Consolidarea fiscală a bugetului României prin transformarea capitalului social într-o garanție de conformare, digitalizarea integrală a raportărilor fiscale și introducerea unui "Capital de Conformare"

 Consolidarea fiscală a bugetului României prin transformarea capitalului social într-o garanție de conformare, digitalizarea integrală a raportărilor fiscale și introducerea unui "Capital de Conformare" 

Această teză propune o reformă structurală a modului în care statul interacționează cu mediul de afaceri, având ca obiectiv principal consolidarea fiscală prin reducerea evaziunii, creșterea predictibilității veniturilor bugetare și eficientizarea colectării.

Pilonii fundamentali ai tezei:

 * Transformarea conceptului de Capital Social în "Garanție de Capital de Conformare":

   * Sens actual vs. sens propus: În prezent, capitalul social reprezintă valoarea totală a aporturilor subscrise de asociați/acționari la înființarea unei societăți, având un rol în principal patrimonial și de credibilitate inițială. Propunerea dumneavoastră îl redefinește ca o "Garanție de Capital de Conformare", sugerând o funcție activă în asigurarea bunei conduite fiscale a firmei pe parcursul existenței sale.

   * Implicații fiscale și bugetare:

     * Această garanție ar putea fi ajustabilă în funcție de istoricul de conformare al firmei sau de indicatori de risc fiscal.

     * În caz de neconformare fiscală gravă (ex. evaziune fiscală dovedită), această garanție ar putea fi executată de stat, generând venituri directe la buget. Acest aspect necesită o legislație clară privind condițiile de executare.

     * Schimbarea ar putea descuraja înființarea de firme fantomă sau cu scop evazionist, dacă valoarea și condițiile acestei garanții sunt setate corespunzător.

 * Digitalizarea integrală sub egida Ministerului Finanțelor:

   * E-factura gestionată de Ministerul Finanțelor: Trecerea la sistemul RO e-Factura este deja un pas important. Centralizarea gestionării acestuia la Ministerul Finanțelor ar oferi o imagine în timp real a tranzacțiilor economice.

   * Soft online de contabilitate pe serverele Finanțelor (cu back-up la firme/cloud): Aceasta este o măsură radicală, cu avantaje și dezavantaje semnificative:

     * Avantaje fiscale și bugetare:

       * Transparență maximă: Autoritățile fiscale ar avea acces direct și în timp real la datele contabile, permițând identificarea rapidă a discrepanțelor, erorilor sau tentativelor de fraudă.

       * Reducerea drastică a evaziunii fiscale: Manipularea evidențelor contabile ar deveni extrem de dificilă.

       * Automatizarea controalelor fiscale: Verificările ar putea fi în mare parte automatizate, reducând costurile administrative și crescând eficiența ANAF.

       * Simplificare pentru contribuabili (potențial): Un soft standardizat, furnizat de stat, ar putea reduce costurile firmelor cu soluțiile software contabile și ar putea uniformiza practicile.

     * Provocări majore:

       * Securitatea datelor: Concentrarea tuturor datelor contabile ale firmelor pe serverele statului implică riscuri enorme de securitate cibernetică și necesită investiții masive în protecție.

       * Confidențialitatea datelor comerciale: Firmele ar putea avea rețineri legitime privind accesul statului la toate detaliile operațiunilor lor.

       * Capacitatea administrativă a Ministerului Finanțelor: Dezvoltarea, implementarea, mentenanța și suportul pentru un astfel de sistem la scară națională reprezintă o provocare tehnologică și logistică uriașă.

       * Flexibilitatea și adaptabilitatea softului: Nevoile contabile pot varia semnificativ în funcție de industrie și mărimea companiei. Un soft unic, chiar și complex, ar putea să nu acopere toate particularitățile.

 * Introducerea "Capitalului de Conformare" tranzacțional:

   * Mecanism: Un procent de 10% din valoarea fiecărei tranzacții facturate este colectat și virat într-un cont special la Trezoreria Statului. Acest fond este păstrat fără dobândă timp de 5 ani, după care se restituie companiei, condiționat de buna sa conformare fiscală pe acea perioadă. Restituirea se va efectua lunar după 5 ani dupa metoda FIFO , prima lună încasată, prima lună colectată ieșită.

   * Implicații fiscale și bugetare:

     * Lichiditate pentru stat: Pe termen scurt și mediu, statul ar beneficia de sume considerabile de bani (rulajul acestor 10%), pe care le-ar putea utiliza fără costuri de finanțare (fără dobândă). Aceasta ar putea reduce presiunea pe împrumuturile publice.

     * Stimulent puternic pentru conformare: Perspectiva recuperării unei sume semnificative (10% din cifra de afaceri pe 5 ani) ar fi un stimulent major pentru firme să își achite la timp toate obligațiile fiscale și să evite orice abatere.

     * Sursă potențială de venituri: În cazul în care o firmă nu îndeplinește criteriile de "bună conformare" (care trebuie definite foarte clar și transparent), capitalul de conformare aferent perioadei respective ar putea fi reținut de stat, devenind venit bugetar direct.

     * Reducerea economiei subterane: Obligativitatea menționării și colectării acestui capital pe fiecare factură ar descuraja tranzacțiile nedeclarate.

   * Provocări și riscuri economice:

     * Impact major asupra fluxului de numerar al companiilor: Blocarea a 10% din valoarea tranzacțiilor ar putea afecta grav lichiditatea firmelor, în special a IMM-urilor și a celor cu marje de profit mici. Acest lucru ar putea duce la creșterea nevoii de finanțare externă, la scumpirea creditării sau chiar la blocaje financiare și insolvențe.

     * Creșterea costurilor și a prețurilor: Firmele ar putea fi tentate să transfere costul acestei imobilizări de capital în prețurile finale ale bunurilor și serviciilor, generând presiuni inflaționiste.

     * Complexitate administrativă: Gestionarea colectării, evidenței, verificării conformării și restituirii acestor sume pentru fiecare tranzacție și fiecare firmă pe o perioadă de 5 ani ar fi extrem de complexă.

     * Riscul de neplată din partea statului: Orice întârziere sau dificultate în restituirea acestor fonduri după cei 5 ani ar eroda dramatic încrederea mediului de afaceri.

Contribuția la consolidarea fiscală:

Această teză propune o consolidare fiscală bazată pe mai mulți piloni:

 * Creșterea veniturilor bugetare:

   * Prin reducerea drastică a evaziunii fiscale (datorită e-facturii și contabilității centralizate).

   * Prin încasarea "Garanției de Capital de Conformare" de la firmele neconforme.

   * Prin încasarea "Capitalului de Conformare" tranzacțional nerestituit firmelor care nu îndeplinesc criteriile de bună conduită.

   * Prin disponibilitatea unor sume mari în Trezorerie (cele 10% din tranzacții) care pot reduce costurile de finanțare a deficitului.

 * Eficienizarea colectării și controlului:

   * Digitalizarea și centralizarea ar permite un control fiscal mult mai eficient, cu costuri mai mici pentru stat.

   * Identificarea rapidă a riscurilor și a comportamentelor fiscale deviante.

 * Îmbunătățirea conformării voluntare:

   * Mecanismul de "Capital de Conformare" și "Garanția de Capital de Conformare" ar acționa ca un puternic stimulent pentru plata corectă și la timp a taxelor și impozitelor.

Condiții necesare suplimentare și considerații critice:

 * Cadru legislativ robust și transparent: Toate aceste măsuri necesită legi clare, precise, care să definească fără echivoc noile concepte, procedurile, drepturile și obligațiile părților, precum și criteriile de "bună conformare".

 * Capacitate instituțională și tehnologică: Ministerul Finanțelor și ANAF ar avea nevoie de o transformare profundă, cu investiții masive în tehnologie, personal calificat și securitate cibernetică.

 * Dialog și consultare cu mediul de afaceri: Implementarea unor astfel de schimbări radicale necesită o consultare amplă pentru a identifica și atenua impactele negative asupra activității economice.

 * Analiza de impact economic detaliată: În special pentru "Capitalul de Conformare" de 10%, este crucială o analiză a efectelor asupra lichidității firmelor, a investițiilor, a inflației și a competitivității economiei românești. Poate fi necesară o implementare graduală sau o ajustare a procentului.

 * Protecția datelor și secretul comercial: Trebuie instituite garanții solide privind protecția datelor și a secretului comercial al firmelor.

 * Prevenirea abuzurilor: Mecanismele de control și sancțiune trebuie să fie aplicate corect și imparțial, pentru a evita abuzurile din partea autorităților.

Concluzie:

Teza propusă este una curajoasă și vizează o schimbare de paradigmă în administrația fiscală din România. Prin combinarea digitalizării avansate cu mecanisme financiare inovatoare de garantare a conformării, se creează premisele unei consolidări fiscale sustenabile. Implementarea sa ar putea duce la creșterea semnificativă a veniturilor bugetare, la reducerea evaziunii fiscale și la o mai mare disciplină financiară în economie.

Cu toate acestea, provocările sunt considerabile, în special în ceea ce privește impactul asupra fluxului de numerar al companiilor (prin "Capitalul de Conformare" de 10%), riscurile de securitate a datelor și necesitatea unei capacități administrative și tehnologice excepționale din partea statului. O analiză de impact riguroasă, un dialog transparent cu toate părțile interesate și o eventuală implementare etapizată, posibil cu ajustări ale parametrilor (de ex., procentul pentru capitalul de conformare, perioada de retenție), ar fi esențiale pentru succesul unei astfel de reforme ambițioase.

Dacă este implementată cu succes, această abordare ar putea transforma fundamental peisajul fiscal românesc, aliniindu-l la cele mai înalte standarde de transparență și eficiență.