Popularea lacurilor de apă dulce cu scoici - una dintre măsurile dezvoltării durabile

Scoicile uriașe de apă dulce din genul Anodonta cygnea -scoica mare de lac, cele mai comune în Europa dar si Unio crassus -scoica mică de râu, ce este o specie protejată, critic periclitată, dar are rol important în filtrare ; Unio pictorum - scoica de râu, ar putea aduce o serie de avantaje în zonele temperate ale Transilvaniei, deși trebuie să ținem cont și de anumite provocări și specificități ale acestui context. 

Să explorăm avantajele potențiale:

Avantaje ecologice:

• Filtrarea apei și îmbunătățirea calității apei: Scoicile de apă dulce sunt filtre naturale extrem de eficiente. Se hrănesc filtrând particulele în suspensie din apă, inclusiv alge, bacterii și materie organică. Acest proces ajută la:
  • Clarificarea apei: Apa devine mai limpede, permițând pătrunderea luminii solare și favorizând dezvoltarea plantelor acvatice submersate, care sunt esențiale pentru oxigenarea apei și ca habitat pentru alte viețuitoare.
  • Reducerea nutrienților în exces (eutroficarea): Prin filtrare, scoicile îndepărtează nutrienții în exces, cum ar fi nitrații și fosfații, care pot proveni din agricultură, ape uzate sau scurgeri urbane. Prea mulți nutrienți pot duce la înfloriri algale masive, care epuizează oxigenul din apă și dăunează ecosistemului acvatic.
  • Îndepărtarea poluanților: Unele studii sugerează că scoicile de apă dulce pot acumula și elimina din apă anumite metale grele și poluanți organici, contribuind la detoxifierea mediului acvatic.

• Crearea habitatului pentru alte specii: Patul de scoici de pe fundul apei nu este doar o simplă aglomerare de moluște, ci un adevărat habitat complex care susține o biodiversitate bogată:
  • Refugiu pentru nevertebrate: Spațiile dintre scoici oferă refugiu pentru diverse nevertebrate acvatice (insecte, crustacee, viermi), care sunt la rândul lor hrană pentru pești și alte animale.
  • Substrat pentru depunerea icrelor: Scoicile pot oferi un substrat stabil pentru depunerea icrelor unor specii de pești.
  • Asociere cu alte organisme: Pe cochiliile scoicilor se pot fixa alge, bureți de apă dulce și alte organisme, creând micro-habitate diverse.

• Ciclu nutrienților și fertilizarea fundului apei:
  • Biodepunerea: Scoicile produc biodepozite (fecale și pseudofecale) bogate în materie organică și nutrienți, care se depun pe fundul apei.
  • Fertilizarea sedimentelor: Aceste biodepozite fertilizează sedimentele de pe fundul apei, stimulând dezvoltarea microorganismelor bentonice (care trăiesc în sedimente).
  • Lanț trofic: Microorganismele bentonice sunt o sursă importantă de hrană pentru viermi, larve de insecte și alți consumatori primari, care la rândul lor intră în lanțul trofic acvatic.

Avantaje economice potențiale (în zona temperată a Transilvaniei):

• Acvacultură diversificată și sustenabilă: În Transilvania, piscicultura este deja prezentă, în special cu pești precum crapul, păstrăvul și somnul. Cultura scoicilor de apă dulce ar putea aduce o diversificare valoroasă, cu următoarele beneficii:

  • Produs nou cu valoare adăugată: Scoicile de apă dulce pot fi valorificate pentru carne (deși nu sunt la fel de populare ca scoicile marine în Europa, există piețe nișă), pentru perle (în anumite specii și condiții), dar mai ales pentru beneficiile lor ecologice (vezi mai jos).
  • Integrare cu alte forme de acvacultură: Cultura scoicilor poate fi integrată în sisteme de policultură cu pești, valorificând sinergiile ecologice (de exemplu, scoicile filtrează apa, îmbunătățind condițiile pentru pești).
  • Reducerea costurilor de tratare a apei: În sistemele de acvacultură intensivă, tratarea apei este un cost semnificativ. Utilizarea scoicilor ca biofiltratoare naturale ar putea reduce costurile cu filtrarea mecanică și chimică a apei.
  • Potențial turistic și educațional: Fermele de scoici de apă dulce pot deveni atracții turistice educative, demonstrând practici de acvacultură sustenabilă și importanța conservării biodiversității acvatice.

• Servicii ecosistemice și valoare economică indirectă: Deși nu se traduce direct în venituri imediate, avantajele ecologice ale scoicilor (filtrare, îmbunătățirea calității apei, crearea habitatului) pot avea o valoare economică semnificativă pe termen lung:

  • Reducerea costurilor de tratare a apei potabile: O apă mai curată în sursele de apă dulce poate reduce costurile cu tratarea apei potabile pentru comunități.
  • Susținerea pescuitului recreativ și comercial: Îmbunătățirea calității apei și a habitatului acvatic poate favoriza dezvoltarea populațiilor de pești de interes economic și recreativ.
  • Creșterea valorii terenurilor riverane: Lacurile și râurile cu apă curată și biodiversitate bogată pot crește valoarea terenurilor din apropiere, cu beneficii pentru turism și dezvoltare imobiliară (sustenabilă).

Avantaje specifice zonei temperate a Transilvaniei:

• Resurse acvatice disponibile: Transilvania este bogată în râuri, lacuri naturale și artificiale, oferind un potențial semnificativ pentru dezvoltarea acvaculturii cu scoici de apă dulce.
• Climă temperată favorabilă: Clima temperată din Transilvania, cu ierni nu foarte severe și veri calde, se potrivește bine cu cerințele ecologice ale multor specii de scoici de apă dulce native din Europa.
• Conștientizare crescută privind protecția mediului: În România și în Transilvania există o conștientizare din ce în ce mai mare privind importanța protecției mediului și a dezvoltării durabile. Proiectele de acvacultură cu scoici, care aduc beneficii ecologice, pot fi sprijinite de comunitate și de autorități.
• Potențial de Diferențiere Regională: Promovarea scoicilor de apă dulce din Transilvania ca un produs regional specific, cu beneficii ecologice dovedite, ar putea crea un avantaj competitiv pe piață.

Provocări și Considerații:

• Specii native vs. Specii exotice invazive: Este crucial să se utilizeze specii de scoici de apă dulce native din Transilvania și din regiunea biogeografică respectivă. Introducerea de specii exotice poate avea efecte devastatoare asupra ecosistemelor locale, transformându-se în specii invazive.
• Calitatea apei inițială: Scoicile sunt sensibile la poluare. Dacă apa lacurilor din Transilvania este deja puternic poluată, este posibil ca scoicile să nu supraviețuiască sau să nu poată filtra apa eficient. Este importantă evaluarea calității apei și, dacă este necesar, implementarea unor măsuri de îmbunătățire a calității apei înainte de introducerea scoicilor.
• Ciclul de viață lung și rata de creștere lentă: Scoicile de apă dulce au un ciclu de viață relativ lung și o rată de creștere lentă comparativ cu alte specii de acvacultură. Acest lucru trebuie luat în considerare în planificarea economică a fermelor de scoici.
• Predatori și boli: Scoicile de apă dulce pot fi prădate de rațe, vidre, bizami și pot fi afectate de diverse boli și paraziți. Trebuie implementate măsuri de protecție și monitorizare a sănătății scoicilor.
• Legislație și autorizații: Înființarea unei ferme de acvacultură cu scoici va necesita respectarea legislației în vigoare privind acvacultura, mediul și sănătatea animală, precum și obținerea autorizațiilor necesare.
• Piață și acceptare socială: Trebuie evaluat potențialul pieței pentru scoicile de apă dulce (dacă se dorește valorificarea lor comercială) și gradul de acceptare socială a acestui nou tip de acvacultură. Campanii de informare și educație pot fi necesare pentru a promova beneficiile scoicilor și pentru a încuraja consumul sau alte forme de valorificare.

Concluzie:

Cultura scoicilor uriașe de apă dulce în zonele temperate ale Transilvaniei prezintă un potențial interesant, în special datorită beneficiilor ecologice semnificative pe care le pot aduce. Avantajele economice indirecte (prin îmbunătățirea calității apei și susținerea biodiversității) pot fi mai importante pe termen lung decât profiturile directe din vânzarea scoicilor. Pentru a transforma acest potențial în realitate, este esențială o planificare atentă, care să țină cont de speciile native, calitatea apei, aspectele biologice și economice, precum și de cadrul legal și de acceptarea socială. Colaborarea cu centre de cercetare piscicolă și consultarea experților în domeniu sunt cruciale pentru succesul unui astfel de proiect.