Introducerea unui Impozit de 1% pe Tranzacțiile Bancare pentru Consolidarea Veniturilor Bugetare în România

1. Introducere și Context

România se confruntă cu provocări persistente legate de deficitul bugetar, necesitând identificarea unor soluții fiscale inovatoare și eficiente pentru creșterea veniturilor la bugetul de stat. Această teză propune introducerea unui impozit de 1% pe tranzacțiile bancare, o măsură cu potențial semnificativ de colectare, menită să lărgească baza de impozitare și să contribuie la echilibrarea finanțelor publice. Propunerea ia în considerare o excepție importantă: plățile de impozite și taxe către Trezoreria Statului nu vor fi supuse acestui impozit, pentru a evita o dublă impunere directă a obligațiilor fiscale.

2. Descrierea Impozitului Propus

 * Denumire: Impozit pe Tranzacțiile Bancare (ITB)

 * Cotă de impozitare: 1% aplicată la valoarea fiecărei tranzacții.

 * Baza de impozitare: Orice tranzacție bancară efectuată pe teritoriul României, incluzând, dar fără a se limita la:

   * Transferuri de credit (ordin de plată)

   * Debitări directe

   * Plăți cu cardul (la POS și online)

   * Tranzacții prin internet și mobile banking

   * Retrageri de numerar de la ATM/ghiseu care implică un transfer dintr-un cont în altul (aspect de definit clar în legislație pentru a viza transferul efectiv de valoare, nu simpla conversie numerar-scriptural)

   * Schimburi valutare efectuate prin conturi bancare.

 * Excluderi Specifice:

   * Plățile de impozite, taxe, contribuții și alte sume datorate bugetului general consolidat, efectuate către conturile Trezoreriei Statului.

   * Alte excluderi ce pot fi considerate după o analiză de impact detaliată (de ex., anumite operațiuni pe piața monetară interbancară strict pentru managementul lichidității, pentru a evita volatilitatea excesivă – deși propunerea inițială este largă).

 * Mecanism de colectare: Impozitul va fi reținut la sursă de către instituțiile bancare și alte instituții financiare care procesează plăți. Sumele colectate vor fi virate lunar către Trezoreria Statului.

3. Raționament și Obiective

 * Creșterea veniturilor bugetare: Generarea de noi resurse financiare pentru acoperirea cheltuielilor publice și reducerea deficitului.

 * Lărgirea bazei de impozitare: Implicarea unui spectru larg de activități economice reflectate în fluxurile monetare bancare.

 * Simplitate relativă în colectare: Mecanismul de reținere la sursă poate eficientiza procesul de colectare și reduce evaziunea pe acest segment.

 * Formalizarea economiei: Încurajarea utilizării sistemelor bancare pentru tranzacții, deși efectul poate fi contrar dacă impozitul este perceput ca excesiv.

 * Contribuție echitabilă (potențial): Dacă este aplicat uniform, toți actorii economici care utilizează sistemul bancar contribuie.

4. Estimarea Veniturilor Colectate

Estimarea veniturilor potențiale depinde crucial de definiția exactă a "oricărei tranzacții bancare" și de volumul tranzacțiilor care rămân în baza de impozitare după excluderea plăților către Trezorerie. Prezentăm două scenarii bazate pe datele agregate din 2023, înainte de ajustarea detaliată pentru excluderea menționată (valoarea exactă a plăților către Trezorerie necesită date specifice pentru a fi dedusă):

 * Scenariul 1: Bază de impozitare foarte largă (bazată pe valoarea totală a sistemului ReGIS)

   * Valoarea tranzacțiilor prin ReGIS în 2023: 13.805 miliarde RON.

   * Venit potențial brut (1%): 138,05 miliarde RON anual.

   * Notă: Această cifră include tranzacții interbancare și de pe piața financiară. Excluderea plăților către Trezorerie ar reduce această sumă, dar impactul exact necesită o analiză suplimentară. O parte din tranzacțiile către Trezorerie (cele de mare valoare ale companiilor) s-ar putea regăsi aici.

 * Scenariul 2: Bază de impozitare axată pe tranzacțiile clienților (carduri și plăți de retail prin SENT)

   * Valoarea plăților cu cardul în 2023: 275,1 miliarde RON.

   * Valoarea estimată a tranzacțiilor prin SENT în 2023: ~790 miliarde RON.

   * Bază de impozitare combinată (estimată): 1.065,1 miliarde RON.

   * Venit potențial brut (1%): ~10,65 miliarde RON anual.

   * Notă: Și această cifră ar fi diminuată de excluderea plăților de taxe și impozite efectuate de persoane fizice și companii prin aceste instrumente. Impactul procentual al excluderii ar putea fi mai mare în acest scenariu, deoarece multe plăți de taxe ale populației și IMM-urilor se fac prin card sau transfer bancar de retail.

Considerații privind excluderea: Volumul exact al plăților de impozite și taxe către Trezorerie care tranzitează sistemele bancare este considerabil. O estimare precisă a venitului net ar necesita date detaliate de la ANAF și Trezorerie privind structura acestor încasări prin sistemul bancar. Totuși, chiar și cu această excludere, potențialul de colectare rămâne semnificativ, în special în Scenariul 2, care este adesea considerat mai realist pentru un impozit pe tranzacțiile de consum/comerciale.

5. Aspecte de Implementare

 * Modificări legislative: Adoptarea unei legi specifice care să definească clar impozitul, baza de impozitare, excluderile, procedura de reținere, declarare și plată.

 * Adaptarea sistemelor informatice bancare: Băncile vor trebui să își modifice sistemele pentru a calcula, reține și raporta automat acest impozit. Acest proces necesită timp și investiții.

 * Norme metodologice: Elaborarea de norme clare de aplicare de către Ministerul Finanțelor și ANAF.

 * Comunicare și transparență: Informarea clară a publicului și a mediului de afaceri.

6. Avantaje Potențiale

 * Sursă consistentă de venit: Chiar și cu excluderi, volumul tranzacțiilor bancare este mare.

 * Eficiență în colectare: Reținerea la sursă reduce costurile administrative și riscul de neconformare.

 * Universalitate (cu excepțiile date): Se aplică unui spectru larg de tranzacții.

 * Stimularea conformării fiscale generale: Toate tranzacțiile bancare (non-fiscale) ar genera venituri bugetare.

7. Provocări și Riscuri Potențiale

 * Definirea precisă a "tranzacției bancare": Necesitatea de a evita ambiguitățile (de ex., transferuri între conturile proprii ale aceleiași persoane, operațiuni de creditare în sine vs. utilizarea creditului, tranzacții anulate etc.).

 * Impactul economic:

   * Creșterea costurilor tranzacționale pentru persoane fizice și juridice.

   * Posibila transferare a costului impozitului în prețurile finale (impact inflaționist).

   * Riscul de descurajare a utilizării sistemului bancar și migrarea către numerar sau alte canale de plată (economia subterană, criptomonede neperformante, etc.), mai ales pentru tranzacții de valoare mică sau în zone cu acces limitat la servicii bancare.

   * Impact asupra competitivității afacerilor cu marje mici și volum mare de tranzacții.

   * Posibile efecte de "fricțiune" în economie, încetinind viteza de circulație a banilor.

 * Echitatea impozitului: Poate afecta disproporționat persoanele cu venituri mici care se bazează pe tranzacții bancare pentru necesitățile curente sau afacerile cu fluxuri de numerar intense dar profitabilitate redusă.

 * Complexitatea administrării excluderilor: Asigurarea că doar plățile de impozite și taxe către Trezorerie sunt efectiv excluse, fără erori sau abuzuri, poate fi o provocare tehnică pentru bănci.

 * Acceptabilitatea publică și politică: Un nou impozit este adesea nepopular; necesită o justificare solidă și o comunicare transparentă.

8. Necesitatea unor Studii Aprofundate

Înainte de orice decizie de implementare, sunt esențiale:

 * Un studiu de impact macroeconomic și social detaliat: Pentru a evalua consecințele asupra inflației, consumului, investițiilor, competitivității și distribuției veniturilor.

 * Analiza comparativă internațională: Deși impozitele pe tranzacții financiare specifice există (de ex., pe tranzacții cu acțiuni), un impozit general pe toate tranzacțiile bancare (cu excepții limitate) este rar și necesită o analiză atentă a experiențelor internaționale, dacă există modele relevante.

 * Consultări extinse: Cu Banca Națională a României, Asociația Română a Băncilor, mediul de afaceri, organizații de consumatori și experți fiscali.

9. Concluzie

Propunerea unui impozit de 1% pe tranzacțiile bancare, cu excluderea plăților de taxe și impozite către Trezorerie, reprezintă o direcție de "inovație fiscală" ce merită explorată în contextul nevoii de consolidare bugetară a României. Potențialul de colectare este semnificativ, dar la fel sunt și provocările și riscurile asociate. O implementare de succes ar depinde de o definire legislativă foarte atentă, de o analiză de impact riguroasă și de un dialog constructiv cu toate părțile implicate, pentru a maximiza beneficiile și a minimiza efectele adverse asupra economiei și societății.