Catalizator pentru Competitivitate: O Strategie Națională Bazată pe Investiții Multiplicatoare și Inovație Radicală
Prezentul raport conturează o viziune strategică pentru dezvoltarea economică a României, axată pe tranziția de la măsuri economice paliative, precum plafonările de prețuri, la o politică proactivă de investiții strategice cu impact sistemic. Fundamentul acestei strategii este principiul "multiplicatorului factorial", un criteriu riguros pentru alocarea ajutoarelor de stat și a subvențiilor exclusiv către acele sectoare și proiecte capabile să genereze efecte pozitive în lanț, amplificând dezvoltarea economică și bunăstarea socială. Viziunea este articulată în jurul a cinci piloni strategici interconectați: Energie, Agricultură, Fiscalitate, Capital Uman și Tehnologie.
Prin finalizarea proiectelor energetice de importanță națională, precum Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă și hidrocentrala Tarnița-Lăpuștești, se urmărește asigurarea independenței și securității energetice, un factor esențial pentru competitivitatea întregii economii. În agricultură, modernizarea accelerată a sistemului național de irigații este propusă ca soluție fundamentală pentru garantarea securității alimentare și transformarea României într-un jucător relevant pe piața agroalimentară europeană. Pilonul fiscal introduce o paradigmă radical simplificată, cu o fiscalitate redusă sau zero pentru veniturile mici, cuplată cu o aplicație mobilă națională pentru colectare, menită să combată economia informală și să stimuleze antreprenoriatul. În domeniul capitalului uman, se propune o schimbare de paradigmă de la un sistem educațional bazat pe calificări inițiale la un ecosistem de învățare pe tot parcursul vieții (Lifelong Learning), orchestrat de o platformă digitală națională. În final, implementarea accelerată și responsabilă a Inteligenței Artificiale în toate sectoarele este considerată un salt tehnologic indispensabil pentru creșterea eficienței și inovării.
Impactul anticipat al acestei strategii integrate constă în creșterea sustenabilă a competitivității economice, asigurarea independenței strategice în sectoare cheie, stimularea inovării radicale și îmbunătățirea durabilă a bunăstării sociale. Succesul acestei viziuni depinde critic de recunoașterea și exploatarea sinergiilor dintre cei cinci piloni, care se consolidează reciproc, creând un cerc virtuos de dezvoltare.
Capitolul 1: Fundamentele unei Noi Strategii Economice: Principiul Multiplicatorului Factorial
1.1. Definirea Cadrului Strategic
O economie robustă și competitivă nu poate fi construită pe politici reactive, precum plafonarea prețurilor, care, deși pot oferi un confort social pe termen scurt, generează distorsiuni semnificative în piață, descurajează investițiile și subminează sustenabilitatea pe termen lung.1 Este imperativă o tranziție către o abordare proactivă, în care intervenția statului nu este un scop în sine, ci un catalizator strategic. În acest context, se propune adoptarea
principiului multiplicatorului factorial ca filtru fundamental și unic pentru alocarea tuturor subvențiilor și ajutoarelor de stat.
Acest principiu definește capacitatea unei investiții de a genera efecte pozitive în lanț, care depășesc cu mult beneficiul direct și imediat. O investiție cu un multiplicator factorial ridicat nu doar că atinge un obiectiv specific (de exemplu, producția de energie), ci stimulează dezvoltarea regională echilibrată, favorizează crearea de locuri de muncă înalt calificate, atrage investiții conexe și consolidează lanțuri valorice interne prin dezvoltarea furnizorilor locali de produse și servicii.2 Această abordare este perfect aliniată cu cadrul legal european și național, care încurajează ajutoarele de stat pentru dezvoltare regională și pentru proiecte de anvergură cu impact major în economie, considerate compatibile cu piața internă.2 Astfel, strategia nu contravine reglementărilor, ci le aplică într-un mod disciplinat și cu maximă eficiență economică.
1.2. Analiza de Impact a Ajutoarelor de Stat Actuale
Politica de ajutor de stat a României, în special după aderarea la Uniunea Europeană, a urmărit obiective lăudabile. În perioada 2007-2014, de exemplu, Ministerul Finanțelor Publice a administrat scheme de ajutor de stat menite să susțină proiecte de investiții de mare anvergură, să stimuleze dezvoltarea economică în regiunile defavorizate și să creeze locuri de muncă.2 Aceste scheme au vizat, cel puțin la nivel declarativ, obținerea unui efect multiplicator în economie.2 Exemple concrete includ măsurile de sprijin pentru firmele care operează în zonele libere, unde facilitățile fiscale precum scutirea de la plata impozitului pe profit au fost concepute pentru a atrage capital și a dezvolta afaceri.4
Mai recent, mecanismele de finanțare precum Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) au continuat această linie, demonstrând un potențial considerabil de creare de locuri de muncă. Estimările arată că fiecare milion de euro investit în renovarea clădirilor, de pildă, poate genera aproximativ 18 noi locuri de muncă.5 Chiar și în situații de criză, precum pandemia de COVID-19, ajutoarele de stat au fost esențiale pentru a atenua șocurile asupra economiei, deși au avut un caracter preponderent reactiv și de supraviețuire, nu de dezvoltare structurală.6
Cu toate acestea, o analiză aprofundată a cadrului actual relevă o problemă fundamentală: deși obiectivele, inclusiv "efectul multiplicator", sunt menționate în documentele strategice 2, aplicarea lor suferă de o fragmentare strategică. Resursele statului sunt dispersate într-o multitudine de programe (pentru renovări, pentru crize sanitare, pentru IMM-uri), fiecare având beneficii punctuale, dar fără a fi integrate într-o viziune unificatoare care să prioritizeze investițiile cu cel mai mare efect de propagare în economie. Strategia propusă în acest raport nu reinventează obiectivele, ci introduce un criteriu de selecție radical și disciplinat – multiplicatorul factorial – pentru a concentra resursele limitate ale statului acolo unde impactul este exponențial, nu doar aditiv. Diferența este ilustrată perfect de contrastul dintre un ajutor punctual pentru un sector afectat de criză și o investiție strategică precum finalizarea centralei de la Cernavodă, care nu doar produce energie curată, ci ancorează un întreg lanț industrial național, creează mii de locuri de muncă specializate și garantează independența energetică a țării pentru decenii.7 Această trecere de la o listă de obiective la un principiu unic de selecție reprezintă inovația strategică centrală a acestei noi viziuni economice.
Capitolul 2: Securitate și Independență Energetică: Finalizarea Proiectelor Strategice
2.1. Energia Nucleară – Pilon de Stabilitate: Proiectul Cernavodă Unitățile 3 și 4
Proiectul de finalizare a Unităților 3 și 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă reprezintă un pilon fundamental al Strategiei Energetice a României și o garanție a independenței energetice naționale.7 Recent, proiectul a intrat într-o fază decisivă prin semnarea, în noiembrie 2024, a contractului de Inginerie, Achiziții și Management al Construcției (EPCM) cu un consorțiu euro-atlantic format din companii de prestigiu din SUA (Flour, Sargent & Lundy), Canada (Atkins Realis - CANDU) și Italia (Ansaldo).8 Acest pas, susținut de o opinie pozitivă din partea Comisiei Europene privind aspectele tehnice și de securitate nucleară, marchează un angajament ferm pentru finalizarea proiectului până în perioada 2031-2032.9
Impactul economic multiplicator al acestei investiții este excepțional. Cu o capacitate instalată suplimentară de 1400 MW, cele două unități vor crește contribuția energiei nucleare la 36% din totalul producției naționale de energie și la un impresionant procent de 66% din totalul energiei produse fără emisii de dioxid de carbon.7 Proiectul va genera peste 19.000 de locuri de muncă în industrie și va stimula dezvoltarea lanțului de aprovizionare intern, capitalizând pe experiența și capabilitatea industriei nucleare românești.7 Din punct de vedere ecologic, fiecare unitate va evita anual emisii de 5 milioane de tone de
CO2, contribuind la atingerea țintelor de decarbonizare.7
Finanțarea proiectului, estimată la aproximativ 7 miliarde de euro, este un efort complex, susținut activ de statul român. Prin Acordul de sprijin semnat între Guvern și Nuclearelectrica, statul s-a angajat să asigure măsurile necesare pentru finanțare, inclusiv prin acordarea de garanții de stat și implementarea unui mecanism de sprijin de tip "Contracte pentru Diferență" (CfD).7 Un sprijin financiar major este anticipat din partea Statelor Unite, prin US Exim Bank, care și-a manifestat interesul de a finanța proiectul cu până la 3 miliarde de dolari.7
2.2. Stocarea Energiei – Cheia Tranziției Verzi: Proiectul Tarnița-Lăpuștești
Într-un sistem energetic cu o pondere tot mai mare a surselor regenerabile, impredictibile prin natura lor, stocarea energiei devine o componentă critică pentru asigurarea stabilității și securității rețelei. Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj (CHEAP) Tarnița-Lăpuștești, cu o putere proiectată de 1.000 MW, este proiectul strategic esențial care poate îndeplini acest rol de echilibrare a Sistemului Energetic Național.12 Investiția, evaluată la peste 1 miliard de euro, este concepută ca o "baterie naturală" uriașă, capabilă să stocheze energia excedentară în perioadele de consum redus și să o injecteze în rețea la vârf de sarcină.12
Cu toate acestea, istoria proiectului Tarnița-Lăpuștești este un studiu de caz al eșecului administrativ. Deși este considerat un proiect de suflet de către succesive administrații, acesta a fost blocat timp de decenii în proceduri birocratice.14 Licitațiile pentru actualizarea studiului de fezabilitate au fost anulate sau prelungite în mod repetat, sugerând blocaje sistemice și o incapacitate a aparatului de stat de a gestiona proiecte de o asemenea complexitate.14 Recent, Ministerul Energiei a demarat o nouă procedură de ofertare pentru studiul de fezabilitate, semnalând o nouă tentativă de resuscitare a proiectului.17 Conștientizând acest blocaj cronic, o soluție radicală a fost propusă la nivel legislativ: o propunere adoptată de Senat clasifică proiectul ca fiind de interes public major, permițând demararea lucrărilor fără a mai fi necesară parcurgerea unui nou ciclu de studii de fezabilitate.20 Această abordare, deși neconvențională, ar putea fi singura cale de a depăși inerția birocratică și de a implementa un proiect vital pentru tranziția energetică a României.
2.3. Navigarea Conflictului dintre Energie și Mediu: Cazul Hidrocentralei Răstolița
Cazul hidrocentralei Răstolița, un proiect început în perioada comunistă și finalizat în proporție de peste 90%, ilustrează o altă fațetă a dificultăților în implementarea proiectelor energetice strategice.21 Cu o putere instalată de 35,2 MW, proiectul este blocat de ani de zile din cauza unor litigii de mediu intense, inițiate de organizații non-guvernamentale precum Declic și Bankwatch.21 Acestea contestă legalitatea acordului de mediu, invocând impactul negativ al defrișărilor necesare pentru lacul de acumulare asupra unor arii protejate, inclusiv Parcul Național Călimani.21
Blocajul juridic a avut consecințe financiare severe. Litigiile au condus la suspendarea repetată a acordului de mediu de către instanțele de judecată, cea mai recentă decizie fiind a Curții de Apel Cluj.25 Conform estimărilor Ministerului Energiei, în perioada 2019-2024, aceste întârzieri au generat pierderi totale de 443 de milioane de euro, compuse din valoarea energiei neproduse și costurile suplimentare ale importurilor de energie necesare pentru a compensa deficitul.25 Aceste pierderi depășesc cu mult valoarea investiției rămase de finalizat, estimată la peste 1,45 miliarde de lei.25
Analizate împreună, cazurile Tarnița și Răstolița, deși diferite în specificul lor, dezvăluie o incapacitate sistemică a statului român de a duce la bun sfârșit proiecte de infrastructură energetică strategică. Tarnița eșuează din cauza unor blocaje interne, de natură procedurală și birocratică, în timp ce Răstolița este paralizată de presiuni externe, manifestate prin litigii de mediu și contestare din partea societății civile. Această dualitate a eșecului demonstrează absența unui mecanism național eficient de guvernanță a proiectelor majore, un mecanism capabil să medieze și să arbitreze în mod transparent și legitim interesele divergente – securitate energetică, protecția mediului, dezvoltare economică. Fără o reformă a modului în care aceste proiecte sunt gestionate, de la evaluarea de impact și consultarea publică până la procedurile legale, orice nouă alocare de fonduri riscă să se împotmolească în aceleași obstacole costisitoare.
2.4. Valorificarea Potențialului Eolian
România dispune de resurse eoliene excepționale, fiind țara cu cel mai mare potențial din Europa de Sud-Est și Centrală.31 Potențialul eolian onshore este atât de vast încât ar putea genera o cantitate de electricitate de două ori mai mare decât consumul actual al țării.31 În plus, studiile Băncii Mondiale estimează un potențial eolian offshore la Marea Neagră de 76 GW, o resursă uriașă care așteaptă să fie valorificată.33 Zonele cu cel mai ridicat potențial sunt litoralul, zonele montane înalte și podișurile din Dobrogea și Moldova, unde viteza vântului este constantă și puternică.34
Deja, investiții private semnificative încep să materializeze acest potențial. Un exemplu este proiectul major de 1.200 MW aflat în dezvoltare în județul Botoșani, care, odată finalizat, ar putea transforma România într-un important exportator regional de energie regenerabilă.35 Pentru a accelera această tendință, este necesară o politică de stat proactivă. Alocarea de subvenții și ajutoare de stat ar trebui să fie direcționată strategic către proiecte eoliene amplasate în zonele cu potențial maxim, precum vârfurile de dealuri și munți. O condiție esențială pentru acordarea acestui sprijin ar trebui să fie integrarea obligatorie a unor soluții de stocare a energiei, creând astfel o sinergie directă cu proiecte precum Tarnița-Lăpuștești și asigurând nu doar producția de energie verde, ci și stabilitatea și reziliența întregului sistem energetic național.
Capitolul 3: Revoluția Agricolă: Securitate Alimentară prin Irigații Moderne
3.1. Diagnosticul unui Sector Vulnerabil
Agricultura României rămâne un sector de o importanță strategică, dar profund vulnerabil la capriciile climatice. Dependența critică de precipitații este o realitate dură: din cele 9 milioane de hectare de teren agricol, infrastructura existentă permite irigarea a doar 1,6 milioane de hectare.36 Mai mult, o mare parte din această infrastructură este un vestigiu al trecutului, cu componente vechi de peste 50 de ani, ineficiente și costisitoare de întreținut.36 Această stare de fapt se traduce prin pierderi masive de apă, consum excesiv de energie și costuri de reparație constante, care devin o povară pentru fermieri.37 Vulnerabilitatea la secetă afectează direct producțiile agricole, reduce profitabilitatea și pune în pericol securitatea alimentară a țării.38
3.2. Strategia Națională de Modernizare a Irigațiilor
Conștient de această problemă structurală, statul român a implementat un cadru complex de sprijin pentru reabilitarea și extinderea sistemelor de irigații. Din punct de vedere legal, utilizarea apei din surse de suprafață (râuri, lacuri) este permisă, dar strict condiționată de obținerea unei autorizații de gospodărire a apelor și de încheierea unui contract cu Administrația Națională "Apele Române" (ANAR).40 Pentru a încuraja fermierii să utilizeze sistemele de irigații, statul oferă facilități financiare extrem de generoase: costul apei uzinate este subvenționat integral de Ministerul Agriculturii, iar 50% din cheltuielile cu energia electrică sau combustibilii necesari pompării apei sunt, de asemenea, decontate.40
În paralel cu aceste subvenții operaționale, se derulează programe masive de investiții în infrastructură. Programul Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații, gestionat de Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), are în execuție zeci de obiective de investiții în toată țara.42 Acesta este completat de finanțări europene, precum cele din Planul Strategic pentru Politica Agricolă Comună (gestionat de AFIR), care a alocat 400 de milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii secundare de către Organizațiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI).47
Cu toate acestea, există un risc sistemic în actuala abordare duală. Subvențiile generoase pentru costurile operaționale (apă și energie), deși necesare, pot descuraja investițiile private în tehnologii de irigare eficiente la nivel de fermă. Un fermier care primește apă aproape gratuit nu are un stimulent economic puternic pentru a investi în sisteme costisitoare, dar eficiente, precum irigarea prin picurare. Acest fenomen, cunoscut ca "efectul de recul" sau "paradoxul hidrologic", poate duce la situația în care apa economisită prin modernizarea rețelei principale este folosită pentru a extinde suprafața irigată, în loc să reducă consumul total de apă al bazinului hidrografic.51 Pentru a contracara acest risc, este necesară o recalibrare a politicii de subvenționare. Se propune un sistem de "subvenții inteligente", în care intensitatea sprijinului operațional este direct condiționată de gradul de modernizare și eficiență a sistemului de irigații la nivelul beneficiarului final. De exemplu, se poate menține o subvenție de bază pentru toți utilizatorii, dar se pot acorda bonusuri semnificative (ex: decontarea a 75% din costul energiei în loc de 50%) pentru fermierii care demonstrează, prin audituri tehnice, că au implementat tehnologii moderne care reduc consumul de apă per unitate de produs. O astfel de abordare ar alinia perfect interesul privat al fermierului (maximizarea profitului prin costuri mai mici) cu interesul public major (utilizarea sustenabilă a unei resurse vitale și limitate).
Capitolul 4: O Paradigmă Fiscală pentru Competitivitate și Incluziune
4.1. Stimularea Muncii și a Antreprenoriatului Mic: Impozit Redus/Scutire pentru Venituri sub 30.000 Euro
O politică fiscală inteligentă trebuie să balanseze necesitatea colectării veniturilor la buget cu stimularea activității economice și a conformării voluntare. Propunerea de a introduce o cotă de impozitare redusă sau chiar o scutire totală pentru veniturile anuale ale persoanelor fizice sub un prag de 30.000 de euro reprezintă o astfel de măsură strategică. Impactul economic ar fi multiplu: ar crește venitul disponibil al unei pături largi a populației, stimulând astfel consumul; ar oferi un stimulent puternic pentru formalizarea activităților economice desfășurate în prezent în "economia gri"; și ar spori competitivitatea micilor antreprenori și a liber-profesioniștilor, reducându-le povara administrativă și financiară. Această abordare contrastează cu tendințele recente din politica fiscală românească, caracterizate prin modificări frecvente și o creștere a presiunii fiscale asupra microîntreprinderilor și a persoanelor fizice autorizate.52
O astfel de măsură nu este neobișnuită în context european. O analiză comparativă a sistemelor fiscale din Uniunea Europeană arată că numeroase state membre aplică praguri de venit sub care impozitul este zero sau cote minime foarte reduse pentru a proteja veniturile mici.57 Deși nu există o regulă unică la nivelul UE în acest domeniu, principiul progresivității și al protejării veniturilor mici este larg acceptat.58 O simulare a impactului bugetar trebuie să ia în considerare nu doar pierderea directă din neîncasarea impozitului de la această categorie, ci și câștigurile indirecte, dar substanțiale, generate de lărgirea bazei de impozitare prin aducerea la lumină a activităților informale și de creșterea încasărilor din TVA ca urmare a majorării consumului.
4.2. Colectare Simplificată prin Tehnologie: Aplicația Mobilă Națională
Cheia succesului unei astfel de reforme fiscale constă în cuplarea ei cu o inovație tehnologică radicală: crearea unei aplicații mobile naționale, unice și extrem de simple, destinată declarării și plății veniturilor. Viziunea este aceea a unui instrument care elimină complet necesitatea unor forme legale complexe (PFA, SRL) pentru activități ocazionale sau de mică anvergură. Prin această aplicație, orice cetățean ar putea să-și înregistreze veniturile, să calculeze automat obligațiile fiscale (care ar fi zero sub pragul stabilit) și să efectueze plățile, totul într-un mod electronic și intuitiv.
Infrastructura tehnică pentru o astfel de soluție este în mare parte deja existentă sau în curs de dezvoltare. Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) operează Spațiul Privat Virtual (SPV), care permite depunerea online a Declarației Unice, și are în plan dezvoltarea de aplicații mobile dedicate pentru Android și iOS.59 Mai mult, ANAF a dezvoltat deja un cadru tehnic bazat pe API-uri și protocolul OAUTH 2.0, care permite integrarea securizată a aplicațiilor terțe cu sistemele sale informatice.64 Modelul de implementare se poate inspira din succesul aplicațiilor de plată a taxelor locale (precum cele ale DGITL Sector 1 sau platforma Avansis Mobile) și din platformele private de management fiscal, dar cu o simplificare radicală a interfeței pentru a fi accesibilă oricărui utilizator, indiferent de competențele sale digitale.66
Această propunere reprezintă mai mult decât o simplă reducere de taxe; este o strategie integrată de combatere a economiei informale prin eliminarea simultană a celor două bariere majore care o alimentează: costul perceput (impozitul) și complexitatea percepută (birocrația). În timp ce eforturile actuale de digitalizare ale ANAF, precum e-Factura sau SAF-T, sunt concentrate pe creșterea eficienței colectării de la contribuabilii deja existenți, ele nu adresează fundamental bariera de intrare în sistemul fiscal pentru milioanele de români care prestează servicii ocazionale. O aplicație care transformă conformarea fiscală dintr-o obligație oneroasă într-o formalitate de câteva secunde schimbă fundamental calculul cost-beneficiu pentru acești indivizi. Beneficiul pe termen lung pentru stat nu constă în impozitul colectat, care ar fi oricum modic, ci în datele agregate obținute, care ar oferi o imagine mult mai clară asupra economiei reale și ar permite o calibrare superioară a politicilor publice. Odată aduși în sistemul formal, acești cetățeni devin vizibili și eligibili pentru alte programe, de la credite bancare la sprijin antreprenorial, integrându-se astfel pe deplin în circuitul economic.
Capitolul 5: Capitalul Uman al Viitorului: De la Bacalaureat la Învățare Continuă (Lifelong Learning - LLL)
5.1. Critica Modelului Educațional Tradițional
Într-o economie globală definită de schimbări tehnologice exponențiale, modelul educațional tradițional, centrat pe o calificare inițială singulară, simbolizată de diploma de Bacalaureat, devine din ce în ce mai inadecvat.70 Perimarea accelerată a cunoștințelor și competențelor tehnice impune o schimbare fundamentală de paradigmă: de la educația ca etapă finită a vieții, la învățarea ca proces continuu și adaptativ.73 Învățarea pe tot parcursul vieții (Lifelong Learning - LLL) nu este un concept abstract, ci o necesitate economică și socială, recunoscând că dezvoltarea umană se realizează constant, în contexte diverse – formale (universități), nonformale (cursuri de specializare) și informale (experiența la locul de muncă).74
5.2. Arhitectura unei Platforme Naționale pentru Învățare Continuă
Pentru a transforma acest concept într-o realitate accesibilă tuturor cetățenilor, se propune crearea unei Platforme Naționale pentru Învățare Continuă. Aceasta ar funcționa ca un "portofoliu digital de competențe" pentru fiecare individ, un ecosistem digital care integrează, validează și certifică toate formele de învățare de-a lungul vieții. O astfel de platformă ar transcende diplomele tradiționale, recunoscând și validând micro-credite obținute prin cursuri online, competențe dobândite prin voluntariat sau abilități dezvoltate la locul de muncă.
Fundamentul strategic pentru o astfel de inițiativă există deja. România a adoptat o Strategie Națională de Învățare pe tot Parcursul Vieții, având ca obiective declarate creșterea ratei de participare a adulților la programe de formare și îmbunătățirea relevanței acestora pentru piața muncii.78 Obiectivul asumat pentru 2020, deși modest, era ca cel puțin 10% din populația adultă (25-64 de ani) să participe la astfel de activități.78 Modele internaționale de succes pot servi drept sursă de inspirație, de la rețele europene precum Lifelong Learning Platform, care reunește mii de instituții educaționale 80, la inițiative naționale concrete, cum este cea a Mexicului, care dezvoltă o platformă digitală națională pentru a gestiona și a democratiza accesul la micro-credite.84
Funcționalitățile cheie ale platformei naționale ar trebui să includă:
Maparea competențelor: Fiecare utilizator ar avea un profil dinamic care reflectă cunoștințele și abilitățile sale, actualizat în timp real.
Analiza decalajelor (Skills Gap Analysis): Sistemul ar putea compara profilul utilizatorului cu cerințele pieței muncii și ar identifica competențele lipsă.
Recomandări personalizate: Pe baza analizei decalajelor, platforma ar recomanda parcursuri de învățare personalizate, de la cursuri universitare la programe de formare profesională sau certificări online.
Emiterea de micro-credite digitale: Platforma ar funcționa ca un organism de certificare, emițând "insigne" digitale (digital badges) recunoscute de angajatori, instituții de învățământ și agenții guvernamentale.
Integrare cu piața muncii: Platforma ar trebui să fie direct conectată cu serviciile naționale de ocupare a forței de muncă, facilitând potrivirea dintre cererea și oferta de competențe.
O astfel de platformă nu este doar un instrument educațional, ci un pilon de infrastructură economică modernă. Prin digitalizarea, standardizarea și validarea competențelor, ea creează o "piață a competențelor" transparentă, fluidă și eficientă. Acest lucru reduce drastic asimetriile de informație care definesc în prezent piața muncii, unde angajatorii se bazează adesea pe semnale imperfecte precum diplomele formale. O astfel de piață eficientă scade costurile de recrutare pentru companii și permite o alocare mult mai precisă a capitalului uman în economie. Mai mult, platforma devine principalul instrument de management al șocurilor tehnologice. În fața unei transformări precum cea indusă de Inteligența Artificială, care va disloca inevitabil anumite categorii de locuri de muncă, platforma LLL va permite statului să identifice în timp real lucrătorii afectați și să le ofere parcursuri de recalificare personalizate, validate și recunoscute de piață, atenuând astfel șocul social și accelerând tranziția către noile meserii ale viitorului.
Capitolul 6: Saltul Tehnologic: Implementarea Urgentă a Inteligenței Artificiale (AI)
6.1. Cadrul Strategic Național și European
Implementarea Inteligenței Artificiale nu mai este o opțiune, ci o necesitate strategică pentru orice economie care dorește să rămână competitivă în secolul XXI. România a făcut un pas important în această direcție prin adoptarea Strategiei Naționale în Domeniul Inteligenței Artificiale 2024-2027, aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 832/2024.85 Acest document strategic aliniază România la viziunea europeană, care promovează dezvoltarea unei inteligențe artificiale de încredere, etice și centrate pe om.89 Strategia națională stabilește cadrul pentru adoptarea AI în sectoare cheie precum administrația publică, economia digitală și educația, fiind totodată un instrument esențial pentru atragerea de finanțări europene dedicate tehnologiilor de ultimă generație.85
6.2. Beneficii și Oportunități ale Implementării AI
Potențialul transformator al AI este imens. În economie, implementarea soluțiilor bazate pe AI poate conduce la o creștere semnificativă a eficienței, la optimizarea proceselor de producție, la reducerea costurilor operaționale și, în final, la creșterea valorii adăugate și a cifrei de afaceri a companiilor.93 Pentru sectorul public, AI oferă oportunități remarcabile de modernizare: de la eficientizarea colectării taxelor prin analize de risc avansate (cum ar putea implementa ANAF), la optimizarea licitațiilor publice, îmbunătățirea diagnosticelor medicale și personalizarea serviciilor de asistență medicală.91 Adoptarea pe scară largă a AI poate repoziționa România ca un lider regional în economia datelor, stimulând inovația și ducând la apariția unor noi industrii și profesii adaptate erei digitale.96
6.3. Analiza și Atenuarea Riscurilor
O implementare "în regim de urgență", deși necesară, trebuie să fie însoțită de o analiză riguroasă și o gestionare proactivă a riscurilor inerente. Acestea se manifestă pe trei planuri principale:
Etic și Social: Utilizarea AI ridică probleme complexe legate de protecția datelor personale, supraveghere, potențialul de discriminare prin părtinire algoritmică (bias) și stabilirea responsabilității pentru deciziile luate de mașini.97
Securitate: Sistemele AI, în special cele care controlează infrastructuri critice, pot deveni ținte atractive pentru atacuri cibernetice. Vulnerabilitățile pot fi exploatate pentru a manipula rezultate, a fura date sensibile sau a provoca întreruperi de servicii.97
Forța de Muncă: Cel mai vizibil impact pe termen scurt va fi automatizarea sarcinilor repetitive, ceea ce va duce la dislocarea unor categorii de locuri de muncă. Fără o gestionare atentă a acestei tranziții, există riscul creșterii șomajului structural și al adâncirii inegalităților sociale.97
Pentru a naviga aceste provocări, este esențială adoptarea unei abordări structurate. Următoarea matrice prezintă principalele riscuri și propune măsuri concrete de atenuare pentru câteva sectoare prioritare.
Capitolul 7: Concluzii și Recomandări Strategice
7.1. Sinergia Pilonilor Strategici
Forța acestei strategii naționale nu rezidă în fiecare pilon luat individual, ci în sinergia profundă și în efectele de consolidare reciprocă dintre aceștia. Cei cinci piloni – Energie, Agricultură, Fiscalitate, Capital Uman și Tehnologie – sunt concepuți să funcționeze ca un sistem integrat, în care progresul într-un domeniu accelerează dezvoltarea în celelalte, creând un cerc virtuos de competitivitate și prosperitate.
Energia ieftină, curată și sigură, asigurată prin finalizarea proiectelor strategice, devine fundamentul pentru ceilalți piloni: reduce costurile operaționale pentru sistemele de irigații din Agricultură, alimentează centrele de date necesare pentru implementarea Inteligenței Artificiale și scade presiunea inflaționistă asupra întregii economii, validând politica de Fiscalitate redusă.
Agricultura modernă și rezilientă, susținută de irigații, nu doar că asigură securitatea alimentară, dar devine un consumator major și un teren de testare pentru soluțiile de Inteligență Artificială (agricultura de precizie), generând date valoroase și noi modele de afaceri.
Platforma de Capital Uman (LLL) este instrumentul esențial pentru a gestiona transformările pieței muncii induse de Inteligența Artificială, asigurând recalificarea rapidă a forței de muncă și creând talentele necesare pentru industriile viitorului.
Sistemul Fiscal simplificat și digitalizat, prin aplicația mobilă națională, nu este doar o reformă administrativă, ci un exemplu concret de aplicare a Inteligenței Artificiale pentru a îmbunătăți serviciile publice și a crește gradul de conformare, eliberând resurse pentru investiții în ceilalți piloni.
7.2. Foaie de Parcurs pentru Implementare
Implementarea unei viziuni atât de ample necesită o abordare etapizată, cu priorități clare și indicatori de performanță măsurabili.
Termen Scurt (1-2 ani):
Legislativ: Adoptarea de urgență a actelor normative necesare pentru deblocarea proiectului Tarnița-Lăpuștești și accelerarea procedurilor pentru Răstolița. Modificarea Codului Fiscal pentru a introduce pragul de scutire/impozitare redusă.
Operațional: Accelerarea contractării și execuției proiectelor de reabilitare a irigațiilor din cadrul programelor ANIF și AFIR. Lansarea licitației pentru dezvoltarea Platformei Naționale de LLL și a aplicației fiscale mobile.
KPIs: Număr de legi adoptate; Procent de execuție a contractelor pentru Tarnița și Cernavodă; Hectare contractate pentru reabilitarea irigațiilor; Lansarea specificațiilor tehnice pentru platformele digitale.
Termen Mediu (3-5 ani):
Legislativ: Crearea cadrului de guvernanță pentru proiectele strategice, care să prevină blocajele viitoare.
Operațional: Finalizarea Unităților 3 și 4 de la Cernavodă și a centralei Tarnița-Lăpuștești. Lansarea versiunilor beta ale platformelor digitale (LLL și fiscală) și înrolarea primilor utilizatori. Implementarea proiectelor pilot de AI în administrația publică (ANAF, Sănătate).
KPIs: MW instalați în SEN din surse noi; Milioane de hectare irigabile funcționale; Număr de utilizatori înregistrați pe platforma LLL; Număr de servicii publice optimizate cu AI; Reducerea estimată a economiei informale.
Termen Lung (5-10 ani):
Operațional: Atingerea independenței energetice și consolidarea rolului de exportator de energie. Generalizarea utilizării platformei LLL ca standard național pentru managementul competențelor. Extinderea utilizării AI în toate sectoarele economice și administrative.
KPIs: Balanța energetică a României (producție vs. consum); Procentul din forța de muncă adultă care utilizează activ platforma LLL; Contribuția sectoarelor bazate pe AI la PIB; Poziția României în indicii globali de competitivitate și inovare.
7.3. Apel la Acțiune
România se află la o răscruce istorică. Continuarea politicilor reactive și fragmentate va duce la o stagnare a competitivității și la o dependență crescândă de factori externi. Alternativa este o reorientare curajoasă și disciplinată către investiții strategice cu efect multiplicator, care să construiască o fundație solidă pentru prosperitatea viitoare. Strategia prezentată în acest raport nu este doar un set de propuneri, ci o viziune integrată pentru o Românie modernă, rezilientă și competitivă. Implementarea sa necesită voință politică, coerență administrativă și un parteneriat real între stat, mediul privat și societate. Acum este momentul să acționăm pentru a transforma acest potențial în realitate.
Lucrări citate
Comisiei privind noțiunea de ajutor de stat astfel cum este menționată la articolul 107 alineatul (1) din - EUR-Lex, accesată pe septembrie 23, 2025, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52016XC0719(05)&from=HU
Studiu de impact privind ajutoarele de stat acordate de Ministerul ..., accesată pe septembrie 23, 2025, https://mfinante.gov.ro/documents/35673/220621/StudiudeimpactalajutoarelordestatMFP2019.pdf
807consolidat.docx, accesată pe septembrie 23, 2025, https://mfinante.gov.ro/documents/35673/331650/807consolidat.docx
REZUMAT Studiu privind IMPACTUL ECONOMIC ŞI SOCIAL AL AJUTOARELOR DE STAT ACORDATE AGENŢILOR ECONOMICI CARE OPEREAZĂ ÎN ZONE, accesată pe septembrie 23, 2025, http://www.ajutordestat.ro/documente/Studiu%20de%20impact%20AS%20ZL%20-%20Rezumat%20RO_687ro.pdf
4. Impactul PNRR - Ministerul Educației, accesată pe septembrie 23, 2025, https://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Minister/2023/PNRR/Documente_strategice/04-Partea-IV-PNRR-Impact.pdf
COMISIA EUROPEANĂ - EUR-Lex, accesată pe septembrie 23, 2025, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52020XC0320(03)
Proiectele 3 și 4 – SNN - Nuclearelectrica, accesată pe septembrie 23, 2025, https://nuclearelectrica.ro/snn/proiecte-de-investitii/proiectele-3-si-4/
La Baku, cu prilejul COP 29, a fost semnat contractul pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă între Nuclearelectrica și consorțiul companiilor Flour, Sargent & Lundy (SUA), Atkins Realis (CANDU – Canada) și Ansaldo (Italia) - Ministerul Energiei, accesată pe septembrie 23, 2025, https://energie.gov.ro/la-baku-cu-prilejul-cop-29-a-fost-semnat-contractul-pentru-reactoarele-3-si-4-de-la-cernavoda-intre-nuclearelectrica-si-consortiul-companiilor-flour-sargent-lundy-sua-atkins-realis-candu-ca/
A fost semnat, la Baku, contractul pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă între Nuclearelectrica şi un consorţiu de companii din SUA, Canada şi Italia. Burduja: Este cel mai important proiect pentru sectorul energetic românesc din ultimele decenii - G4Media.ro, accesată pe septembrie 23, 2025, https://www.g4media.ro/a-fost-semnat-la-baku-contractul-pentru-reactoarele-3-si-4-de-la-cernavoda-intre-nuclearelectrica-si-un-consortiu-de-companii-din-sua-canada-si-italia-burduja-este-cel-mai-important-proiect-pentr.html
Proiectul Unităților 3 și 4 de la Cernavodă primește opinia pozitivă a Comisiei Europene în ceea ce privește aspectele tehnice și de securitate nucleară ale proiectului - Ministerul Energiei, accesată pe septembrie 23, 2025, https://energie.gov.ro/proiectul-unitatilor-3-si-4-de-la-cernavoda-primeste-opinia-pozitiva-a-comisiei-europene-in-ceea-ce-priveste-aspectele-tehnice-si-de-securitate-nucleara-ale-proiectului/
Guvernul şi Nuclearelectrica au semnat Acordul de sprijin pentru realizarea Unităţilor 3 şi 4 Cernavodă | Digi24, accesată pe septembrie 23, 2025, https://www.digi24.ro/stiri/economie/energie/guvernul-si-nuclearelectrica-au-semnat-acordul-de-sprijin-pentru-realizarea-unitatilor-3-si-4-cernavoda-2379949
CHEAP Tarnița Lăpuștești, proiect demarat de Ministerul Energiei în vara anului trecut, nu apare în scenariile din Planul de Dezvoltare a RET pentru următorii 10 ani. Motivul invocat: lipsa de informații cu privire la evoluția proiectului! - InvesTenergy, accesată pe septembrie 23, 2025, https://www.investenergy.ro/cheap-tarnita-lapustesti-proiect-demarat-de-ministerul-energiei-in-vara-anului-trecut-nu-apare-in-scenariile-din-planul-de-dezvoltare-a-ret-pentru-urmatorii-10-ani-motivul-invocat-lipsa-de-informa/
Construirea centralei Tarnita-Lapustesti va costa peste 1 mld de euro, accesată pe septembrie 23, 2025, https://arenaconstruct.ro/construirea-centralei-tarnita-lapustesti-va-costa-peste-1-mld-de-euro/
Tarnița - Lăpuștești, „proiectul de suflet" și resuscitat de Burduja, a eșuat din nou: Licitația pentru studiul de fezabilitate a fost anulată - HotNews, accesată pe septembrie 23, 2025, https://hotnews.ro/tarnita-lapustesti-proiectul-de-suflet-si-resuscitat-de-burduja-a-esuat-din-nou-licitatia-pentru-studiul-de-fezabilitate-a-fost-anulata-24352
Proiectul Tarnița - Lăpuștești: Ministerul Energiei trece peste propria companie și face o înțelegere cu japonezii - HotNews, accesată pe septembrie 23, 2025, https://hotnews.ro/proiectul-tarnita-lapustesti-ministerul-energiei-trece-peste-propria-companie-si-face-o-intelegere-cu-japonezii-1827588
Tarnița - Lăpuștești, "proiectul de suflet" al lui Burduja, nu atrage ofertanți / Noua licitație privind studiul de fezabilitate a fost prelungită pentru a treia oară - Hotnews, accesată pe septembrie 23, 2025, https://hotnews.ro/tarnita-lapustesti-proiectul-de-suflet-al-lui-burduja-nu-atrage-ofertanti-noua-licitatie-privind-studiul-de-fezabilitate-a-fost-prelungita-pentru-a-treia-oara-3431
Hidrocentrala Tarnița-Lăpuștești: Cât s-a cerut pentru pentru elaborarea studiului de fezabilitate și când ar putea fi gata - Economica.net, accesată pe septembrie 23, 2025, https://www.economica.net/hidrocentrala-tarnita-lapustesti-cat-s-a-cerut-pentru-pentru-elaborarea-studiului-de-fezabilitate-si-cand-ar-putea-fi-gata_695690.html
Stadiul proiectului Tarnița-Lăpuștești - Ministerul Energiei, accesată pe septembrie 23, 2025, https://energie.gov.ro/stadiul-proiectului-tarnita-lapustesti/
Ministerul Energiei, prin intermediul Societății de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE) a demarat proiectul hidrocentralei Tarnița – Lăpuștești, accesată pe septembrie 23, 2025, https://energie.gov.ro/ministerul-energiei-prin-intermediul-societatii-de-administrare-a-participatiilor-in-energie-sape-a-demarat-proiectul-hidrocentralei-tarnita-lapustesti/
Hidrocentrala Tarnița-Lăpuștești va putea fi construită fără un nou studiu de fezabilitate, după o decizie a Senatului / Un proiect evaluat la 1 miliard de euro, hidrocentrala ar deveni cea mai mare „baterie naturală” a României, cu o putere instalată de 1.000 MW - G4Media.ro, accesată pe septembrie 23, 2025, https://www.g4media.ro/hidrocentrala-tarnita-lapustesti-va-putea-fi-construita-fara-un-nou-studiu-de-fezabilitate-dupa-o-decizie-a-senatului-un-proiect-evaluat-la-1-miliard-de-euro-hidrocentrala-ar-deveni-cea-mai-mare.html
Au început defrișările pentru hidroecentrala Răstolița. Activiștii reclamă ilegalități. Cum răspunde statul - Europa Liberă România, accesată pe septembrie 23, 2025, https://romania.europalibera.org/a/rastolita-hidrocentrala-defrisari-investitie-activisti-ong/33425470.html
ANPM: Hidrocentrala de la Răstoliţa, primul proiect hidroenergetic de mare capacitate construit după 1990 - Financial Intelligence, accesată pe septembrie 23, 2025, https://financialintelligence.ro/anpm-hidrocentrala-de-la-rastolita-primul-proiect-hidroenergetic-de-mare-capacitate-construit-dupa-1990/
Hidrocentrala Răstolița: distrugeri masive pentru natură și comunități, pentru o cantitate infimă de energie - WWF Romania, accesată pe septembrie 23, 2025, https://wwf.ro/noutati/stiri/hidrocentrala-rastolita-distrugeri-masive-natura-comunitati-cantitate-infima-de-energie/
Acordul de mediu pentru hidrocentrala de la Răstoliţa, din nou suspendat de instanţă, accesată pe septembrie 23, 2025, https://www.radiomures.ro/stiri/acordul-de-mediu-pentru-hidrocentrala-de-la-rastolita-din-nou-suspendat-de-instanta.html
Proiectul Hidrocentralei Răstolița, suspendat de instanță. Posibile pierderi de sute de milioane euro, avertizează Burduja | Digi24, accesată pe septembrie 23, 2025, https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/proiectul-hidrocentralei-rastolita-suspendat-de-instanta-posibile-pierderi-de-sute-de-milioane-euro-avertizeaza-burduja-3270369
Instanța oprește temporar lucrările la hidrocentrala Răstolița, proiect de importanță națională – 30 MW și 200 de milioane de euro - energynomics.ro, accesată pe septembrie 23, 2025, https://www.energynomics.ro/instanta-opreste-temporar-lucrarile-la-hidrocentrala-rastolita-proiect-de-importanta-nationala-30-mw-si-200-de-milioane-de-euro/
Acordul de mediu pentru o hidrocentrală din județul Mureș, realizată în proporție de 90% în Parcul Călimani, anulat de Curtea de Apel Cluj/Ministrul Energiei: Investiția este de peste 1 miliard lei, sumă care va deveni un prejudiciu plătit din buzunarul românilor, dacă hidrocentrala nu va dată în folosință | www.actualdecluj.ro, accesată pe septembrie 23, 2025, https://actualdecluj.ro/acordul-de-mediu-pentru-o-hidrocentrala-din-judetul-mures-realizata-in-proportie-de-90-in-parcul-calimani-anulat-de-curtea-de-apel-cluj-ministrul-energie-investitia-este-de-peste-1-miliard-lei-sum/
Hidrocentrala Răstolița, în impas: Acordul de mediu a fost suspendat în instanță. Ministrul Energiei acuză pierderi de sute de milioane - Digi24, accesată pe septembrie 23, 2025, https://www.digi24.ro/digieconomic/energie/hidrocentrala-rastolita-in-impas-acordul-de-mediu-a-fost-suspendat-in-instanta-ministrul-energiei-acuza-pierderi-de-sute-de-milioane-56533
Lovitură pentru statul român. O instanță a blocat un proiect uriaș, pentru care s-au cheltuit deja 1,45 miliarde de lei - Stirile ProTV, accesată pe septembrie 23, 2025, https://stirileprotv.ro/justitie/lovitura-pentru-statul-roman-o-instanta-a-blocat-un-proiect-urias-pentru-care-s-au-cheltuit-1-45-miliarde-de-lei.html
Instanța a decis suspendarea acordului de mediu pentru construcția hidrocentralei de la Răstolița cu două luni înainte de finalizare - Europa Liberă România, accesată pe septembrie 23, 2025, https://romania.europalibera.org/a/instanta-a-decis-suspendarea-acordului-de-mediu-pentru-constructia-hidrocentralei-de-la-rastolita/33433892.html
România, țara cu cel mai mare potențial eolian din Europa Centrală | PROFIT.ro, accesată pe septembrie 23, 2025, https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/romania-tara-cu-cel-mai-mare-potential-eolian-din-europa-centrala-21543178
Potențialul eolian al României - Radio România Internațional, accesată pe septembrie 23, 2025, https://www.rri.ro/panoramice/terra-verde/potentialul-eolian-al-romaniei-id587697.html
ro.wikipedia.org, accesată pe septembrie 23, 2025, https://ro.wikipedia.org/wiki/Energia_eolian%C4%83_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia#:~:text=Potrivit%20unui%20raport%20din%202024,Marea%20Neagr%C4%83%20de%2076%20GW.
ANALIZA POTENTIALULUI ENERGETIC EOLIAN LA NIVELUL REGIUNII CENTRU IN PERSPECTIVA DEZVOLTARII ECONOMICE DURABILE - Evaluare structurale, accesată pe septembrie 23, 2025, https://www.evaluare-structurale.ro/documents/20126/86915/Analiza+poten%C5%A3ialului+energetic+eolian+la+nivelul+Regiunii+Centru+%C3%AEn+perspectiva+dezvolt%C4%83rii+economice+durabile.pdf/de716ada-26c4-aad6-42f8-1be63a41d898?t=1556884850964&download=true
Eurowind Energy România anunță dezvoltarea unui proiect major de energie eoliană, accesată pe septembrie 23, 2025, https://eurowindenergy.com/ro/noutati/eurowind-energy-romania-anunta-dezvoltarea-unui-proiect-major-de-energie-eoliana
Agricultură la mila naturii. Sistemele de irigații din România au piese vechi și de peste 50 de ani - YouTube, accesată pe septembrie 23, 2025, https://www.youtube.com/watch?v=wXIxcbhxoi4
Salvarea sistemului de irigații: Când reparația nu mai e suficientă și modernizarea devine necesitate - Verdara, accesată pe septembrie 23, 2025, https://verdara.ro/salvarea-sistemului-de-irigatii-cand-reparatia-nu-mai-e-suficienta-si-modernizarea-devine-necesitate/
Fermierii denunță dezastrul din agricultură în timp ce ministrul Barbu anunță producții record! - AgroInfo, accesată pe septembrie 23, 2025, https://agroinfo.ro/fermierii-denunta-dezastrul-din-agricultura-in-timp-ce-ministrul-barbu-anunta-productii-record/
Costuri crescute pentru irigarea culturilor - REVISTA AGRIMEDIA, accesată pe septembrie 23, 2025, https://www.agrimedia.ro/articole/costuri-crescute-pentru-irigarea-culturilor
Irigarea cu apă din râuri este permisă condiționat - Agroland, accesată pe septembrie 23, 2025, https://agroland.ro/c/irigarea-cu-apa-din-rauri-se-poate-face-conform-legii/
Irigatii cu apa din panza freatica - Profitul Agricol, accesată pe septembrie 23, 2025, http://www.agrinet.ro/content.jsp?page=566&language=1
Florin Barbu, ANIF: "Suntem pregătiți să irigăm în acest an peste 1,4 milioane hectare", accesată pe septembrie 23, 2025, https://financialintelligence.ro/florin-barbu-anif-suntem-pregatiti-sa-irigam-in-acest-an-peste-14-milioane-hectare/
Hotărârea nr. 793/2016 pentru aprobarea Programului naţional de reabilitare şi/sau ı̂n iinţare - MADR, accesată pe septembrie 23, 2025, https://www.madr.ro/docs/agricultura/fond-funciar/2022/hg-793-2016-aprobare-PNI-actualizata-07.09.2022.pdf
PROGRAMUL NAȚIONAL DE REABILITARE A INFRASTRUCTURII PRINCIPALE DE IRIGAȚII DIN ROMÂNIA | ANIF - Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, accesată pe septembrie 23, 2025, https://www.anif.ro/programul-national-de-reabilitare-a-infrastructurii-principale-de-irigatii-din-romania/
ANIF - Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare | Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, accesată pe septembrie 23, 2025, https://www.anif.ro/
HOTARARE 988 03/08/2022 - Portal Legislativ, accesată pe septembrie 23, 2025, https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/258313
Finanțare pentru modernizarea infrastructurii de irigații - DR 25 - Fonduri Structurale, accesată pe septembrie 23, 2025, https://www.fonduri-structurale.ro/finantari/298/finantare-pentru-modernizarea-infrastructurii-de-irigatii-dr-25
400 de milioane de euro disponibile prin AFIR pentru modernizarea infrastructurii de irigații, accesată pe septembrie 23, 2025, https://www.afir.ro/comunicate/400-de-milioane-de-euro-disponibile-prin-afir-pentru-modernizarea-infrastructurii-de-irigatii/
Investiții de 202 de milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii de irigații - Portalul AFIR - informații PS 2027 și depunere proiecte Online, accesată pe septembrie 23, 2025, https://www.afir.ro/comunicate/investitii-de-202-de-milioane-de-euro-pentru-modernizarea-infrastructurii-de-irigatii/
sM 4.3 - Infrastructura de IRIGAȚII - www.afir.info, accesată pe septembrie 23, 2025, https://portal.afir.info/informatii_generale_pndr_investitii_prin_pndr_sm_4_3_infrastructura_agricola_si_forestiera_sm_4_3_infrastructura_de_irigatii
agricultură - European Union, accesată pe septembrie 23, 2025, https://www.eca.europa.eu/lists/ecadocuments/sr21_20/sr_cap-and-water_ro.pdf
Eliminarea facilitatilor fiscale: ce impact are asupra afacerii - Edenred, accesată pe septembrie 23, 2025, https://www.edenred.ro/ro/blog/legislatie-fiscalitate/eliminarea-facilitatilor-fiscale-ce-impact-are-asupra-unei-afaceri
Măsurile fiscale oficiale din primul pachet al reformei bugetare | Explicații complete, accesată pe septembrie 23, 2025, https://startarium.ro/articol/masuri-fiscale-reforma-2025
Impozit pe profit - informații esențiale pentru firme, antreprenori și pentru angajații cu factor decizional în companii - Forvis Mazars, accesată pe septembrie 23, 2025, https://www.forvismazars.com/ro/ro/insights/blog/business-insights/impozit-pe-profit-informatii-esentiale
Efecte negative grave ale impozitul minim pe cifra de afaceri pentru firmele românești - KeysFin, accesată pe septembrie 23, 2025, https://www.keysfin.com/EN#!/Pages/News/NewsDetails&title=efecte-negative-grave-ale-impozitul-minim-pe-cifra-de-afaceri-pentru-firmele-romanesti-multe-companii-profitabile-vor-intra-pe-pierdere-si-mai-multe-isi-vor-adanci-pierderile-impozitul-ar-trebui-eliminat-rapid-studiu-7898
„Impactul Impozitului Minim pe Cifra de Afaceri asupra economiei: analiză sectorială” – cel mai recent studiu realizat de The Tax Institute - Economistul, accesată pe septembrie 23, 2025, https://www.economistul.ro/comunicat/impactul-impozitului-minim-pe-cifra-de-afaceri-asupra-economiei-analiza-sectoriala-cel-mai-recent-studiu-realizat-de-the-tax-institute-80108/
Lista țărilor în funcție de nivelul de taxe - Wikipedia, accesată pe septembrie 23, 2025, https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C3%AEn_func%C8%9Bie_de_nivelul_de_taxe
Impozitul pe venit în străinătate - Your Europe, accesată pe septembrie 23, 2025, https://europa.eu/youreurope/citizens/work/taxes/income-taxes-abroad/index_ro.htm
Verificarea situatiei fiscale personale - ANAF, accesată pe septembrie 23, 2025, https://www.anaf.ro/anaf/internet/ANAF/structura_anaf/dgcvpf/prezentare.activitati/
Formulare fiscale - ANAF, accesată pe septembrie 23, 2025, https://www.anaf.ro/anaf/internet/ANAF/asistenta_contribuabili/declararea_obligatiilor_fiscale/toate_formularele
Digitalizarea ANAF în 2025: de la cozi la click-uri! - REZON MEDIA GRUP, accesată pe septembrie 23, 2025, https://rezonromania.net/digitalizarea-anaf-in-2025-de-la-cozi-la-click-uri/
DOCUMENT. ANAF lansează aplicații SPV pentru Android și iPhone și crește numărul inspecțiilor fiscale la firme. Schema HoReCa 2 este „avută în vedere” de Guvern în 2022 - StartupCafe, accesată pe septembrie 23, 2025, https://startupcafe.ro/anaf-aplicatii-android-iphone-spv-inspectii-fiscale-schema-horeca-2022-htm-19545
MFP dezvoltă în premieră aplicații de mobil pentru SPV și extinde accesul la arhiva online, prin co-finanțare europeană de 9 milioane euro - Acasa - MF - Ministerul Finanțelor, accesată pe septembrie 23, 2025, https://mfinante.gov.ro/presa-comunicate-de-presa/-/asset_publisher/vMeOfqIFpa30/content/mfp-dezvolt-c4-83-c3-aen-premier-c4-83-aplica-c8-9bii-de-mobil-pentru-spv-c8-99i-extinde-accesul-la-arhiva-online-prin-co-finan-c8-9bare-european-c4-83-de-9-milioane
Oauth_procedura_inregistrare_a, accesată pe septembrie 23, 2025, https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/API/Oauth_procedura_inregistrare_aplicatii_portal_ANAF.pdf
Inregistrare pentru API-uri - ANAF, accesată pe septembrie 23, 2025, https://www.anaf.ro/anaf/internet/ANAF/servicii_online/inreg_api
Noi servicii pe telefonul mobil pentru a evita ghișeele de taxe și ..., accesată pe septembrie 23, 2025, https://primariasector1.ro/noi-servicii-pe-telefonul-mobil-pentru-a-evita-ghiseele-de-taxe-si-impozite/
Avansis Mobile - Aplicatie mobila pentru primarii - Platforma pentru plata online a taxelor si impozitelor locale - Primaria Digitala, accesată pe septembrie 23, 2025, https://primaria-digitala.ro/Platforma/avansis-mobile/
Aplicațiile TaxDome pentru desktop și mobil vă permit să gestionați activitatea firmei oricând, oriunde, accesată pe septembrie 23, 2025, https://taxdome.com/ro-ro/apps
Aplicatie mobila – Directia Generală de Impozite și Taxe Locale a Sectorului 1, accesată pe septembrie 23, 2025, https://www.impozitelocale1.ro/aplicatie-mobila/
What Is a Baccalaureate Degree? How Does It Differ From a Bachelor's? - Blog PrepScholar, accesată pe septembrie 23, 2025, https://blog.prepscholar.com/what-is-a-baccalaureate-degree
Baccalaureate Education in Science and Teaching (BEST) Minor - UNC Catalog, accesată pe septembrie 23, 2025, https://catalog.unc.edu/undergraduate/programs-study/best-minor/
Perception versus Historical Knowledge in Baccalaureate: A Comparative Study Mediated by Augmented Reality and Historical Thinking - MDPI, accesată pe septembrie 23, 2025, https://www.mdpi.com/2076-3417/14/9/3910
Principiul 1: Educație, formare și învățare pe tot parcursul vieții - Pilonul european al drepturilor sociale Flashcard Tool % - EuroHealthNet, accesată pe septembrie 23, 2025, https://epsr-flashcards.eurohealthnet.eu/ro/principle-1/
Învățarea pe tot parcursul vieții - snspa, accesată pe septembrie 23, 2025, https://snspa.ro/cercetare/proiecte/sipoca-867/educad/invatarea-pe-tot-parcursul-vietii/
Învățarea pe tot parcursul vieții: de la concept la strategie pentru o societate și o economie - rtsa.ro, accesată pe septembrie 23, 2025, https://rtsa.ro/rtsa/index.php/rtsa/article/viewFile/638/635
În învăţământul superior, învăţarea pe tot parcursul vieţii cuprinde: - Art. 180. - Legea 199/2023 a învăţământului superior - Sintact, accesată pe septembrie 23, 2025, https://sintact.ro/legislatie/monitorul-oficial/legea-199-2023-a-invatamantului-superior-17019786/art-180
Nursing students' self‐directed learning abilities and related factors at graduation: A multi‐country cross‐sectional study - PMC, accesată pe septembrie 23, 2025, https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8994957/
STRATEGIA NAȚIONALĂ DE ÎNVĂŢARE PE TOT PARCURSUL ..., accesată pe septembrie 23, 2025, https://edu.ro/strategia-na%C8%9Bional%C4%83-de-%C3%AEnv%C4%83%C5%A3are-pe-tot-parcursul-vie%C5%A3ii
Strategia națională de învățare pe tot parcursul vieții | Ministerul Educației și Cercetării, accesată pe septembrie 23, 2025, https://www.edu.ro/strategie-invatare-pe-parcursul-vietii
Lifelong Learning Platform | Digital Skills & Jobs Platform - European Union, accesată pe septembrie 23, 2025, https://digital-skills-jobs.europa.eu/en/organisations/lifelong-learning-platform
Members | LLLPlatform, accesată pe septembrie 23, 2025, https://www.lllplatform.eu/members
Lifelong Learning Platform | Civil Society, accesată pe septembrie 23, 2025, https://www.lllplatform.eu/
Lifelong Learning Platform - AEGEE-Europe, accesată pe septembrie 23, 2025, https://www.aegee.org/lifelong-learning-platform/
SEP Establishes Commission to Promote Lifelong Learning, accesată pe septembrie 23, 2025, https://mexicobusiness.news/talent/news/sep-establishes-commission-promote-lifelong-learning
Strategia Națională în domeniul Inteligenței Artificiale 2024-2027 - JURIDICE.ro, accesată pe septembrie 23, 2025, https://www.juridice.ro/743158/strategia-nationala-in-domeniul-inteligentei-artificiale-2024-2027.html
HOTĂRÂRE privind aprobarea Strategiei Naționale pentru Inteligența Artificială - Autoritatea pentru Digitalizarea României, accesată pe septembrie 23, 2025, https://www.adr.gov.ro/wp-content/uploads/2024/03/HG-SN-IA-22012024.pdf
HOTĂRÂRE nr.832 din 11 iulie 2024 privind aprobarea Strategiei nationale în domeniul inteligentei artificiale 2024-2027, accesată pe septembrie 23, 2025, https://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=205559
Strategia națională în domeniul inteligenței artificiale pentru perioada 2024-2027, oficializată. În ce domenii poate fi folosită - Avocatnet, accesată pe septembrie 23, 2025, https://www.avocatnet.ro/articol_67353/Strategia-na%C8%9Bional%C4%83-in-domeniul-inteligen%C8%9Bei-artificiale-pentru-perioada-2024-2027-oficializat%C4%83-In-ce-domenii-poate-fi-folosit%C4%83.html
NOTĂ DE FUNDAMENTARE Secțiunea 1: Titlul proiectului de act normativ HOTĂRÂRE pentru aprobarea Strategiei Naționale în do - Secretariatul General al Guvernului, accesată pe septembrie 23, 2025, https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2024/07/NF-39.pdf
Strategia naţională în domeniul inteligenței artificiale 2024-2027 - Secretariatul General al Guvernului, accesată pe septembrie 23, 2025, http://sgglegis.gov.ro/legislativ/docs/2024/02/gkvfmpbcr94t7s5hzj2y.pdf
Guvernul a aprobat Strategia Națională în domeniul Inteligenței Artificiale 2024-2027, accesată pe septembrie 23, 2025, https://www.euractiv.ro/infosociety/guvernul-a-aprobat-strategia-nationala-in-domeniul-inteligentei-artificiale-2024-2027-67818
Strategia națională în domeniul inteligenței artificiale 2024-2027 - MultiMedia, accesată pe septembrie 23, 2025, https://www.telework.ro/ro/strategia-nationala-in-domeniul-inteligentei-artificiale-2024-2027/
Excelență și încredere în inteligența artificială - Comisia Europeană, accesată pe septembrie 23, 2025, https://commission.europa.eu/strategy-and-policy/priorities-2019-2024/europe-fit-digital-age/excellence-and-trust-artificial-intelligence_ro
Beneficii politice, economice și administrative în utilizarea aplicațiilor AI în organizațiile publice - Digitalio, accesată pe septembrie 23, 2025, https://digitalio.ro/2022/08/04/beneficii-politice-economice-si-administrative-in-utilizarea-aplicatiilor-ai-in-organizatiile-publice/
cum influențează inteligența artificială performanțele socioeconomice ale firmelor din uniunea europeană? - Amfiteatru Economic, accesată pe septembrie 23, 2025, https://www.amfiteatrueconomic.ro/temp/Articol_3308.pdf
Inteligența artificială: oportunități și pericole | Teme | Parlamentul European, accesată pe septembrie 23, 2025, https://www.europarl.europa.eu/topics/ro/article/20200918STO87404/inteligenta-artificiala-oportunitati-si-pericole
(PDF) Provocări și limitări în utilizarea inteligenței artificiale, accesată pe septembrie 23, 2025, https://www.researchgate.net/publication/378130648_Provocari_si_limitari_in_utilizarea_inteligentei_artificiale
Inteligența artificială în domeniul economic și provocările pe care le generează, accesată pe septembrie 23, 2025, https://edict.ro/inteligenta-artificiala-in-domeniul-economic-si-provocarile-pe-care-le-genereaza/
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Va multumesc pentru comentariile dvs. Acestea sunt totdeauna constructive.