sunt, tipuri, exemple ᐈ - Profit Point, accesată pe mai 13, 2025, https://profitpoint.ro/instrumente-financiare/
Decizii de politică monetară - European Central Bank, accesată pe mai 13, 2025, https://www.ecb.europa.eu/press/pr/date/2025/html/ecb.mp250306~d4340800b3.ro.html
NORMA (A) 07/04/2008 - Portal Legislativ, accesată pe mai 13, 2025, https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/213006
Am asistat la răstignirea și denigrarea imaginii băncilor la nivel de discurs public și apoi politic, urmate de dezbateri legislative lipsite de echilibru, accesată pe mai 13, 2025, https://www.arb.ro/am-asistat-la-rastignirea-si-denigrarea-imaginii-bancilor-la-nivel-de-discurs-public-si-apoi-politic-urmate-de-dezbateri-legislative-lipsite-de-echilibru/
The “doom loop” and default incentives - European Central Bank, accesată pe mai 13, 2025, https://www.ecb.europa.eu/press/research-publications/resbull/2024/html/ecb.rb241216~56e9933c88.en.html
MiFID II | European Securities and Markets Authority, accesată pe mai 13, 2025, https://www.esma.europa.eu/publications-and-data/interactive-single-rulebook/mifid-ii
Asigurarea și reasigurarea - EUR-Lex.europa.eu. - European Union, accesată pe mai 13, 2025, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=URISERV:mi0040
Blockchain | Ce este si Cum functioneaza? ▷ ProfitPoint, accesată pe mai 13, 2025, https://profitpoint.ro/ce-este-blockchain/
Atacatorii cibernetici au furat suma-record de 1,5 miliarde de dolari în criptomonede de la Bybit - Bitdefender, accesată pe mai 13, 2025, https://www.bitdefender.com/ro-ro/blog/hotforsecurity/atacatorii-cibernetici-au-furat-suma-record-de-1-5-miliarde-de-dolari-in-criptomonede-de-la-bybit
FATF, accesată pe mai 13, 2025, https://www.fatf-gafi.org/en/home.html
www.europol.europa.eu, accesată pe mai 13, 2025, https://www.europol.europa.eu/cms/sites/default/files/documents/Europol%20Spotlight%20-%20Cryptocurrencies%20-%20Tracing%20the%20evolution%20of%20criminal%20finances.pdf
Rolul BNR În Constituirea Și Funcționarea Instituțiilor de Credit ..., accesată pe mai 13, 2025, https://ro.scribd.com/document/491794796/Rolul-BNR-In-Constituirea-%C8%98i-Func%C8%9Bionarea-Institu%C8%9Biilor-de-Credit
Comunicat de presă privind intrarea în vigoare a mandatului noului Consiliu de administrație al BNR - Banca Naţională a României, accesată pe mai 13, 2025, https://www.bnro.ro/page.aspx?prid=25320
Senatul României, accesată pe mai 13, 2025, https://www.senat.ro/default.aspx?Sel=8662F88F-7F80-4DA5-AFB8-9BF7BD451684
Rezervele internaționale ale României - Wikipedia, accesată pe mai 13, 2025, https://ro.wikipedia.org/wiki/Rezervele_interna%C8%9Bionale_ale_Rom%C3%A2niei
How quantitative easing works - European Central Bank, accesată pe mai 13, 2025, https://www.ecb.europa.eu/ecb-and-you/explainers/show-me/html/app_infographic.en.html
www.europarl.europa.eu, accesată pe mai 13, 2025, https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/BRIE/2015/572824/EPRS_BRI(2015)572824_EN.pdf
Rezervele internaționale – decembrie 2024 - Banca Naţională a României, accesată pe mai 13, 2025, https://www.bnro.ro/page.aspx?prid=25740
Notă analitică IPRE: Obligațiunile municipale ar trebui să devină o sursă de finanțare pentru dezvoltarea locală, accesată pe mai 13, 2025, https://ipre.md/2024/05/23/nota-analitica-ipre-obligatiunile-municipale-ar-trebui-sa-devina-o-sursa-de-finantate-pentru-dezvoltarea-locala/
Finanțarea autorităților locale prin obligațiuni municipale - BT Capital Partners, accesată pe mai 13, 2025, https://btcapitalpartners.ro/finantare-autoritati-locale
Obligatiuni - Instrumente financiare - Prime Transaction, accesată pe mai 13, 2025, https://www.primet.ro/instrumente-utile-obligatiuni
Capitolul iii - Procesul bugetar - Legea 273/2006 privind finanţele publice locale - Sintact, accesată pe mai 13, 2025, https://sintact.ro/legislatie/monitorul-oficial/legea-273-2006-privind-finantele-publice-locale-16871813/roz-iii
LEGE Nr. 273 din 29 iunie 2006 privind finanţele publice locale, accesată pe mai 13, 2025, https://mfinante.gov.ro/documents/35673/173369/Legea273_finpublocale.pdf
Administraţia publică locală - Partea iii - Ordonanță de urgență 57/2019 privind Codul administrativ - Sintact, accesată pe mai 13, 2025, https://sintact.ro/legislatie/monitorul-oficial/ordonanta-de-urgenta-57-2019-privind-codul-administrativ-16979790/cz-iii
Codul administrativ din 03.07.2019, accesată pe mai 13, 2025, https://integritate.eu/wp-content/uploads/2024/04/Codul-administrativ-din-03.07.2019.pdf
www.ces.ro, accesată pe mai 13, 2025, https://www.ces.ro/newlib/PDF/proiecte/2022/Lege-obligatiuni-garantate.pdf
Lege nr. ........./2022 privind obligațiunile garantate, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în - Secretariatul General al Guvernului, accesată pe mai 13, 2025, https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2022/05/LG-9.pdf
MF lansează Cadrul pentru emiterea de obligațiuni verzi. Ce proiecte vor fi eligibile pentru finanțare - Ministerul Finanțelor, accesată pe mai 13, 2025, https://mfinante.gov.ro/despre-minister/-/asset_publisher/uwgr/content/mf-lanseaz-c4-83-cadrul-pentru-emiterea-de-obliga-c8-9biuni-verzi.-ce-proiecte-vor-fi-eligibile-pentru-finan-c8-9bare
Obligațiunile municipale – o sursă importantă de finanțare pentru dezvoltarea locală, accesată pe mai 13, 2025, https://monitorul.fisc.md/obligatiunile-municipale--o-sursa-importanta-de-finantare-pentru-dezvoltarea-locala/
Obligațiune - Wikipedia, accesată pe mai 13, 2025, https://ro.wikipedia.org/wiki/Obliga%C8%9Biune
EU Covered Bonds Directive: overview | Practical Law - Westlaw, accesată pe mai 13, 2025, https://content.next.westlaw.com/practical-law/document/If8574d6c692511ec9f24ec7b211d8087/EU-Covered-Bonds-Directive-overview?viewType=FullText&transitionType=Default&contextData=(sc.Default)
Covered bonds - European Commission, accesată pe mai 13, 2025, https://finance.ec.europa.eu/banking/banking-regulation/covered-bonds_en
Structured Credit Risk | AnalystPrep - FRM Part 2 Study Notes, accesată pe mai 13, 2025, https://analystprep.com/study-notes/frm/part-2/credit-risk-measurement-and-management/structured-credit-risk/
What Basel IV Means for U.S. Banks - Investopedia, accesată pe mai 13, 2025, https://www.investopedia.com/basel-iv-5218598
Basel III Finalization ('Basel IV') | Regnology, accesată pe mai 13, 2025, https://www.regnology.net/en/resources/regulatory-topics/basel-iii-finalization-basel-iv/
575/2013 - EN - Capital Requirements Regulation - EUR-Lex, accesată pe mai 13, 2025, https://eur-lex.europa.eu/eli/reg/2013/575/oj/eng
secure.ipex.eu, accesată pe mai 13, 2025, https://secure.ipex.eu/IPEXL-WEB/download/file/082d29088d814ca7018d880f0c230596
www.cnmv.es, accesată pe mai 13, 2025, https://www.cnmv.es/DocPortal/AlDia/DGTPF_transposicionDirectiva2019_879.pdf
directiva 2014/59/ue del parlamento europeo y del consejo - BOE.es, accesată pe mai 13, 2025, https://www.boe.es/doue/2014/173/L00190-00348.pdf
European Banking Authority: Homepage, accesată pe mai 13, 2025, https://www.eba.europa.eu/homepage
Search | European Banking Authority, accesată pe mai 13, 2025, https://www.eba.europa.eu/search?f%5B0%5D=topic%3ASecuritisation%20and%20Covered%20Bonds
Finanțarea comerțului (trade finance) - CEC Bank, accesată pe mai 13, 2025, https://www.cec.ro/finantari-comerciale
BT Obligatiuni - BT Asset Management, accesată pe mai 13, 2025, https://www.btassetmanagement.ro/bt-obligatiuni
Credit Enhancement: Definition, Benefits, Techniques - Investopedia, accesată pe mai 13, 2025, https://www.investopedia.com/terms/c/creditenhancement.asp
www.eurofi.net, accesată pe mai 13, 2025, https://www.eurofi.net/wp-content/uploads/2019/11/9.-sovereign-bank-loop-in-the-eu.pdf
Strategii şi instrumente de administrare a riscurilor bancare - ResearchGate, accesată pe mai 13, 2025, https://www.researchgate.net/profile/Adrian-Codirlasu/publication/326410574_Strategii_si_instrumente_de_administrare_a_riscurilor_bancare/links/5f3bccab92851cd3020161ac/Strategii-si-instrumente-de-administrare-a-riscurilor-bancare.pdf
Recomandarea Comitetului european pentru risc sistemic din 20 decembrie 2012 privind finanțarea instituțiilor de credit (CERS/, accesată pe mai 13, 2025, https://www.esrb.europa.eu/pub/pdf/recommendations/ESRB_2012_2.ro.pdf
Rolul Institutiilor Financiare | PDF - Scribd, accesată pe mai 13, 2025, https://ro.scribd.com/document/336620223/Rolul-institutiilor-financiare
Harta instituțiilor financiare - Banometru, accesată pe mai 13, 2025, https://banometru.ro/harta-institutiilor-financiare
BT Invest - BT Asset Management, accesată pe mai 13, 2025, https://www.btassetmanagement.ro/bt-invest
Solvency II Overview - European Commission, accesată pe mai 13, 2025, https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/memo_15_3120
Crédit Agricole Leasing & Factoring, accesată pe mai 13, 2025, https://www.credit-agricole.com/en/business-lines-and-brands/all-brands/credit-agricole-leasing-factoring
Crédit Agricole Leasing & Factoring, accesată pe mai 13, 2025, https://www.ca-leasingfactoring.com/en
MiFID II/MiFIR - Alternative Investment Management Association, accesată pe mai 13, 2025, https://www.aima.org/regulation/keytopics/mifid-ii-mifir.html
MIFID - Raiffeisen Bank, accesată pe mai 13, 2025, https://www.raiffeisen.ro/ro/despre-noi/guvernanta-corporativa/mifid.html
ASF a transmis Ministerului Finanțelor forma revizuită a proiectului de lege privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni - CECCAR Business Magazine, accesată pe mai 13, 2025, https://www.ceccarbusinessmagazine.ro/asf-a-transmis-ministerului-finantelor-forma-revizuita-a-proiectului-de-lege-privind-emitentii-de-instrumente-financiare-si-operatiuni/s/n7GkqfPa3Cpe7BuSOybo
Legislație Emitenți - Autoritatea de Supraveghere Financiară, accesată pe mai 13, 2025, https://www.asfromania.ro/ro/a/944/emiten%C8%9Bi
Proof of Work vs. Proof of Stake: The Basics - bitcoindepot.com, accesată pe mai 13, 2025, https://bitcoindepot.com/bitcoin-atm-info/proof-of-work-vs-proof-of-stake-the-basics/
What are Initial Coin Offerings (ICOs) and how do they work ..., accesată pe mai 13, 2025, https://www.coinbase.com/learn/tips-and-tutorials/what-are-initial-coin-offerings-and-how-do-they-work
Initial coin offering - Wikipedia, accesată pe mai 13, 2025, https://en.wikipedia.org/wiki/Initial_coin_offering
What Is Tether (USDT) And How Does It Work? - Bankrate, accesată pe mai 13, 2025, https://www.bankrate.com/investing/what-is-tether-stablecoin/
What is USDC? - Circle Docs, accesată pe mai 13, 2025, https://developers.circle.com/stablecoins/what-is-usdc
Tether (cryptocurrency) - Wikipedia, accesată pe mai 13, 2025, https://en.wikipedia.org/wiki/Tether_(cryptocurrency)
Stablecoin issuer Circle Internet Group files for an estimated $750 million IPO, accesată pe mai 13, 2025, https://www.renaissancecapital.com/IPO-Center/News/110212/Stablecoin-issuer-Circle-Internet-Group-files-for-an-estimated-$750-million
What Is XRP? - Investopedia, accesată pe mai 13, 2025, https://www.investopedia.com/what-is-xrp-6362550
XRP Ledger Home | XRPL.org, accesată pe mai 13, 2025, https://xrpl.org/
Criptomonedă - Wikipedia, accesată pe mai 13, 2025, https://ro.wikipedia.org/wiki/Criptomoned%C4%83
Servicii de securitate pentru Blockchain - Bit Sentinel, accesată pe mai 13, 2025, https://bit-sentinel.com/ro/servicii-de-securitate-pentru-blockchain/
MiCA Regulation: How the EU is Shaping the Future of Crypto Asset Compliance?, accesată pe mai 13, 2025, https://amlwatcher.com/blog/mica-regulation-how-the-eu-is-shaping-the-future-of-crypto-asset-compliance/
Markets in Crypto-Assets Regulation (MiCA) Updated Guide (2025), accesată pe mai 13, 2025, https://www.innreg.com/blog/mica-regulation-guide
The EU Markets in Crypto-Assets (MiCA) Regulation Explained - Legal Nodes, accesată pe mai 13, 2025, https://legalnodes.com/article/mica-regulation-explained
Cum se utilizează un portofel virtual pentru criptomonede: Ghidul ..., accesată pe mai 13, 2025, https://www.cropty.io/ro/how-to-use
Trust - Portofel Cripto – Aplicații pe Google Play, accesată pe mai 13, 2025, https://play.google.com/store/apps/details/Trust_Crypto_Bitcoin_Wallet?id=com.wallet.crypto.trustapp&hl=ro
Cauți usb crypto? Alege din oferta eMAG.ro, accesată pe mai 13, 2025, https://www.emag.ro/search/usb+crypto
Blockchain Analytics | Lukka, accesată pe mai 13, 2025, https://lukka.tech/solutions/blockchain-analytics/
Virtual Assets - FATF, accesată pe mai 13, 2025, https://www.fatf-gafi.org/en/topics/virtual-assets.html
Cyberfraud in the Mekong reaches inflection point, UNODC reveals, accesată pe mai 13, 2025, https://www.unodc.org/unodc/frontpage/2025/April/cyberfraud-in-the-mekong-reaches-inflection-point--unodc-reveals.html
Virtual Assets Red Flag Indicators of Money Laundering and ... - FATF, accesată pe mai 13, 2025, https://www.fatf-gafi.org/en/publications/Methodsandtrends/Virtual-assets-red-flag-indicators.html
Firearms study generic page - unodc, accesată pe mai 13, 2025, https://www.unodc.org/unodc/firearms-protocol/firearms-study-generic-page.html
Blockchain Analytics Explained: Overview, Uses, and How Does it ..., accesată pe mai 13, 2025, https://www.merklescience.com/blog/blockchain-analytics-explained-overview-uses-and-how-does-it-work
FATF Annual Report 2023-2024, accesată pe mai 13, 2025, https://www.fatf-gafi.org/en/publications/Fatfgeneral/FATF-Annual-report-2023-2024.html
Europol Dismantles Criminal Network Laundering Millions | OCCRP, accesată pe mai 13, 2025, https://www.occrp.org/en/news/europol-dismantles-criminal-network-laundering-millions
Chainalysis vs Elliptic - Scorechain | Blockchain & Digital Assets Compliance, accesată pe mai 13, 2025, https://www.scorechain.com/resources/crypto-glossary/chainalysis-vs-elliptic
Chainalysis: The Blockchain Data Platform, accesată pe mai 13, 2025, https://www.chainalysis.com/
Regulamentul european privind criptoactivele (MiCA) - EUR-Lex.europa.eu., accesată pe mai 13, 2025, https://eur-lex.europa.eu/RO/legal-content/summary/european-crypto-assets-regulation-mica.html?fromSummary=14
Unlocking blockchain intelligence to tackle illicit crypto use | Basel Institute on Governance, accesată pe mai 13, 2025, https://baselgovernance.org/blog/unlocking-blockchain-intelligence-tackle-illicit-crypto-use
AML for Cryptocurrency: Combining Blockchain Analytics with Real-Time Transaction Monitoring - Hawk AI, accesată pe mai 13, 2025, https://hawk.ai/news-press/aml-cryptocurrency-combining-bats-aml-transaction-monitoring
OCC Clarifies Bank Authority to Engage in Crypto-Asset Custody and Execution Services, accesată pe mai 13, 2025, https://www.occ.gov/news-issuances/news-releases/2025/nr-occ-2025-42.html
(PDF) Considerații privind monedele digitale emise de Bancile Centrale - ResearchGate, accesată pe mai 13, 2025, https://www.researchgate.net/publication/364323729_CONSIDERATII_PRIVIND_MONEDELE_DIGITALE_EMISE_DE_BANCILE_CENTRALE
RAPORT referitor la recomandarea Consiliului privind numirea unui membru al Comitetului executiv al Băncii Centrale Europene | A9-0289/2023, accesată pe mai 13, 2025, https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/A-9-2023-0289_RO.html
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Va multumesc pentru comentariile dvs. Acestea sunt totdeauna constructive.