Triplarea capacității energetice a Turciei în perioada 2003-2024

-
Iată o analiză detaliată a creșterii capacității energetice a Turciei sub conducerea lui Recep Tayyip Erdoğan (din 2003 până în prezent), comparativ cu perioada anterioară, și o trecere în revistă a proiectelor implementate:

---

### **1. Capacitatea energetică înainte de Erdoğan (pre-2003)**
- **Capacitate totală instalată**: În 2002, Turcia avea o capacitate instalată de **aproximativ 31 GW**.
- **Structura surselor**:
  - **Hidroenergie**: Dominantă (circa 35-40% din total), cu proiecte mari precum barajul Atatürk (1992) și barajul Keban (1974).
  - **Cărbune**: Folosit pentru termocentrale, dar cu o capacitate limitată.
  - **Gaz natural**: Dependentă de importuri (în special din Rusia și Iran), cu termocentralele pe gaz reprezentând o parte semnificativă.
  - **Energii regenerabile**: Practic inexistente, cu excepția unor proiecte hidro mici.
- **Probleme**: Dependență ridicată de importuri, infrastructură învechită, și o cerere în creștere nesatisfăcută.

---

### **2. Creșterea capacității sub Erdoğan (2003–prezent)**
Sub Erdoğan, Turcia și-a intensificat eforturile pentru **independență energetică** și diversificare. Capacitatea totală instalată a crescut la **peste 106 GW în 2023** (surse oficiale turcești), iar structura energetică s-a diversificat semnificativ.

#### **A. Hidroenergie**
- **Capacitate instalată**: A crescut de la ~12 GW în 2002 la **aproximativ 32 GW în 2023**.
- **Proiecte notabile**:
  - **Proiectul GAP (Southeastern Anatolia Project)**: Cel mai mare program hidroenergetic, incluzând 22 de baraje și 19 hidrocentrale. Printre cele finalizate sub Erdoğan:
    - Barajul **Ilısu** (1,2 GW) pe Tigru.
    - Barajul **Deriner** (0,67 GW).
    - Barajul **Yusufeli** (0,54 GW).
  - Peste **600 de hidrocentrale** au fost construite între 2003–2023 (majoritatea mici și medii).
- **Impact**: Hidroenergia reprezintă încă ~30% din capacitatea totală, dar ponderea sa a scăzat din cauza creșterii altor surse.

#### **B. Energie eoliană și solară**
- **Eolian**:
  - De la sub 0,1 GW în 2002 la **peste 11 GW în 2023**.
  - Turcia este în top 10 european pentru energie eoliană.
  - Proiecte mari: Parcuri eoliene în regiunile Aegeană și Marmara.
- **Solar**:
  - De la aproape 0 în 2010 la **peste 10 GW în 2023**.
  - Centrale solare mari în Konya și provincia Ankara.

#### **C. Cărbune și gaze**
- **Cărbune**: Capacitatea a crescut la ~20 GW, cu accent pe cărbunele local (lignit) pentru a reduce importurile.
- **Gaz natural**: Ponderea a scăzut, dar încă reprezintă ~25% din producție. Au fost construite termocentrale moderne (ex: CCGT în Istanbul).

#### **D. Nuclear**
- **Prima centrală nucleară**: **Akkuyu** (4,8 GW), construită cu sprijin rus (Rosatom). Va fi operățională parțial din 2025.
- **Obiectiv**: Reducerea dependenței de gaze și creșterea exporturilor de energie.

#### **E. Geotermal**
- Turcia este **a 4-a economie mondială în geotermal**, cu o capacitate de ~1,7 GW (din 0 în 2002).

---

### **3. Politici și obiective cheie**
- **Privatizări**: Sectorul energetic a fost parțial privatizat pentru a atrage investiții străine.
- **Incentive pentru regenerabile**: Tarife preferențiale (feed-in tariff) pentru eolian și solar.
- **Strategia 2023**: Obiectiv de 50% energie din surse regenerabile și 30% reducere a emisiilor.

---

### **4. Provocări și critici**
- **Impact ambiental**: Proiectele hidro (ex: Ilısu) au dus la inundații ale așezărilor și siturilor istorice.
- **Dependența de cărbune**: Turcia încă folosește cărbune poluant, contrazicând promisiunile de sustenabilitate.
- **Datorii în sector**: Investițiile masive au crescut datoria externă a companiilor de stat.

---

### **Concluzie**
Sub Erdoğan, Turcia și-a **triplat capacitatea energetică**, cu accent pe hidro, eolian, solar și nuclear. A redus dependența de gaze naturale prin diversificare, dar provocări precum poluarea și disputele legate de proiecte mari rămân. Obiectivul de a deveni "hub energetic" regional este în desfășurare, dar necesită echilibru între creștere și sustenabilitate.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Va multumesc pentru comentariile dvs. Acestea sunt totdeauna constructive.

Postări populare de pe acest blog

Împrumuturi externe pentru accelerarea dezvoltării

-
Imagine
Investițiile în tehnologie ar putea remodela societatea. Dezvoltarea domeniilor precum inteligența artificială, machine learning, quantum computing și robotizare are potențialul de a revoluționa economia și forța de muncă. Iată câteva puncte de luat în considerare:  * Investițiile strategice:  Indatorarea pentru a investi în aceste tehnologii poate fi justificată dacă generează creștere economică pe termen lung și creează noi locuri de muncă, compensând costurile împrumuturilor.  * Transformarea forței de muncă:  Automatizarea și robotizarea vor duce la dispariția unor locuri de muncă, dar vor crea și altele noi, necesitând recalificare și adaptare din partea forței de muncă.  * Diplomația și cooperarea internațională:  Într-o lume din ce în ce mai interconectată, cooperarea internațională este esențială pentru a gestiona provocările globale, inclusiv cele legate de tehnologie. Promovarea păcii, dezarmarea și eliminarea barierelor sunt obiective importante ...
Read more »

De la Apocalipsa Bursei la cea a Occidentului

-
Filmul “Brokerii Apocalipsei” (The Big Short) urmărește povestea a patru outsideri financiari care anticipează colapsul bulei creditelor ipotecare și decid să parieze împotriva pieței imobiliare, profitând de criza financiară iminentă.  Personajele principale, interpretate de Christian Bale, Steve Carell, Ryan Gosling și Brad Pitt, explorează defectele și corupția sistemului bancar care a dus la criza financiară din 2008 . Criza creditării și căderea bursei, cunoscute și sub numele de Marea Recesiune, au fost rezultatul unei combinații de factori, inclusiv practici de creditare iresponsabile, titluri ipotecare cu risc ridicat și o lipsă de reglementare adecvată.  Aceste probleme au condus la o serie de falimente bancare și o scădere dramatică a valorilor bursiere, afectând economiile și investițiile la nivel global . Criza sau Marea Recesiune este doar vârful aisbergului. Ceea ce urmează și se tot încearcă să se întârzie este adevărata mare criză economică. Dar mai bine să dez...
Read more »

Evaluarea Potențialului Economic al unui Sistem de Rezidență Fiscală Virtuală în România pentru Criptomonede și Nomazi Digitali

-
Imagine
  1. Rezumat Executiv Privire generală asupra piețelor globale de active digitale și muncă la distanță: Piața globală a criptomonedelor a atins o scară imensă, evaluată la trilioane de dolari 1 , în timp ce economia nomazilor digitali se extinde rapid, reprezentând o sursă semnificativă de capital și activitate economică. 3 Aceste piețe dinamice prezintă oportunități considerabile pentru țările capabile să atragă și să integreze aceste fluxuri financiare și umane. Sinopsis al Schemei de Rezidență Fiscală Virtuală propusă :   Propunerea analizată vizează instituirea în România a unui sistem de rezidență fiscală virtuală în România. Elementele centrale includ un regim de impozitare redus (1% pe cifra de afaceri sau, pentru sume anuale de peste 30.000 EUR, 2% la încasări și 2% la plăți), o garanție rulantă de 10% din încasări pe cinci ani, un portofel digital administrat de stat, colectare automată a taxelor și scutire de TVA pentru tranzacțiile din cadrul siste...
Read more »