Racolarea corporațiilor

O Foaie de Parcurs Strategică: Transformarea României într-un Hub Regional pentru Sediile Centrale ale Megacorporațiilor

Rezumat Executiv

Prezentul raport oferă o analiză economico-fiscală detaliată și o foaie de parcurs strategică menită să poziționeze România ca o destinație de prim rang pentru sediile centrale ale corporațiilor multinaționale (MNE). Într-o eră definită de reconfigurarea fiscalității globale, marcată de implementarea Pilonului II al OCDE, competiția pentru investiții străine directe (ISD) a suferit o transformare fundamentală. Avantajul competitiv nu mai este dictat exclusiv de cote de impozitare scăzute, ci de sofisticarea, stabilitatea și substanța întregului ecosistem economic și fiscal al unei națiuni. Această nouă paradigmă reprezintă o oportunitate generațională pentru România de a concura eficient cu jurisdicții consacrate, precum Irlanda.

Analiza deconstruiește modelul irlandez, recunoscut la nivel mondial pentru succesul său în atragerea MNE-urilor, examinând nu doar celebra cotă de impozit pe profit de 12,5%, ci și arhitectura complexă de stimulente care o susține: un credit fiscal rambursabil extrem de generos pentru cercetare-dezvoltare (C&D), un regim fiscal atractiv pentru proprietatea intelectuală (Knowledge Development Box - KDB) și un regim de holding de clasă mondială. Totodată, raportul subliniază rolul esențial al factorilor non-fiscali, precum capitalul uman calificat, eficiența guvernamentală și stabilitatea politică, care consolidează atractivitatea Irlandei. Cu toate acestea, modelul irlandez oferă și lecții de prudență, evidențiind provocările structurale pe care le poate genera o dependență excesivă de ISD, inclusiv crearea unei „economii duale”, volatilitatea indicatorilor macroeconomici și presiuni socio-economice semnificative, în special pe piața imobiliară.

În comparație, propunerea de valoare actuală a României prezintă lacune competitive semnificative. Sistemul fiscal, deși are o cotă standard de 16% rezonabilă, este subminat de elemente de impredictibilitate, precum Impozitul Minim pe Cifra de Afaceri (IMCA), care descurajează investițiile pe termen lung. Stimulentele pentru inovare sunt structural inferioare, bazându-se pe deduceri fiscale în loc de credite rambursabile care să ofere un sprijin direct pentru fluxul de numerar. Mai mult, deficitele în materie de capital uman, infrastructură și predictibilitate legislativă, documentate în clasamentele internaționale de competitivitate, constituie bariere semnificative.

Pentru a valorifica oportunitatea actuală, raportul propune o foaie de parcurs strategică, structurată în trei faze distincte și interconectate:

1. Faza 1: Modernizarea Fiscală Fundamentală. Această fază implică acțiuni decisive și imediate pentru a alinia cadrul fiscal al României la cele mai bune practici internaționale, inclusiv abrogarea IMCA, transformarea stimulentului C&D într-un credit fiscal rambursabil, crearea unui regim competitiv de tip „Knowledge Box” și optimizarea regimului de holding.

2. Faza 2: Construirea Fundamentului de Capital Uman și Infrastructură. Această etapă pe termen mediu se concentrează pe investiții strategice pentru a elimina deficitele structurale, printr-o strategie națională de dezvoltare a competențelor și atragere a talentelor, corelată cu accelerarea proiectelor de infrastructură digitală și de transport, finanțate prioritar din fonduri europene.

3. Faza 3: Cultivarea unui Mediu de Afaceri de Clasă Mondială. Această fază continuă vizează consolidarea încrederii investitorilor prin garantarea certitudinii legislative, simplificarea administrativă și crearea unei agenții de promovare a investițiilor agile și specializate, capabilă să atragă proiecte de înaltă valoare adăugată.

Implementarea curajoasă și coerentă a acestei foi de parcurs poate transforma România dintr-o piață cu potențial într-un hub regional strategic pentru sediile centrale ale megacorporațiilor, generând o creștere economică sustenabilă și incluzivă. Succesul nu va fi măsurat doar prin numărul de sedii atrase, ci prin capacitatea de a construi o economie mai prosperă și mai rezilientă pentru toți cetățenii săi, învățând din experiența altor națiuni pentru a anticipa și a gestiona proactiv provocările inerente acestui model de dezvoltare.

Secțiunea 1: Noua Competiție Globală pentru Sediile Centrale ale Corporațiilor

1.1 Paradigma Post-Pilon II: O Schimbare Fundamentală în Competiția Fiscală

Peisajul fiscalității internaționale a intrat într-o nouă eră, odată cu implementarea cadrului global al OCDE/G20 privind erodarea bazei de impozitare și transferul profiturilor (BEPS), culminând cu Pilonul II. Acesta introduce o rată minimă efectivă de impozitare de 15% pentru grupurile multinaționale mari, o reformă care a redefinit fundamental regulile competiției pentru atragerea investițiilor. Atât Irlanda, cât și România au transpus Directiva UE privind impozitul minim în legislația națională, aceasta aplicându-se grupurilor MNE cu venituri consolidate de peste 750 de milioane de euro.

Impactul acestei reforme este profund și de anvergură. Ea neutralizează, în mare măsură, avantajul competitiv al jurisdicțiilor care se bazau exclusiv pe o cotă nominală de impozit pe profit sub 15%. De exemplu, celebra cotă de 12,5% a Irlandei este acum supusă unui „impozit suplimentar” (top-up tax) pentru companiile MNE vizate, pentru a aduce rata efectivă de impozitare la pragul de 15%. Acest mecanism transferă centrul de greutate al competiției fiscale. Discuția nu mai este despre cine are cea mai mică rată nominală, ci despre modul în care sistemul fiscal al unei țări interacționează cu noile reguli globale.

În acest context, atractivitatea fiscală devine o funcție a calității și a substanței, nu doar a nivelului impozitării. Stimulentele fiscale „calificate” și politicile bazate pe substanță economică reală, care sunt compatibile cu noul cadru global, devin instrumente competitive esențiale. Creditele fiscale pentru activități de cercetare-dezvoltare (C&D) care reduc baza impozabilă sau regimurile speciale pentru proprietatea intelectuală (IP) care sunt aliniate la principiile OCDE capătă o importanță strategică sporită. Pentru România, această realiniere globală nu este o amenințare, ci o oportunitate istorică. Ea nivelează terenul de joc în raport cu jurisdicțiile tradițional considerate „paradisuri fiscale”, forțând o competiție bazată pe calitatea și coerența întregului mediu economic. Dacă înainte de Pilonul II, diferența dintre cota de 16% a României și cea de 12,5% a Irlandei reprezenta un dezavantaj fiscal aproape insurmontabil , acum această diferență este mai puțin decisivă pentru marile MNE-uri. Competiția se mută spre structura stimulentelor și predictibilitatea sistemului, domenii în care România poate realiza progrese strategice semnificative.

1.2 Matricea Modernă a Deciziei de Localizare a unui Sediu Central: O Viziune Holistică

Decizia unei megacorporații de a-și stabili sediul central regional sau global într-o anumită locație este rezultatul unei evaluări complexe a riscurilor și oportunităților, care depășește cu mult simpla analiză a cotei de impozit. Politica fiscală rămâne un pilon central, dar este integrată într-o matrice decizională mult mai largă, care include o serie de criterii non-fiscale esențiale.

Un element fundamental în această matrice este capitalul uman: disponibilitatea unei forțe de muncă înalt calificate, educate, multilingve și adaptabile este o condiție sine qua non pentru funcțiile cu valoare adăugată mare specifice unui sediu central. Stabilitatea politică și predictibilitatea cadrului legislativ și de reglementare sunt la fel de critice. Companiile planifică investiții pe decenii, iar un mediu în care regulile se schimbă frecvent și fără consultare reprezintă un risc inacceptabil.

Calitatea infrastructurii, atât cea fizică (autostrăzi, căi ferate, conectivitate aeriană), cât și cea digitală (rețele de mare viteză, securitate cibernetică), determină eficiența operațională și capacitatea de a gestiona o rețea regională sau globală de afaceri. Un cadru juridic robust, care asigură protecția drepturilor de proprietate intelectuală, este vital pentru companiile din sectoarele tehnologiei și farmaceutic, care reprezintă o parte semnificativă a investitorilor MNE. În fine, eficiența generală a mediului de afaceri, incluzând ușurința de a interacționa cu administrația publică, rapiditatea obținerii avizelor și licențelor și o cultură pro-business, completează acest tablou.

Accentul pus pe „substanță” în noile reguli fiscale globale consolidează și mai mult această viziune holistică. Strategiile de optimizare fiscală din trecut, precum faimosul „Double Irish”, se bazau pe separarea locației înregistrării profitului de cea a activității economice reale. Proiectul BEPS al OCDE, care a condus la Pilonul II, a fost conceput tocmai pentru a elimina această separare. Stimulentele moderne, precum regimul KDB din Irlanda, sunt explicit legate de activitățile de C&D desfășurate efectiv de companie în țara respectivă (abordarea „nexus”). Aceasta înseamnă că, pentru ca o corporație să beneficieze de un regim fiscal favorabil pentru IP, trebuie să aibă oameni de știință, ingineri și dezvoltatori reali care lucrează în acea jurisdicție. Prin urmare, o strategie de atragere a sediilor centrale este acum inseparabilă de o strategie de atragere a funcțiilor de afaceri cu valoare adăugată mare și substanță reală, ceea ce are implicații profunde pentru politicile de capital uman, educație și infrastructură.

Secțiunea 2: Anatomia unui Magnet: Deconstrucția Strategiei Irlandeze de Atragere a MNE-urilor

Succesul Irlandei în a deveni un hub global pentru corporațiile multinaționale nu este un accident, ci rezultatul unei strategii deliberate, multi-fațetate și susținute pe parcursul a mai multor decenii. O analiză aprofundată a acestui model relevă o arhitectură complexă în care elementele fiscale și non-fiscale se întrepătrund și se consolidează reciproc, creând un ecosistem extrem de atractiv.

2.1 Arhitectura Fiscală: Un Sistem Multi-stratificat

Piatra de temelie a sistemului fiscal irlandez este, fără îndoială, cota de impozit pe profit de 12,5%, aplicabilă veniturilor din activități comerciale („trading income”). Această rată, una dintre cele mai scăzute din lumea dezvoltată, a fost un semnal clar și constant al angajamentului Irlandei față de crearea unui mediu pro-business. Însă, concentrarea exclusivă pe această cifră este o simplificare excesivă. Sistemul este mult mai nuanțat, demonstrând o politică fiscală inteligentă, menită să încurajeze activități economice specifice.

În contrast direct cu rata de 12,5%, veniturile pasive – cum ar fi cele din chirii, dobânzi sau alte investiții care nu fac parte din activitatea de bază a companiei – sunt impozitate cu o cotă de 25%. Această diferențiere este o alegere politică deliberată: sistemul recompensează activitatea economică reală și generatoare de valoare adăugată, descurajând în același timp utilizarea Irlandei ca simplă locație pentru deținerea pasivă de active.

Un alt element structural esențial este sistemul de impozitare „la nivel mondial” („worldwide tax system”), combinat cu o rețea extrem de vastă de peste 73 de tratate de evitare a dublei impuneri. Această combinație permite corporațiilor multinaționale cu sediul în Irlanda să își gestioneze eficient obligațiile fiscale la nivel global, reducând riscul dublei impozitări și facilitând fluxurile de capital transfrontaliere.

Regimul impozitului reținut la sursă (Withholding Tax - WHT) este, de asemenea, un factor cheie. Deși există rate standard de WHT pentru dividende, dobânzi și redevențe, legislația irlandeză prevede scutiri ample, în special pentru plățile efectuate către companii rezidente în alte state membre ale UE sau în țări cu care Irlanda are un tratat fiscal. Aceste scutiri facilitează repatrierea profiturilor către compania-mamă fără sarcini fiscale suplimentare, un aspect crucial pentru orice sediu central.

2.2 Motorul Inovării: Sinergia dintre Creditul Fiscal pentru C&D și KDB

Dincolo de cota de impozit generală, Irlanda a construit un ecosistem de stimulente de neegalat pentru a atrage activități de inovare, recunoscând că acestea reprezintă nucleul valorii în economia modernă. Acest ecosistem se bazează pe doi piloni sinergici: creditul fiscal pentru C&D și regimul Knowledge Development Box (KDB).

Creditul fiscal pentru C&D nu este o simplă deducere, ci un credit fiscal rambursabil de 30%. Această distincție este fundamentală. O deducere reduce profitul impozabil, oferind un beneficiu fiscal doar companiilor profitabile. Un credit rambursabil, în schimb, reprezintă o plată directă în numerar de la guvern către companie, chiar dacă aceasta nu înregistrează profit. Creditul este plătit în trei tranșe anuale, oferind un sprijin vital pentru fluxul de numerar al companiilor care investesc masiv în proiecte de C&D cu orizont lung de timp. Acest mecanism acționează ca un instrument puternic de de-riscare a inovației, guvernul devenind, în esență, un co-investitor în activitățile de C&D ale companiilor. Sfera cheltuielilor eligibile este, de asemenea, foarte largă, incluzând costuri operaționale, achiziția de echipamente, costuri de construcție a clădirilor dedicate C&D și chiar plăți către universități și subcontractori.

Knowledge Development Box (KDB) este piesa complementară. Acest regim oferă o cotă de impozitare efectivă extrem de redusă – inițial 6,25%, majorată recent la 10% pentru alinierea la Pilonul II – pentru profiturile generate de active de proprietate intelectuală calificate, precum brevete și software protejat prin drepturi de autor, care au fost dezvoltate în Irlanda. Aspectul crucial al KDB este conformitatea sa cu standardele OCDE și adoptarea „abordării nexus”. Aceasta înseamnă că beneficiul fiscal este direct proporțional cu ponderea cheltuielilor de C&D efectuate de compania irlandeză în totalul cheltuielilor de C&D pentru crearea acelui activ de IP. Acest lucru leagă în mod inextricabil beneficiul fiscal de substanța economică reală, desfășurată pe teritoriul Irlandei.

Interacțiunea dintre aceste două instrumente creează un efect de „roată de inerție” (flywheel effect) extrem de puternic. Creditul fiscal rambursabil pentru C&D subvenționează și de-riscă faza de investiție în inovare. Odată ce această investiție generează proprietate intelectuală de succes, profiturile rezultate sunt impozitate la o rată foarte scăzută prin KDB. Rentabilitatea excepțională a acestui ciclu încurajează companiile să reinvestească și mai mult în C&D în Irlanda, perpetuând un cerc virtuos de inovare și creștere.

2.3 Jurisdicția de Holding Premieră

Pe lângă stimularea operațiunilor active și a inovării, Irlanda s-a poziționat strategic ca una dintre cele mai atractive locații din lume pentru înființarea de companii holding. Acest lucru se datorează unui set de caracteristici legislative și fiscale care oferă flexibilitate maximă și eficiență fiscală pentru gestionarea unui grup internațional de companii.

Unul dintre cele mai distinctive avantaje este absența regulilor de subcapitalizare („thin capitalisation rules”). În multe țări, există limite privind gradul de îndatorare al unei companii față de entități afiliate, pentru a preveni erodarea bazei impozabile prin plăți excesive de dobânzi. În Irlanda, o companie poate fi finanțată chiar și 100% prin datorii, oferind o flexibilitate financiară și o eficiență fiscală de neegalat în structurarea capitalului la nivel de grup.

Regimul fiscal pentru câștigurile de capital (Capital Gains Tax - CGT) este, de asemenea, extrem de favorabil. Există scutiri importante la vânzarea de participații în filiale, ceea ce face ca reorganizarea structurii grupului sau ieșirea dintr-o investiție să fie foarte eficientă din punct de vedere fiscal. Tratamentul dividendelor este la fel de atractiv, cu scutiri de la impozitul reținut la sursă pentru dividendele plătite către companii-mamă din UE sau din țări cu tratat fiscal, așa cum s-a menționat anterior.

În plus, regimul fiscal pentru activele necorporale permite amortizarea unei game largi de active de proprietate intelectuală, reducând și mai mult sarcina fiscală pentru companiile din sectoarele bazate pe cunoaștere. Toate aceste elemente, luate împreună, creează un pachet de neegalat pentru o companie care dorește să stabilească un sediu central eficient pentru operațiunile sale globale.

2.4 Ecosistemul Non-Fiscal: Pilonii de Susținere

Succesul Irlandei nu poate fi atribuit exclusiv politicilor sale fiscale. Acestea funcționează într-un context mai larg, un ecosistem non-fiscal care le amplifică efectele și care, în sine, constituie un factor major de atracție. Datele din clasamentele internaționale de competitivitate confirmă în mod constant superioritatea acestui ecosistem.

Eficiența mediului de afaceri și a guvernului este un pilon fundamental. În Clasamentul Mondial al Competitivității IMD 2024, Irlanda se clasează pe locul 4 la nivel global, cu performanțe excepționale la capitolele Eficiență în Afaceri (locul 3) și Eficiență Guvernamentală (locul 6). Aceste clasamente reflectă un mediu de reglementare stabil, o administrație publică receptivă și o cultură generală care sprijină antreprenoriatul și investițiile.

Capitalul uman este, probabil, cel mai important avantaj non-fiscal. Disponibilitatea unei forțe de muncă înalt calificate, educate, flexibile și vorbitoare de limbă engleză a fost un factor decisiv pentru multe MNE-uri, în special din SUA. Conform IMD, Irlanda se clasează pe primul loc la nivel mondial în ceea ce privește capacitatea de a atrage și de a reține talente. Acest lucru este rezultatul unor investiții pe termen lung în sistemul de educație și al unei politici de imigrație deschise pentru personalul calificat.

Stabilitatea politică și siguranța socială sunt, de asemenea, critice. O corporație care își stabilește sediul central face o investiție strategică pe termen lung și are nevoie de certitudinea că mediul politic și social va rămâne stabil. Irlanda se clasează constant printre cele mai sigure și pașnice țări din lume (locul 3 în Indexul Global al Păcii 2023), oferind acest nivel de predictibilitate.

În ceea ce privește infrastructura, deși este considerată o slăbiciune relativă în comparație cu celelalte puncte forte ale sale, Irlanda se clasează totuși pe un respectabil loc 17 în clasamentul IMD. Performanțele sunt deosebit de bune în ceea ce privește infrastructura tehnologică și cea de sănătate și mediu, aspecte din ce în ce mai importante pentru calitatea vieții și atractivitatea pentru talentele de top.

2.5 Un Model cu Consecințe: Lecții de Prudență pentru România

Modelul irlandez, deși un succes răsunător din perspectiva atragerii ISD, a generat și o serie de provocări structurale și externalități negative semnificative. Acestea reprezintă lecții esențiale pentru orice țară, inclusiv România, care aspiră să urmeze o traiectorie similară. O strategie de succes trebuie să anticipeze și să atenueze aceste riscuri încă de la început.

Cea mai proeminentă consecință este crearea unei „economii duale”. Pe de o parte, există un sector al MNE-urilor extrem de productiv, orientat spre export, dominat de giganți din tehnologie și industria farmaceutică. Pe de altă parte, există un sector domestic, format în principal din IMM-uri, cu o productivitate mult mai scăzută și orientat spre piața internă. Această dihotomie este vizibilă în toate datele economice. De exemplu, în 2020, în plină pandemie, valoarea adăugată brută (VAB) a sectoarelor dominate de MNE-uri a crescut cu 23,1%, în timp ce VAB a celorlalte sectoare a scăzut cu 8,7%. Această structură duală creează provocări majore pentru politicile publice, de la negocierile salariale la politicile de concurență, deoarece cele două segmente ale economiei funcționează la viteze și cu reguli fundamental diferite.

O altă provocare majoră este divergența dintre Produsul Intern Brut (PIB) și Venitul Național Brut modificat (VNB*). Activitățile MNE-urilor, în special transferul masiv de active de proprietate intelectuală în Irlanda, umflă artificial cifrele PIB-ului, făcându-l un indicator nerelevant pentru măsurarea sănătății economiei domestice. VNB*, un indicator corectat care exclude aceste distorsiuni, reprezintă doar aproximativ jumătate din valoarea PIB-ului. Această volatilitate extremă a datelor statistice face planificarea economică și bugetară extrem de dificilă și poate crea o imagine falsă a prosperității naționale.

Dependența excesivă de un număr mic de companii gigantice creează un risc semnificativ de concentrare. Economia irlandeză și, în special, veniturile sale fiscale, sunt vulnerabile la deciziile strategice ale unui grup restrâns de actori. În 2023, doar trei companii au generat 38% din totalul încasărilor din impozitul pe profit. Plecarea sau chiar o restructurare majoră a uneia dintre aceste companii ar avea un impact devastator asupra finanțelor publice.

În cele din urmă, succesul în atragerea de ISD a generat presiuni socio-economice intense. Afluxul de angajați foarte bine plătiți în sectoarele MNE a alimentat o criză acută pe piața imobiliară, în special în Dublin și în alte centre urbane. Creșterea explozivă a prețurilor la locuințe și a chiriilor a depășit cu mult creșterea veniturilor pentru majoritatea populației, creând o criză de accesibilitate și probleme sociale semnificative. Aceasta este o consecință directă a unui model de creștere care nu a fost însoțit de investiții proporționale în infrastructura socială și de locuințe.

Secțiunea 3: Propunerea de Valoare Actuală a României: O Analiză Comparativă

Pentru a formula o strategie eficientă, este esențială o evaluare onestă și riguroasă a poziției actuale a României în raport cu un model de succes precum cel irlandez. Această analiză comparativă relevă atât anumite puncte forte, cât și, mai ales, o serie de deficite structurale semnificative care trebuie abordate pentru ca România să devină un competitor credibil în atragerea sediilor centrale ale MNE-urilor.

3.1 Analiza Comparativă a Cadrului Fiscal: Simplitate versus Sofisticare

La prima vedere, sistemul fiscal românesc pare competitiv, având o cotă standard de impozit pe profit de 16%. Aceasta este una dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană și oferă un punct de plecare solid. Cu toate acestea, o analiză mai aprofundată, în comparație cu sistemul irlandez, relevă o lipsă de sofisticare și prezența unor elemente care generează impredictibilitate, un factor extrem de negativ în deciziile de investiții pe termen lung.

Cel mai problematic element este Impozitul Minim pe Cifra de Afaceri (IMCA), aplicabil companiilor cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro. Acest impozit, calculat ca un procent din cifra de afaceri, trebuie plătit chiar dacă impozitul pe profit calculat este mai mic. Pentru o corporație multinațională, acest mecanism este un factor de descurajare fundamental. O companie care face o investiție majoră, de tip greenfield, într-un nou sediu sau într-o unitate de producție, poate opera cu profituri foarte mici sau chiar pe pierdere în primii ani, din cauza amortizării investițiilor masive. Într-un sistem bazat pe profit, cum este cel irlandez, sarcina fiscală în această perioadă ar fi minimă sau zero. În România, din cauza IMCA, compania s-ar confrunta cu o obligație fiscală semnificativă, bazată pe venituri, nu pe profitabilitate. Acest lucru penalizează direct investițiile de anvergură și semnalează o politică fiscală axată mai degrabă pe extracția de venituri pe termen scurt decât pe parteneriatul pe termen lung cu investitorii.

În ceea ce privește impozitele reținute la sursă, deși România beneficiază de directivele UE și de rețeaua de tratate pentru a reduce sau elimina aceste taxe, ratele standard sunt, în general, mai mari decât cele din Irlanda, iar cadrul de scutiri este perceput ca fiind mai puțin cuprinzător. Mai mult, un factor major de îngrijorare pentru investitori este impredictibilitatea legislativă. Schimbările frecvente și adesea insuficient fundamentate ale Codului Fiscal contrastează puternic cu stabilitatea și predictibilitatea pe termen lung a cadrului fiscal irlandez, care a fost un pilon al strategiei sale de atragere a ISD.

<br>

Tabelul 1: Regimuri Fiscale Corporative Comparative (Irlanda vs. România)

Caracteristică Fiscală	Irlanda	România
Cota standard de impozit pe profit (Activități comerciale)	12,5%	16%
Cota de impozit pe profit (Venituri pasive)	25%	16%
Regim de impozit minim	Nu există (dar se aplică Pilonul II)	IMCA: 1% din cifra de afaceri ajustată pentru companiile cu CA > 50 mil. EUR, dacă este mai mare decât impozitul pe profit
Impozit pe câștiguri de capital (Vânzare participații)	Scutire pentru participații calificate	Scutire pentru participații calificate (min. 10% deținere, min. 1 an)
WHT Dividende (către companie-mamă UE/Tratat)	0% (scutire largă)	8% (rată standard, 0% dacă se aplică Directiva Mamă-Filială)
WHT Dobânzi (către companie afiliată UE/Tratat)	0% (scutire largă)	16% (rată standard, 0% dacă se aplică Directiva Dobânzi și Redevențe)
WHT Redevențe (către companie afiliată UE/Tratat)	0% (scutire largă)	16% (rată standard, 0% dacă se aplică Directiva Dobânzi și Redevențe)
Reguli de subcapitalizare	Nu există	Da (raport datorie/capital de 3:1)
Reportarea pierderilor fiscale	Nelimitat (cu anumite condiții)	7 ani

<br>

3.2 Analiza Deficitului de Stimulente pentru Inovare: Prăpastia Fluxului de Numerar

În economia bazată pe cunoaștere, stimulentele pentru inovare sunt un factor decisiv în atragerea investițiilor cu valoare adăugată mare. La acest capitol, diferența dintre oferta României și cea a Irlandei este structurală și profundă, creând ceea ce poate fi numit o „prăpastie a fluxului de numerar”.

România oferă o deducere suplimentară de 50% pentru cheltuielile eligibile de C&D și amortizarea accelerată a echipamentelor aferente. Deși este un pas în direcția corectă, acest mecanism este fundamental inferior unui credit fiscal rambursabil. O deducere reduce profitul impozabil, generând un beneficiu fiscal egal cu valoarea deducerii înmulțită cu cota de impozit (de exemplu, 50\% \times 16\% = 8\% beneficiu efectiv suplimentar). Acest beneficiu este condiționat de existența unui profit.

În contrast, creditul fiscal rambursabil de 30% din Irlanda este o plată directă în numerar de la stat către companie, indiferent dacă aceasta este profitabilă sau nu. Pentru o companie nou-înființată, un start-up tehnologic sau o divizie de C&D a unei MNE care lucrează la un proiect pe termen lung, această diferență este crucială. În România, o astfel de entitate, care probabil operează pe pierdere în primii ani, nu ar primi niciun beneficiu de cash-flow din stimulentul pentru C&D. În Irlanda, ar primi o injecție directă de capital de 30% din cheltuielile sale de C&D. Această diferență transformă stimulentul dintr-un simplu instrument de optimizare fiscală (cazul României) într-un instrument strategic de finanțare și de-riscare a inovației (cazul Irlandei).

În plus, România nu dispune în prezent de un regim fiscal dedicat și competitiv pentru proprietatea intelectuală (un „IP Box” sau „Knowledge Box”), comparabil cu KDB-ul irlandez. Această lipsă înseamnă că, chiar dacă o companie ar fi stimulată să desfășoare C&D în România, profiturile rezultate din proprietatea intelectuală generată ar fi impozitate cu cota standard de 16%, anulând o mare parte din atractivitatea ciclului de inovare.

<br>

Tabelul 2: Tablou de Bord al Stimulentelor pentru Inovare (Irlanda vs. România)

Indicator	Irlanda	România
Stimulent principal C&D	Credit Fiscal pentru C&D	Deducere Suplimentară pentru C&D
Tipul stimulentului	Credit fiscal	Deducere fiscală
Rata nominală	30%	50% (deducere suplimentară)
Este rambursabil?	Da (plătibil în 3 tranșe)	Nu
Beneficiu efectiv (ca % din cheltuială)	30% (credit direct) + 12,5% (deducere standard) = ~42,5%	50% (deducere suplimentară) * 16% (cota de impozit) = 8% (beneficiu suplimentar, condiționat de profit)
Regim IP Box	Knowledge Development Box (KDB)	Nu există un regim comparabil
Rata efectivă de impozitare IP Box	10%	N/A (se aplică cota standard de 16%)
Conformitate OCDE (Nexus)	Da	N/A

<br>

3.3 Competitivitatea Regimului de Holding

Un regim de holding atractiv este esențial pentru a convinge o corporație să își stabilească sediul central într-o țară, deoarece acesta servește drept centru nervos pentru gestionarea filialelor globale. Deși România a făcut progrese în acest domeniu, implementând directivele UE și extinzându-și rețeaua de tratate, regimul său rămâne mai puțin flexibil și competitiv decât cel irlandez.

Principala diferență constă în existența regulilor de subcapitalizare în România, care limitează deductibilitatea dobânzilor dacă raportul dintre datorii și capitalul propriu depășește 3:1. Irlanda, prin absența unor astfel de reguli, oferă o flexibilitate totală în structurarea finanțării intra-grup.

Deși România oferă scutiri pentru dividende și câștiguri de capital în condiții similare cu cele din alte țări UE (deținere de minim 10% pentru cel puțin un an), cadrul general este perceput de investitori ca fiind mai puțin cuprinzător și mai susceptibil la interpretări legislative în comparație cu cel irlandez, care este testat și rafinat de decenii. Rețeaua de tratate de evitare a dublei impuneri a României este un punct forte, acoperind majoritatea partenerilor economici importanți , dar pachetul general de holding nu este, în prezent, suficient de convingător pentru a concura la cel mai înalt nivel.

3.4 Analiza Aprofundată a Competitivității Naționale: Deficitul Non-Fiscal

Dacă pe plan fiscal România are dezavantaje clare, dar care pot fi corectate, deficitul non-fiscal este mult mai profund și necesită eforturi pe termen lung. Datele din clasamentele internaționale de competitivitate pictează un tablou clar al provocărilor structurale cu care se confruntă țara.

În ceea ce privește competitivitatea generală, România se clasează constant mult sub Irlanda. De exemplu, în raportul WEF din 2019, România se afla pe locul 25 din 27 de state membre UE analizate, indicând slăbiciuni sistemice. Clasamentele IMD confirmă această discrepanță, Irlanda fiind în mod constant în top 10 global, în timp ce România nu figurează în eșalonul superior.

Capitalul uman reprezintă, probabil, cea mai mare vulnerabilitate. România se confruntă cu deficite acute de competențe, în special în ceea ce privește competențele cognitive fundamentale, cele digitale și cele manageriale. Datele Eurostat arată o pondere semnificativ mai mică a angajaților cu înaltă calificare în comparație cu media UE și, în special, cu Irlanda. Mai mult, rata de participare a adulților la programe de învățare pe tot parcursul vieții este cea mai scăzută din UE, ceea ce indică o capacitate redusă de adaptare a forței de muncă la noile cerințe economice. Acest deficit de talente este o barieră directă în calea atragerii de activități cu valoare adăugată mare. Chiar dacă România ar introduce stimulente fiscale de clasă mondială pentru C&D, acestea ar rămâne neutilizate în absența capitalului uman necesar pentru a le activa. Politica fiscală și cea educațională sunt, în acest context, inseparabile.

Infrastructura este un alt domeniu critic. România se clasează pe ultimul loc în UE în ceea ce privește calitatea infrastructurii rutiere și se confruntă cu o rețea feroviară învechită și ineficientă. Deși conectivitatea aeriană s-a îmbunătățit, aceasta rămâne inferioară hub-urilor europene majore. Aceste deficite reprezintă obstacole logistice majore pentru orice companie care dorește să gestioneze operațiuni regionale dintr-un sediu central în România.

În cele din urmă, calitatea instituțiilor și a mediului de afaceri rămâne o provocare. Rapoartele internaționale evidențiază în mod constant probleme legate de birocrație, administrație publică ineficientă și un cadru legislativ impredictibil. Aceste aspecte contrastează puternic cu scorurile ridicate ale Irlandei pentru eficiența guvernamentală și ușurința de a face afaceri , factori care contribuie la un mediu de investiții stabil și de încredere.

<br>

Tabelul 3: Tablou de Bord al Competitivității Naționale (Irlanda vs. România)

Indicator	Irlanda (Rang/Scor)	România (Rang/Scor)
Clasamentul Mondial al Competitivității IMD 2024 (General)	4 / 67	50 / 67 (date din 2023)
IMD - Eficiență în Afaceri	3 / 67	53 / 67 (date din 2023)
IMD - Eficiență Guvernamentală	6 / 67	52 / 67 (date din 2023)
IMD - Infrastructură	17 / 67	53 / 67 (date din 2023)
Indexul Economiei și Societății Digitale (DESI) 2022 (General)	6 / 27	27 / 27
DESI - Capital Uman	8 / 27	27 / 27
Indexul Global al Păcii 2023	3 / 163	31 / 163
Calitatea infrastructurii rutiere (WEF 2018)	35 / 140	129 / 140
Conectivitate aeriană (WEF 2018)	23 / 140	73 / 140

<br>

Secțiunea 4: O Foaie de Parcurs Strategică pentru România: Construirea unui Hub de Sedii Centrale pentru Secolul XXI

Pentru a transforma România într-o destinație atractivă pentru sediile centrale ale MNE-urilor, este necesară o strategie națională coerentă, ambițioasă și susținută pe termen lung. Această strategie trebuie să depășească ajustările fiscale punctuale și să abordeze simultan deficitele structurale în materie de capital uman, infrastructură și guvernanță. Foaia de parcurs propusă este structurată în trei faze logice, cu acțiuni concrete și orizonturi de timp realiste.

4.1 Faza 1: Modernizarea Fiscală Fundamentală (Orizont de timp: 12-18 luni)

Această primă fază este crucială și trebuie implementată cu celeritate. Obiectivul este de a reforma fundamental arhitectura fiscală pentru a o alinia la cele mai bune practici internaționale și pentru a trimite un semnal puternic și credibil comunității de afaceri internaționale că România este deschisă pentru investiții strategice.

Recomandarea Strategică 1: Abrogarea IMCA și Reforma Stimulentului pentru C&D

Acțiunea cu cel mai mare impact imediat ar fi abrogarea Impozitului Minim pe Cifra de Afaceri (IMCA). Acest impozit este toxic pentru investițiile de anvergură și contravine principiului impozitării profitului. Eliminarea sa ar restabili predictibilitatea și ar demonstra un angajament ferm față de un sistem fiscal stabil, bazat pe profit.

Simultan, stimulentul actual pentru C&D, bazat pe o deducere suplimentară, trebuie transformat radical. Propunerea este de a-l înlocui cu un credit fiscal rambursabil de 25-30% pentru cheltuielile eligibile de C&D, modelat direct după mecanismul irlandez. Acest nou instrument ar oferi un sprijin direct pentru fluxul de numerar al companiilor inovatoare, în special în fazele incipiente sau de investiții masive, devenind un motor real pentru atragerea de centre de C&D cu valoare adăugată mare.

Recomandarea Strategică 2: Proiectarea și Implementarea unui „Romanian Knowledge Box”

Pentru a completa noul credit fiscal pentru C&D și a crea un ciclu virtuos al inovării, România trebuie să introducă un regim fiscal competitiv pentru proprietatea intelectuală. Acest „Romanian Knowledge Box” ar trebui să ofere o cotă de impozitare efectivă de 10-12,5% pentru profiturile derivate din active de IP calificate (brevete, software etc.) dezvoltate în România. Este esențial ca acest regim să fie proiectat de la bun început pentru a fi pe deplin conform cu standardele OCDE, în special cu „abordarea nexus”, legând beneficiul fiscal de substanța economică reală.

Recomandarea Strategică 3: Optimizarea Regimului de Holding

Pentru a spori atractivitatea României ca locație pentru sedii centrale, regimul de holding trebuie optimizat. Aceasta implică eliminarea regulilor de subcapitalizare, care limitează în prezent flexibilitatea finanțării intra-grup. De asemenea, legislația privind scutirile de impozit pentru dividende și câștiguri de capital (regimul de participație) trebuie revizuită și clarificată pentru a elimina orice ambiguitate și a asigura că este aliniată la cele mai favorabile practici din UE, oferind certitudine juridică deplină investitorilor străini.

4.2 Faza 2: Construirea Fundamentului de Capital Uman și Infrastructură (Orizont de timp: 2-5 ani)

Reformele fiscale, deși necesare, nu sunt suficiente. Fără un capital uman adecvat și o infrastructură modernă, stimulentele fiscale vor rămâne nevalorificate. Această fază se concentrează pe investiții strategice pe termen mediu în pilonii non-fiscali ai competitivității.

Recomandarea Strategică 4: Lansarea unei Inițiative Naționale pentru Competențe și Talente

Abordarea deficitului de competențe necesită o strategie națională integrată. Aceasta ar trebui să includă:

• Reforma curriculară: O colaborare strânsă între universități și mediul de afaceri (în special MNE-urile deja prezente) pentru a adapta programele de studiu la cerințele pieței, cu un accent deosebit pe competențele digitale, manageriale, STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică) și soft skills.

• Atragerea talentelor internaționale: Crearea unui program de tip „digital nomad visa” și a unor pachete de stimulente fiscale atractive pentru specialiștii străini cu înaltă calificare, pentru a suplimenta pe termen scurt deficitul intern de talente.

• Învățare pe tot parcursul vieții: Finanțarea masivă, inclusiv prin fonduri europene, a unor programe de recalificare și perfecționare (upskilling & reskilling) pentru forța de muncă existentă, cu un accent pe tranziția digitală și verde.

Recomandarea Strategică 5: Executarea unui Masterplan Prioritizat de Infrastructură

România trebuie să utilizeze în mod strategic fondurile europene disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și alte programe pentru a accelera dezvoltarea infrastructurii critice. Prioritățile ar trebui să fie proiectele cu cel mai mare impact economic multiplicator:

• Infrastructura de transport: Finalizarea coridoarelor de autostradă esențiale (ex. A7, A0) și modernizarea rețelei feroviare pentru a asigura o conexiune rapidă și eficientă cu rețelele europene.

• Infrastructura digitală: Asigurarea unei acoperiri complete cu rețele de mare viteză (fibră optică, 5G) în principalele centre economice și parcuri industriale, creând un mediu propice pentru afaceri digitale și tehnologice.

4.3 Faza 3: Cultivarea unui Mediu de Afaceri de Clasă Mondială (Orizont de timp: Continuu)

Această fază vizează consolidarea încrederii pe termen lung a investitorilor și îmbunătățirea continuă a mediului de afaceri, transformând România într-o locație predictibilă și eficientă.

Recomandarea Strategică 6: Instituirea unei „Carte a Certitudinii de Reglementare”

Pentru a contracara direct percepția de impredictibilitate legislativă , guvernul ar putea oferi, pentru investițiile strategice care depășesc un anumit prag (de exemplu, 100 de milioane de euro), o „Cartă a Certitudinii”. Acest instrument juridic ar garanta stabilitatea cadrului fiscal și a reglementărilor cheie aplicabile proiectului pentru o perioadă determinată (de exemplu, 10-15 ani). O astfel de măsură ar oferi un nivel de siguranță fără precedent și ar reprezenta un avantaj competitiv major.

Recomandarea Strategică 7: Crearea unei Agenții de Promovare a Investițiilor „Team Romania”

Este necesară restructurarea și consolidarea agenției de promovare a investițiilor (InvestRomania). Aceasta ar trebui să devină un „one-stop-shop” real pentru investitorii strategici, cu un mandat clar, resurse adecvate și autoritatea de a coordona eficient acțiunile diferitelor ministere și agenții guvernamentale. Echipa agenției ar trebui să fie formată din experți din industrie, capabili să poarte un dialog tehnic și strategic cu MNE-urile. Strategia de promovare ar trebui să fie proactivă și țintită pe sub-sectoare specifice în care România poate dezvolta un avantaj competitiv (de exemplu, dezvoltare AI, biotehnologie, producție avansată, servicii de afaceri complexe).

Secțiunea 5: Concluzie: Valorificarea unei Oportunități Generaționale

Analiza comparativă dintre modelul de succes al Irlandei și propunerea de valoare actuală a României relevă o concluzie clară: atragerea sediilor centrale ale megacorporațiilor în era post-Pilon II este un maraton strategic, nu un sprint bazat pe o singură măsură fiscală. Necesită un efort național holistic, integrat și susținut pe termen lung, care să alinieze politica fiscală, politica educațională, dezvoltarea infrastructurii și calitatea guvernanței într-o viziune unitară.

Reforma fiscalității globale, deși complexă, a creat o fereastră de oportunitate unică pentru România. Prin neutralizarea parțială a competiției bazate exclusiv pe cote de impozitare scăzute, Pilonul II permite țărilor cu o bază economică solidă, dar cu un sistem fiscal mai puțin agresiv, să concureze pe un teren mai echitabil. Acum, competiția se va da pe calitatea și inteligența pachetului de stimulente, pe stabilitatea mediului de afaceri și, mai ales, pe disponibilitatea capitalului uman și a infrastructurii necesare pentru a susține operațiuni cu valoare adăugată mare.

Recompensele potențiale ale unei astfel de strategii sunt imense. Experiența Irlandei demonstrează impactul transformator pe care MNE-urile îl pot avea asupra unei economii: modernizarea bazei industriale, creșterea exponențială a exporturilor, crearea de locuri de muncă bine plătite și generarea de venituri bugetare substanțiale. România, cu locația sa strategică, piața sa considerabilă și potențialul său uman, poate aspira la beneficii similare, devenind un pol de stabilitate și creștere economică în regiune.

Cu toate acestea, concluzia finală și cea mai importantă a acestui raport este un avertisment strategic: România trebuie să planifice proactiv nu doar pentru a obține succesul, ci și pentru a gestiona consecințele acestuia. Lecțiile din experiența irlandeză sunt neprețuite. Atragerea masivă de ISD, fără politici complementare adecvate, poate duce la dezechilibre structurale severe. Riscul creării unei „economii duale”, în care un sector MNE prosper coexistă cu o economie domestică stagnantă, este real. Presiunea asupra pieței imobiliare și a serviciilor publice în centrele de creștere poate genera tensiuni sociale și poate eroda calitatea vieții, subminând pe termen lung chiar atractivitatea țării.

Prin urmare, succesul strategiei propuse nu trebuie măsurat doar în numărul de sedii centrale atrase sau în valoarea ISD. Adevăratul succes va consta în capacitatea României de a utiliza acest val de investiții pentru a construi o economie mai incluzivă și mai rezilientă. Aceasta înseamnă dezvoltarea de politici active pentru a încuraja legăturile dintre MNE-uri și IMM-urile locale, transferul de tehnologie și know-how, investiții anticipate în locuințe accesibile și infrastructură publică în zonele de dezvoltare și, cel mai important, asigurarea că beneficiile creșterii economice sunt distribuite echitabil în întreaga societate.

Foaia de parcurs prezentată în acest raport este ambițioasă, dar realizabilă. Ea oferă o cale prin care România poate sări peste etape și să se poziționeze direct ca un competitor modern și sofisticat pe scena globală. Provocarea este una de viziune, voință politică și capacitate de execuție. Oportunitatea este generațională.

Works cited

1. Corporation Tax – Plates Shifting - Irish Fiscal Advisory Council, https://www.fiscalcouncil.ie/corporation-tax-plates-shifting/ 2. Pillar Two - Global Minimum Taxation and Ireland - Walkers Global, https://www.walkersglobal.com/Insights/2024/09/Pillar-Two-global-minimum-taxation-and-Ireland 3. Latest thinking on Pillar Two | Deloitte Ireland, https://www.deloitte.com/ie/en/services/tax/collections/pillar-two-services.html 4. Romania - Corporate - Taxes on corporate income, https://taxsummaries.pwc.com/romania/corporate/taxes-on-corporate-income 5. Romania Publishes Draft Ordinance Updating Global Minimum Tax Law - Orbitax, https://orbitax.com/news/country/article/Romania-Publishes-Draft-Ordina-59733 6. Romania Issues a Draft Law to Amend its Minimum Tax Act - oecdpillars.com, https://oecdpillars.com/romania-issues-a-draft-law-to-amend-its-minimum-tax-act/ 7. Corporation tax in the Republic of Ireland - Wikipedia, https://en.wikipedia.org/wiki/Corporation_tax_in_the_Republic_of_Ireland 8. Corporate income tax in Romania: The most important facts you need to know - Accace, https://accace.com/corporate-income-tax-in-romania/ 9. 12.5% Corporation Tax in Ireland: A Guide for Foreign Companies - Nathan Trust, https://www.nathantrust.com/blog/corporation-tax-in-ireland-a-complete-overview 10. Ireland - Overview - Worldwide Tax Summaries Online, https://taxsummaries.pwc.com/ireland 11. Why Ireland? A Qualitative Review of the Factors Influencing the Location of US Multinationals in Ireland with Particular Reference to Labour Issues - ResearchGate, https://www.researchgate.net/publication/5018523_Why_Ireland_A_Qualitative_Review_of_the_Factors_Influencing_the_Location_of_US_Multinationals_in_Ireland_with_Particular_Reference_to_Labour_Issues 12. Romania - Investment Climate Statement - International Trade Administration, https://www.trade.gov/country-commercial-guides/romania-investment-climate-statement 13. 2024 Investment Climate Statements: Romania - U.S. Department of State, https://www.state.gov/reports/2024-investment-climate-statements/romania 14. Bulletin 24-4 IMD World Competitiveness Rankings, https://competitiveness.ie/media/mgybdk2g/ncpc-bulletin-24-4-imd-world-competitiveness-rankings-2024.pdf 15. Transport in the European Union Current Trends and Issues, https://transport.ec.europa.eu/system/files/2019-03/2019-transport-in-the-eu-current-trends-and-issues.pdf 16. KDB services | EY - Ireland, https://www.ey.com/en_ie/services/tax/kdb-services 17. Knowledge development box - KPMG agentic corporate services, https://assets.kpmg.com/content/dam/kpmg/ie/pdf/2019/09/ie-kdb-detailed.pdf 18. Corporation Tax (CT) - Revenue, https://www.revenue.ie/en/companies-and-charities/corporation-tax-for-companies/corporation-tax/basis-of-charge.aspx 19. Corporate income tax (CIT) rates - Worldwide Tax Summaries Online, https://taxsummaries.pwc.com/quick-charts/corporate-income-tax-cit-rates 20. Ireland - Corporate - Withholding taxes - Worldwide Tax Summaries, https://taxsummaries.pwc.com/ireland/corporate/withholding-taxes 21. R&D tax credit Ireland | Do I qualify? - Saffery, https://www.saffery.com/ie/insights/articles/r-and-d-tax-credit-ireland/ 22. Ireland - Corporate - Tax credits and incentives, https://taxsummaries.pwc.com/ireland/corporate/tax-credits-and-incentives 23. Research and Development (R&D) Corporation Tax credit - Revenue, https://www.revenue.ie/en/companies-and-charities/reliefs-and-exemptions/research-and-development-rd-tax-credit/index.aspx 24. Intellectual Property | Crowe Ireland, https://www.crowe.com/ie/services/tax/corporate-tax/intellectual-property 25. Knowledge Development Box (KDB) - Revenue, https://www.revenue.ie/en/companies-and-charities/reliefs-and-exemptions/knowledge-development-box-kdb/index.aspx 26. Knowledge Development Box Tax Relief - BDO Ireland, https://www.bdo.ie/en-gb/services/tax/research-development-and-innovation-incentives/knowledge-development-box-tax-relief 27. IMD World Competitiveness Rankings - EconStor, https://www.econstor.eu/handle/10419/312175 28. Global Peace Index 2024, https://www.economicsandpeace.org/wp-content/uploads/2024/06/GPI-2024-web.pdf 29. Safest Countries in the World 2025 - World Population Review, https://worldpopulationreview.com/country-rankings/safest-countries-in-the-world 30. An Oifig Buiséid Pharlaiminteach Parliamentary Budget Office Ireland's dual economy - Oireachtas Data API, https://data.oireachtas.ie/ie/oireachtas/parliamentaryBudgetOffice/2021/2021-09-15_ireland-s-dual-economy_en.pdf 31. Intangible assets of multinational enterprises in Ireland and their impact on euro area GDP, https://www.ecb.europa.eu/press/economic-bulletin/focus/2023/html/ecb.ebbox202303_02~3404c284d0.en.html 32. Economy of the Republic of Ireland - Wikipedia, https://en.wikipedia.org/wiki/Economy_of_the_Republic_of_Ireland 33. Current trends in the Dublin property market | Owen Reilly, https://www.owenreilly.ie/owen-reilly-dublin-property-market-2025/ 34. QB3 – September 2024 - Economic policy issues in the Irish housing market - Central Bank of Ireland, https://www.centralbank.ie/docs/default-source/publications/quarterly-bulletins/quarterly-bulletin-signed-articles/economic-policy-issues-in-the-irish-housing-market.pdf 35. Ireland Real Estate Market Outlook 2025, https://www.cbre.ie/insights/reports/ireland-real-estate-market-outlook-2025 36. Irish Property Market 2025: Impact of Multinational Investment - EasyOffer.ie, https://www.easyoffer.ie/blog/irish-property-market-trends-2024 37. Corporate Tax in Romania - Romanian law office, https://romanianlawoffice.com/corporate-tax-rate-romania/ 38. Romania - Corporate - Significant developments - Worldwide Tax Summaries Online, https://taxsummaries.pwc.com/romania/corporate/significant-developments 39. Romania - tax-checker, https://tax-checker.com/country/romania/corporate_income_tax/ 40. Tax – ARICE - Invest Romania, https://investromania.gov.ro/web/why-invest/tax/ 41. Romania - International Tax Specialist Group, https://www.itsgnetwork.com/itsg/corporateTaxGuide.asp?c=171 42. Romania - Corporate - Withholding taxes - Worldwide Tax Summaries Online, https://taxsummaries.pwc.com/romania/corporate/withholding-taxes 43. Fiscal Incentives – ARICE – Invest Romania, https://investromania.gov.ro/web/doing-business/fiscal-incentives/ 44. Tax Benefits for Startups in Romania: Incentives, Grants, and R&D Deductions, https://theromanianlawyers.com/tax-benefits-for-startups-in-romania-incentives-grants-and-rd-deductions/ 45. SOCIALIST REPUBLIC OF ROMANIA DOUBLE TAXATION: TAXES ON INCOME Convention Signed at Washington December 4, 1973 - IRS, https://www.irs.gov/pub/irs-trty/romania.pdf 46. Romania - Individual - Foreign tax relief and tax treaties - Worldwide Tax Summaries Online, https://taxsummaries.pwc.com/romania/individual/foreign-tax-relief-and-tax-treaties 47. Double Taxation Avoidance Conventions signed with Romania - Romanian law office, https://romanianlawoffice.com/double-taxation-romania.htm 48. evidence of international competitiveness in romania according to world economic forum, https://www.researchgate.net/publication/358210212_EVIDENCE_OF_INTERNATIONAL_COMPETITIVENESS_IN_ROMANIA_ACCORDING_TO_WORLD_ECONOMIC_FORUM 49. World Competitiveness Yearbook - Wikipedia, https://en.wikipedia.org/wiki/World_Competitiveness_Yearbook 50. Romania's long-term growth challenge: Raising the alarm of skills deficit | Brookings, https://www.brookings.edu/articles/romanias-long-term-growth-challenge-raising-the-alarm-of-skills-deficit/ 51. Addressing Romania's skills deficit to keep pace with an evolving labor market | Brookings, https://www.brookings.edu/articles/addressing-romanias-skills-deficit-to-keep-pace-with-an-evolving-labor-market/ 52. Bridging the gap: Transversal technologies to boost Romania's resilience - McKinsey, https://www.mckinsey.com/featured-insights/europe/bridging-the-gap-transversal-technologies-to-boost-romanias-resilience 53. INFORMA test - Statistics Explained - Eurostat - European Commission, https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=INFORMA_test&oldid=683307 54. Which regions have the most highly-skilled employed people? - News articles - Eurostat, https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/w/ddn-20231004-1 55. Romania Air Transport Regulatory Competitiveness Indicators - IATA, https://www.iata.org/contentassets/b6a392575a3c4eef87c0712ff53c7509/romania-competitiveness-report.pdf 56. THE VALUE OF AIR TRANSPORT TO ROMANIA - IATA, https://www.iata.org/en/iata-repository/publications/economic-reports/the-value-of-air-transport-to-romania/ 57. Global tax guide to doing business in Romania - Dentons, https://www.dentons.com/en/services-and-solutions/global-tax-guide-to-doing-business-in/romania 58. Romania could become new 'magnet' for industrial investment in coming decade (analysis), https://agerpres.ro/english/2025/08/11/romania-could-become-new-magnet-for-industrial-investment-in-coming-decade-analysis--1475024 59. Key Findings Business in Ireland 2022 - Insights on Multinationals - Central Statistics Office, https://www.cso.ie/en/releasesandpublications/ep/p-biiim/businessinireland2022-insightsonmultinationals/keyfindings/