Compendiu Legislativ și Ghid Operațional: Transformarea Zonelor Excavate Abandonate în Amenajări Piscicole de Înaltă Valoare în România
Compendiu Legislativ și Ghid Operațional: Transformarea Zonelor Excavate Abandonate în Amenajări Piscicole de Înaltă Valoare în România
Partea I: Cadrul Juridic și Administrativ al Conversiei
Secțiunea 1: Fundamentele Legale ale Proiectului
1.1. Analiza Statutului Juridic al Terenurilor Excavate Abandonate
Transformarea unei zone excavate abandonate, precum o carieră sau o balastieră, într-o amenajare piscicolă viabilă este un proces complex care se situează la intersecția legislației miniere, a apelor, a mediului și a acvaculturii. În primul rând, proiectul de conversie se poate constitui ca o metodă de reabilitare ecologică a unui sit post-extracție. Legislația minieră impune operatorilor obligația de a închide și reabilita ecologic perimetrele exploatate, iar propunerea unei funcțiuni economice durabile, precum acvacultura, poate fi o soluție avantajoasă, conferind o nouă valoare economică unui teren altfel degradat.
Un aspect fundamental este regimul juridic al proprietății. În timp ce terenul în sine poate fi în proprietate privată sau publică, resursa de apă care se acumulează în excavație intră sub incidența Legii Apelor nr. 107/1996. Conform acestui act normativ, toate apele de suprafață și subterane fac parte din domeniul public al statului și sunt administrate de Administrația Națională "Apele Române" (ANAR).1 Prin urmare, un investitor nu va deține proprietatea asupra apei, ci va obține un drept de folosință condiționat de emiterea unor acte de reglementare specifice.
Procesul de autorizare necesită o armonizare atentă a obligațiilor de închidere a exploatării de agregate minerale, reglementate de Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), cu demersurile pentru obținerea avizelor necesare noii activități de acvacultură. Datele indică o practică frecventă în care companiile de extracție sunt direct implicate în conversia ulterioară a siturilor în amenajări piscicole.5 Entități precum S.C. Balastiera Mihaiesti S.R.L. sau SC CONSAL TRADE CARIERA SRL figurează ca deținători de amenajări piscicole.5 Aceasta sugerează existența unui model de afaceri integrat, în care procesul de extracție este planificat de la început pentru a optimiza forma și adâncimea excavației în vederea scopului final piscicol, transformând reabilitarea ecologică într-o oportunitate de afaceri.
Totuși, această practică a generat și un risc regulatoriu semnificativ. Au existat situații semnalate public, inclusiv de către un fost ministru al Mediului, în care avizele pentru "amenajări piscicole" au fost utilizate ca un pretext pentru a masca balastiere ilegale.8 Această problemă sistemică a atras atenția autorităților, precum Garda de Mediu, și a condus la discuții privind implementarea unor sisteme de monitorizare mai stricte, similare "radarului pădurilor".9 Consecința directă pentru un investitor de bună-credință este că orice proiect nou care implică "amenajare piscicolă prin extragere de agregate" va fi, cel mai probabil, supus unei examinări mult mai riguroase. Documentația proiectului trebuie să demonstreze în mod concludent că scopul principal și final este acvacultura, nu comercializarea agregatelor minerale.
Complexitatea birocratică, în special intersecția procedurilor de mediu cu cele de gospodărire a apelor, s-a dovedit a fi un obstacol major, ducând chiar la abandonarea unor investiții finanțate din fonduri europene.10 Ca răspuns la această problemă, în documentele strategice ale sectorului a apărut propunerea creării unei "autorizații integrate pentru piscicultură".10 Deși încă neimplementată, această propunere semnalează recunoașterea oficială a dificultăților și indică o posibilă direcție viitoare de simplificare administrativă. Până atunci, investitorii trebuie să aloce resurse considerabile de timp și financiare pentru managementul procesului de autorizare și să anticipeze posibile blocaje.
1.2. Prezentarea Actelor Normative Cheie
Succesul unui astfel de proiect depinde de navigarea corectă a unui cadru legislativ dens. Principalele acte normative sunt:
Legea Apelor nr. 107/1996 (cu modificările și completările ulterioare): Reprezintă pilonul central, stabilind regimul juridic al resurselor de apă. Orice lucrare construită pe ape sau în legătură cu apele este condiționată de obținerea prealabilă a avizului de gospodărire a apelor (în faza de proiectare) și, ulterior, a autorizației de gospodărire a apelor (pentru faza de exploatare).2
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura (actualizată): Este legea specială pentru sector, care reglementează activitatea de acvacultură, stabilește atribuțiile Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA) și definește condițiile pentru obținerea licenței de acvacultură, documentul final care permite desfășurarea activității economice.13
Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului: Stabilește procedura de evaluare a impactului asupra mediului (EIM) și condițiile de obținere a Acordului de Mediu de la Agenția pentru Protecția Mediului (APM). Acest act este obligatoriu și adesea cel mai complex pas procedural, implicând studii de impact și consultări publice.10
Normele Sanitar-Veterinare emise de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA): Aceste reglementări sunt cruciale pentru faza operațională a fermei, stabilind condițiile de sănătate a animalelor acvatice, măsurile de biosecuritate pentru prevenirea bolilor și normele de igienă pentru produsele destinate consumului uman, asigurând astfel siguranța alimentară.10
Următorul tabel sintetizează acest peisaj regulatoriu pentru a oferi o imagine de ansamblu clară.
Tabelul 1: Sinteza Actelor Normative Cheie și a Autorităților de Reglementare
Secțiunea 2: Procedura de Avizare și Autorizare pentru Gospodărirea Apelor (ANAR)
Procedura de reglementare derulată de ANAR este fundamentală, deoarece acordă dreptul de a utiliza resursa de apă și de a construi și opera amenajarea hidrotehnică. Aceasta se desfășoară în două etape distincte.
2.1. Obținerea Avizului de Gospodărire a Apelor (Faza de Proiectare)
Avizul de gospodărire a apelor este un act tehnic și juridic esențial, emis înainte de demararea oricăror lucrări de construcție.12 Acesta are caracter de
aviz conform, ceea ce înseamnă că prevederile sale sunt obligatorii pentru proiectant, constructor și beneficiar pe parcursul execuției lucrărilor.17
Procesul de avizare este strict secvențial și interconectat cu alte proceduri. Un element critic este că dosarul depus la ANAR trebuie să includă decizia etapei de evaluare inițială emisă de APM.21 Simultan, avizul de gospodărire a apelor, odată obținut, devine o piesă centrală în dosarul pentru obținerea Acordului de Mediu de la APM.10 Această interdependență impune o gestionare coordonată a celor două dosare, asigurând coerența datelor tehnice prezentate ambelor instituții. O întârziere sau o problemă la una dintre autorități poate bloca întregul proces.
Documentația necesară pentru solicitarea avizului include, conform legislației în vigoare 21:
Cerere tip, conform modelului prevăzut în Anexa 1.b din Ordinul MAP nr. 828/2019.
Decizia etapei de evaluare inițială emisă de APM, în copie.
Certificatul de urbanism, în copie.
Documente care atestă dreptul de folosință asupra terenului.
Documentația Tehnică de Fundamentare, care reprezintă piesa centrală a dosarului. Aceasta trebuie elaborată de o instituție publică sau privată atestată de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.21 Această cerință subliniază importanța angajării unui consultant specializat, cu experiență în proiecte similare, costurile aferente trebuind incluse în bugetul inițial al proiectului. Documentația conține, de regulă, studii hidrologice și hidrogeologice, bilanțul apei, planuri de situație și detalii tehnice ale lucrărilor propuse (diguri, bazine, stăvilare, sisteme de alimentare și evacuare).
Competența de emitere a avizului este ierarhizată în cadrul ANAR, de la nivel local (Sisteme de Gospodărire a Apelor) la nivel regional (Administrații Bazinale de Apă) și central, în funcție de complexitatea, anvergura și impactul transfrontalier al proiectului.17
2.2. Obținerea Autorizației de Gospodărire a Apelor (Faza de Exploatare)
După finalizarea execuției lucrărilor, pentru a putea începe funcționarea efectivă a amenajării piscicole, este necesară obținerea autorizației de gospodărire a apelor.21 Acest act reglementează condițiile de exploatare, stabilind volumele de apă ce pot fi prelevate, calitatea apei evacuate și programele de monitorizare.
Documentația necesară constă, în principal, într-o cerere tip (conform Anexei 1.a la Ordinul MAP nr. 891/2019) și o documentație tehnică de fundamentare specifică, de asemenea întocmită de o entitate atestată.21
Autorizațiile au o perioadă de valabilitate limitată. De exemplu, pentru exploatările de agregate minerale, aceasta poate fi de doar 1 an.23 Titularul are obligația de a solicita reînnoirea autorizației cu cel puțin 60 de zile lucrătoare înainte de expirarea termenului de valabilitate, pentru a asigura continuitatea operațională.23
Secțiunea 3: Procedura de Evaluare a Impactului și Obținerea Acordului de Mediu (APM)
Obținerea Acordului de Mediu este, adesea, cel mai complex și de durată proces în autorizarea proiectului, implicând o analiză detaliată a tuturor potențialelor efecte asupra factorilor de mediu.
3.1. Etapele Procedurii de Evaluare a Impactului asupra Mediului (EIM)
Procedura este reglementată de Legea nr. 292/2018 și începe cu depunerea de către titular a unei notificări la APM-ul județean competent. Etapele principale sunt:
Etapa de încadrare: APM analizează proiectul și decide dacă acesta se supune evaluării impactului asupra mediului (EIM). Un proiect de "amenajare iaz piscicol prin extragere de agregate" este încadrat, de regulă, sub două categorii de impact din Anexa 2 a legii: "Industria extractivă - cariere de suprafață" și "Crescatorii pentru piscicultura intensiva".18 Această dublă încadrare confirmă necesitatea unei evaluări complexe, care trebuie să abordeze impactul cumulat al ambelor activități: faza de extracție (zgomot, praf, modificarea topografiei) și faza de acvacultură (consum de apă, evacuarea de nutrienți).
Etapa de definire a domeniului evaluării și realizarea raportului: Dacă se decide necesitatea EIM, se elaborează un Raport privind Impactul asupra Mediului (RIM), un studiu detaliat realizat de experți atestați.
Etapa de analiză a calității raportului: APM, împreună cu un colectiv de analiză tehnică (din care fac parte și reprezentanți ANAR), evaluează calitatea și completitudinea raportului.
Consultarea publicului: Anunțurile publice, disponibilitatea documentației pentru consultare și organizarea unei dezbateri publice sunt etape obligatorii, menite să asigure transparența decizională.
Emiterea deciziei: Pe baza analizei și a consultărilor, APM emite decizia finală, care poate fi emiterea Acordului de Mediu (cu condiții stricte de implementare) sau respingerea solicitării.
Un aspect crucial al acestei proceduri este interdependența strânsă cu ANAR. APM transmite oficial documentația proiectului către ANAR pentru a obține un punct de vedere tehnic specializat privind impactul asupra corpurilor de apă. Decizia ANAR, care se concretizează în emiterea sau respingerea avizului de gospodărire a apelor, este apoi retransmisă către APM și devine un factor determinant în decizia finală a acesteia.17 O documentație cu deficiențe din punct de vedere hidrotehnic va fi respinsă de ANAR, ceea ce va conduce, aproape invariabil, la respingerea întregului proiect de către APM.
3.2. Conținutul Cadru al Memoriului de Prezentare
Pentru proiectele care nu necesită un RIM complet, se elaborează un Memoriu de Prezentare. Structura acestuia este reglementată prin ordin de ministru (de exemplu, OMMP 135/76/84/1284/2010 menționat în documentații mai vechi 25, sau metodologii mai recente precum cea din Ordinul 1682/2023 27). Elementele esențiale ale acestui document includ 18:
Date generale: Denumirea proiectului, datele de identificare ale titularului.
Descrierea proiectului: Un rezumat al lucrărilor, justificarea necesității, planuri de situație și de încadrare în zonă.
Descrierea lucrărilor: Detalii tehnice privind lucrările de excavare, construcția digurilor, a instalațiilor hidrotehnice (călugăre, deversoare), sursa de apă, modul de alimentare și evacuare.
Surse de poluanți și măsuri de protecție: Identificarea potențialelor surse de poluare pentru toți factorii de mediu (apă, aer, sol) în fazele de construcție și operare, și descrierea detaliată a măsurilor de prevenire și diminuare a impactului (ex: managementul apelor uzate, gestiunea deșeurilor, protecția solului).
Încadrarea în planurile de urbanism și amenajare a teritoriului.
Descrierea tehnologiei de acvacultură: Speciile ce urmează a fi crescute, densități, tipul de furajare (extensiv, semi-intensiv), producția estimată.18
Secțiunea 4: Licențierea în Acvacultură (ANPA) și Normele Sanitar-Veterinare (ANSVSA)
După finalizarea construcției și obținerea autorizațiilor de mediu și de gospodărire a apelor, ultimele etape de reglementare vizează direct activitatea de producție piscicolă.
4.1. Obținerea Licenței de Acvacultură de la ANPA
Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA) este organul de specialitate care implementează politica națională în domeniu și reglementează activitatea economică.14 Obținerea
Licenței de Acvacultură este obligatorie pentru a putea opera legal ferma.
Procedura de licențiere presupune depunerea unui dosar care, de regulă, include actele de reglementare obținute în etapele anterioare (Acordul de Mediu, Autorizația de Gospodărire a Apelor), dovada dreptului de folosință asupra amenajării și un plan tehnologic sau de afaceri care descrie activitatea propusă.29
Rolul ANPA depășește simpla funcție de licențiere. Agenția este un actor strategic central în dezvoltarea sectorului, având și rolul de organism de finanțare. Prin Programul pentru Acvacultură și Pescuit (PAP), finanțat din fonduri europene (FEAMPA), ANPA oferă sprijin nerambursabil pentru modernizarea fermelor, achiziția de echipamente, diversificarea producției sau creșterea valorii adăugate.30 De asemenea, ANPA sprijină dezvoltarea de strategii la nivel local prin intermediul Grupurilor de Acțiune Locală pentru Pescuit (FLAG-uri).33 Aceasta înseamnă că un investitor, odată ce are proiectul autorizat, poate accesa aceste oportunități de finanțare. Prin urmare, este strategic ca planul de afaceri să fie conceput de la bun început pentru a se alinia cu prioritățile PAP, cum ar fi sustenabilitatea, inovarea sau diversificarea speciilor.
ANPA are și atribuții de inspecție și control, verificând respectarea normelor legale și a condițiilor din licență, având puterea de a aplica sancțiuni, inclusiv suspendarea sau retragerea licenței în caz de nereguli grave.10
4.2. Implementarea Normelor Sanitar-Veterinare (ANSVSA)
Orice fermă de acvacultură este considerată o exploatație de animale și, prin urmare, se supune controlului și autorizării de către ANSVSA. Cadrul legal specific stabilește condiții stricte privind sănătatea animalelor acvatice, având ca scop prevenirea introducerii și răspândirii bolilor transmisibile.19
Cerințele operaționale includ:
Înregistrarea/Autorizarea sanitar-veterinară a fermei.
Implementarea unui program de biosecuritate, care include proceduri de carantină pentru materialul piscicol nou-introdus, controlul accesului, dezinsecție și deratizare.
Supravegherea stării de sănătate a efectivelor de pești, cu obligația de a notifica imediat medicul veterinar oficial în cazul apariției unor semne de boală sau a mortalităților neobișnuite.
Respectarea normelor de igienă și siguranță alimentară pe tot lanțul de producție, de la recoltare și manipulare până la procesare și comercializare, pentru a garanta că produsul final este sigur pentru consumul uman.
Este de notat că, în practică, există o suprapunere a competențelor de control pe lanțul de comercializare între ANPA, ANSVSA și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), o problemă recunoscută chiar în documentele strategice ale sectorului, care solicită o clarificare a legislației.10 Această situație impune operatorilor implementarea unui sistem de management al calității și trasabilitate extrem de riguros, capabil să satisfacă cerințele tuturor celor trei instituții și să prevină eventuale sancțiuni sau blocaje comerciale.
Partea II: Ghid Tehnic și Operațional pentru Acvacultură
Secțiunea 5: Selecția Strategică a Speciilor și Tehnologiilor de Creștere
Alegerea speciilor și a tehnologiei de creștere este o decizie strategică ce determină nivelul investiției, complexitatea operațională și potențialul de rentabilitate al afacerii.
5.1. Ciprinicultura (Crap - Cyprinus carpio): Modelul Tradițional, Optimizat
Crapul reprezintă specia de bază în acvacultura din România, fiind bine adaptat condițiilor climatice și existând o tehnologie de creștere consolidată.
Tehnologii: Pentru lacurile rezultate din balastiere, se pretează sistemele extensive și semi-intensive. Acestea se bazează pe productivitatea naturală a bazinului (fitoplancton, zooplancton, faună bentonică), care este suplimentată prin fertilizare organică și furajare complementară cu cereale și șroturi.26
Densități de Populare: Acestea variază drastic în funcție de obiectiv. Pentru producția de consum în sistem semi-intensiv, se poate viza o densitate de populare de circa 2.780 de puieți/ha (cu o greutate inițială de 100 g/buc) pentru a obține o producție de 5 tone/ha, cu o rată de supraviețuire de 90%.38 În contrast, pentru un lac destinat pescuitului sportiv, unde se urmărește creșterea exemplarelor trofeu, densitățile sunt mult mai mici, de exemplu, între 14 și 24 de exemplare/ha pentru pești cu greutăți de peste 13 kg, pentru a evita stresul de densitate și a asigura resurse trofice suficiente pentru creștere.39
Norme de Furajare: Necesarul de furaj se calculează pe baza sporului de creștere dorit, luând în considerare productivitatea naturală a bazinului.40 Rațiile zilnice se ajustează în funcție de temperatura apei, furajarea fiind sistată sub 14°C și peste 28°C. Distribuția lunară a furajelor este maximă în lunile de vară (iunie-august), când metabolismul peștilor este cel mai activ.40 Coeficientul de conversie al hranei (FCR) pentru furajele granulate moderne este de aproximativ 1.5 kg de furaj pentru 1 kg de spor în greutate.42
Productivitate: În sistem semi-intensiv, producțiile se situează în intervalul 500 – 2.000 kg/ha 26, dar pot atinge 5.000 – 6.000 kg/ha (5-6 tone/ha) în sisteme intensive cu management riguros al furajării și calității apei.38
5.2. Creșterea Răpitorilor (Șalău - Sander lucioperca): Oportunitate de Nișă
Șalăul este o specie de mare valoare comercială, reprezentând o oportunitate de diversificare și de accesare a unei piețe premium.
Particularități: Tehnologia de creștere este mai pretențioasă, în special în stadiile timpurii de viață. Se pretează la policultură alături de ciprinide, contribuind la echilibrul ecologic al bazinului prin controlul populației de pește furajer.43
Cerințe: Succesul depinde de controlul riguros al condițiilor în faza de reproducere artificială și predezvoltare a puietului, care necesită bazine specializate și hrană vie (zooplancton).41 Studiile indică experimente cu densități de 20-40 larve/litru în incubatoare specializate.46 Calitatea apei este un factor critic pe tot parcursul ciclului de creștere.
5.3. Acvacultura Speciilor de Mare Valoare ("Pești Uriași"): Investiție și Profit
Pentru investitorii cu o viziune pe termen lung și capital semnificativ, speciile de mari dimensiuni și valoare adăugată ridicată reprezintă o direcție strategică.
Somnul European (Silurus glanis) și Somnul African (Clarias gariepinus):
Somnul African este ideal pentru acvacultura intensivă. Se caracterizează printr-o creștere extrem de rapidă, putând atinge 1-2 kg în doar 6-12 luni. Este perfect adaptat pentru Sistemele Recirculante de Acvacultură (RAS), datorită cerințelor de apă caldă (optim 28-30°C) și toleranței la densități foarte mari, de până la 600 kg/m³.47 Piața pentru această specie este în dezvoltare în România.50
Somnul European are un potențial bun pentru policultura în iazuri, alături de crap, valorificând o altă nișă ecologică și adăugând valoare producției totale a fermei.51
Sturionii (Acipenser spp. - Morun, Nisetrul, Păstruga, Cega): Vârful de lance al acvaculturii
Tehnologie: Creșterea sturionilor este fezabilă din punct de vedere economic aproape exclusiv în sisteme intensive și superintensive (RAS), care permit un control total asupra parametrilor apei și a furajării.53
Ciclul de Producție: Este o investiție pe termen foarte lung. Deși carnea poate fi comercializată mai devreme, profitul major, obținut din vânzarea caviarului, apare abia după 7 ani (pentru unele specii) și poate dura până la 18 ani (pentru morun) pentru a atinge maturitatea sexuală.56
Rentabilitate: Deși necesită o investiție inițială foarte mare și prezintă un risc operațional ridicat, rentabilitatea pe termen lung este excepțională. Prețul cărnii de sturion este de circa 10-12 euro/kg, însă prețul caviarului variază între 1.000 și 10.000 euro/kg, în funcție de specie și calitate.54
Densități: În sistemele extensive (rareori practicate), densitatea recomandată este de 5.000 exemplare/ha.53 În sistemele RAS, densitățile sunt mult mai mari și se exprimă în kg/m³.
Tabelul 2: Analiză Comparativă a Speciilor Piscicole Țintă
Secțiunea 6: Managementul Calității Apei și Valoarea Nutritivă
Calitatea apei este factorul determinant pentru sănătatea peștilor, rata de creștere și, în final, pentru calitatea și siguranța produsului final.
6.1. Monitorizarea și Menținerea Parametrilor Fizico-Chimici
Managementul eficient al unei ferme piscicole presupune monitorizarea constantă a parametrilor cheie ai apei. Utilizarea echipamentelor de măsură portabile sau a sondelor automate este esențială, în special în sistemele intensive.
Oxigenul dizolvat: Este cel mai critic parametru. Nivelurile scăzute duc la stres, reducerea apetitului și, în cazuri extreme, la mortalități în masă. Pentru crap, concentrația normală este de 4-5.5 mg/l, limita critică fiind de 1.5-2 mg/l.58 În sistemele cu densități mari, utilizarea
aeratoarelor mecanice este obligatorie pentru a suplimenta oxigenul, mai ales în nopțile calde de vară.58Temperatura: Controlează direct metabolismul peștilor și, implicit, consumul de hrană și rata de creștere. Fiecare specie are un interval termic optim (ex: 28-30°C pentru somnul african 48, 20-29°C pentru crap 41).
pH-ul: Apele productive sunt, în general, neutre sau ușor alcaline. Pentru crap, intervalul optim este 7.2-7.8. Valori sub 4.8 sau peste 9.2 pot fi letale.59
Compușii azotați (Amoniac, Nitriți): Amoniacul (NH3) este un produs al metabolismului peștilor și al descompunerii materiei organice. Este foarte toxic, concentrația maximă admisă fiind de 0.3 mg/l.59 Nitriții (
NO2−) sunt, de asemenea, toxici. Controlul acestora este vital în sistemele RAS, unde se bazează pe funcționarea corectă a filtrelor biologice.
6.2. Corelația Calitate-Nutriție
Un mediu acvatic optim și o furajare echilibrată se reflectă direct în valoarea nutritivă superioară a produsului final.50 Peștele reprezintă o sursă importantă de proteine de înaltă calitate, vitamine și minerale. Un aspect de interes deosebit pentru consumatori este conținutul de acizi grași polinesaturați Omega-3. Datorită furajelor moderne, care pot fi îmbogățite cu uleiuri de pește sau alte surse de lipide de calitate, peștii de acvacultură pot avea un profil de acizi grași superior chiar și omologilor lor sălbatici, la care acest profil depinde de hrana disponibilă în mediul natural.62
În contextul pieței din România, unde consumul de pește este semnificativ sub media Uniunii Europene (aproximativ 8 kg/locuitor față de 24.4 kg/locuitor 63), există o oportunitate considerabilă de creștere. Consumatorii sunt din ce în ce mai interesați de beneficiile pentru sănătate și de proveniența produselor, ceea ce deschide o piață pentru produsele de acvacultură locale, de înaltă calitate și cu trasabilitate garantată.
Tabelul 3: Parametrii Optimi de Calitate a Apei pentru Speciile Vizate
Partea III: Inginerie Ecologică pentru un Ecosistem Acvatic Durabil
Secțiunea 7: Proiectarea Ecosistemului Lacustru: Rolul Plantelor Acvatice
Integrarea vegetației acvatice în proiectul unei amenajări piscicole nu este doar o chestiune estetică, ci o strategie de inginerie ecologică ce aduce beneficii multiple, contribuind la sustenabilitatea și productivitatea pe termen lung a fermei. Utilizatorul a folosit termenul "plante fitosanitare", care în acest context este interpretat în sensul larg de "plante care asigură și mențin sănătatea ecosistemului acvatic".
7.1. Conceptul de Fitoremediere în Acvacultură
Fitoremedierea este procesul prin care plantele sunt utilizate pentru a extrage, degrada sau imobiliza contaminanții din apă și sol. În acvacultură, acest concept se aplică prin crearea unor zone umede artificiale, populate în special cu stuf (Phragmites australis) și papură (Typha spp.). Aceste plante acționează ca niște filtre biologice extrem de eficiente.11 Rădăcinile și rizomii lor creează un mediu propice pentru dezvoltarea unor comunități de microorganisme care descompun materia organică și transformă compușii azotați. Plantele asimilează direct, pentru creșterea lor, cantități mari de nutrienți (azot și fosfor) proveniți din furajele neconsumate și din dejecțiile peștilor. Acest proces previne acumularea excesivă de nutrienți în apă și fenomenul de
eutrofizare (manifestat prin "înflorirea apei" cu alge), care poate duce la fluctuații periculoase ale oxigenului dizolvat.65 Anumite studii sugerează că, pentru anumiți poluanți, aceste sisteme naturale de epurare pot fi chiar mai eficiente decât stațiile de epurare clasice.64
Această abordare transformă o potențială problemă de mediu (evacuarea de ape bogate în nutrienți) într-un proces circular, în care "deșeurile" devin resurse pentru dezvoltarea unei componente valoroase a ecosistemului. Această sinergie economic-ecologică este fundamentală. Prin îmbunătățirea naturală a calității apei și stimularea productivității naturale a bazinului 59, se pot reduce semnificativ costurile operaționale pe termen lung, cum ar fi cele legate de aerarea mecanică 60 sau de cantitatea de furaj administrat.36 Investiția inițială în proiectarea și implementarea acestor zone de vegetație se poate traduce în economii anuale substanțiale, transformând o cerință de mediu într-un avantaj competitiv.
7.2. Beneficii Ecologice Multiple
Pe lângă rolul de filtrare, prezența unei centuri de vegetație aduce și alte avantaje majore:
Crearea de Habitat: Stufărișurile dense oferă adăpost esențial pentru puietul de pește împotriva prădătorilor (păsări ihtiofage) și a canibalismului. De asemenea, reprezintă un substrat ideal pentru dezvoltarea microfaunei (zooplancton, larve de insecte), care constituie hrana naturală indispensabilă pentru supraviețuirea și creșterea peștilor în primele stadii de viață.41
Oxigenarea Apei: Plantele acvatice submerse, prin procesul de fotosinteză, eliberează oxigen direct în coloana de apă, contribuind la menținerea unor niveluri optime pentru pești, în special în timpul zilei.64
Stabilizarea Malurilor: Rețeaua densă de rădăcini și rizomi a stufului și papurei consolidează malurile lacului, prevenind eroziunea cauzată de valuri și variațiile de nivel.
Valoare Adăugată prin Multifuncționalitate: O fermă piscicolă proiectată ecologic, care integrează zone umede funcționale, poate depăși statutul de simplă unitate de producție. Așa cum demonstrează studiul de caz de la Ciocănești, astfel de amenajări pot fi integrate în situri Natura 2000, pot atrage finanțări specifice pentru conservarea biodiversității și pot deveni puncte de atracție pentru ecoturism (birdwatching, pescuit recreativ), generând astfel fluxuri de venit suplimentare.65 Această abordare multifuncțională diversifică sursele de profit și reduce riscul general al afacerii.
Secțiunea 8: Implementarea Practică a Zonelor de Vegetație
8.1. Tehnici de Plantare și Management
Implementarea cu succes a zonelor de vegetație necesită o proiectare atentă încă din faza de construcție a lacului.
Proiectarea Zonei Litorale: Este esențială crearea unor zone cu pantă lină și adâncime mică (0.2 - 1.5 m) de-a lungul malurilor. Acestea sunt condițiile ideale pentru înrădăcinarea și dezvoltarea stufului și a papurei.67
Metode de Plantare: Cea mai eficientă metodă este plantarea manuală a rizomilor recoltați din zone naturale. Aceasta asigură o stabilire rapidă și formarea unei perdele vegetale dense și funcționale într-un timp relativ scurt.
Managementul Vegetației: Pentru a preveni colmatarea lacului prin acumularea de materie organică moartă, se recomandă managementul activ al vegetației. Acesta poate consta în tăierea periodică a stufului și papurei, ideal iarna, când lacul este înghețat și accesul este facil.70 Biomasa recoltată poate fi valorificată (ex: pentru acoperișuri tradiționale, compost).
8.2. Alte Plante Acvatice Benefice
Pe lângă stuf și papură, un ecosistem acvatic echilibrat poate beneficia și de alte tipuri de plante:
Plante submerse: Specii precum cosorul (Ceratophyllum demersum) sau penița apei (Myriophyllum spp.) 69 sunt extrem de valoroase. Acestea sunt "uzine" de oxigen, contribuind masiv la oxigenarea apei în timpul zilei și oferind un habitat complex pentru nevertebrate și puiet.
Plante flotante: Nuferii sau plante mai mici precum Salvinia 71 oferă umbră pe suprafața apei. Acest lucru este benefic vara, deoarece limitează supraîncălzirea apei și reduce penetrarea luminii, inhibând astfel dezvoltarea explozivă a algelor planctonice.
Este crucial să se mențină un echilibru. O dezvoltare necontrolată, excesivă, a oricărui tip de vegetație poate deveni problematică, ducând la consumul nocturn al oxigenului (prin respirație), la îngreunarea circulației apei și la dificultăți în timpul operațiunilor de pescuit.70
Secțiunea 9: Concluzii și Recomandări Strategice
Transformarea unei zone excavate abandonate într-o fermă piscicolă modernă și sustenabilă este o inițiativă cu un potențial economic și ecologic remarcabil. Succesul depinde însă de o înțelegere aprofundată și o navigare meticuloasă a unui cadru legislativ și tehnic complex.
9.1. Sinteza Pașilor Critici
Fluxul de autorizare este secvențial și interdependent, reprezentând cea mai mare provocare inițială. Ordinea logică și critică a demersurilor este: obținerea avizelor preliminare (urbanism), demararea procedurilor paralele la ANAR și APM (cu o intercondiționare directă între ele), obținerea autorizației de construire și, ulterior, finalizarea reglementărilor operaționale cu ANPA și ANSVSA. Având în vedere complexitatea tehnică a documentațiilor și cerința legală a atestării, se recomandă imperativ angajarea, încă din faza de concept, a unei echipe multidisciplinare formate dintr-un consultant de mediu/hidrotehnic atestat, un biolog piscicol și un consilier juridic specializat în legislația de mediu și administrativă.
9.2. Atenuarea Riscurilor și Maximizarea Oportunităților
Proiectul se confruntă cu riscuri multiple:
Riscuri Birocratice: Întârzieri în procesul de avizare, cerințe suplimentare din partea autorităților sau chiar respingerea proiectului.
Riscuri Regulatorii: Un control sporit din partea autorităților de mediu, ca urmare a cazurilor anterioare de utilizare abuzivă a avizelor de acvacultură pentru a masca exploatări ilegale de agregate.
Riscuri Operaționale: Apariția unor boli, managementul deficitar al calității apei, fluctuații ale costurilor la furaje și energie.
Riscuri de Piață: Fluctuațiile prețului la pește, concurența din import.
În același timp, oportunitățile sunt semnificative:
Oportunități Economice: Valorificarea unui activ (teren degradat) cu cost de achiziție potențial redus, producerea de alimente de înaltă valoare nutritivă pentru o piață în creștere.
Oportunități de Finanțare: Accesarea fondurilor europene nerambursabile gestionate de ANPA pentru investiții în modernizare, tehnologie (ex: sisteme RAS) și marketing.
Oportunități de Brand: Crearea unui brand de produs premium, bazat pe sustenabilitate, trasabilitate și calitate, care poate comanda un preț mai mare pe piață.
Oportunități de Diversificare: Dezvoltarea de activități conexe, precum pescuitul sportiv sau ecoturismul, care generează fluxuri de venit suplimentare și cresc reziliența afacerii.
9.3. Viziune Strategică
Modelul de afaceri cel mai robust și cu cele mai mari șanse de succes pe termen lung este cel care depășește viziunea unei simple unități de producție. Se propune adoptarea unui model de acvacultură integrată și multifuncțională, care are la bază următoarele principii:
Reabilitare Ecologică: Proiectul este prezentat și implementat ca o soluție de reabilitare ecologică a unui sit degradat, un argument puternic în fața autorităților de mediu.
Inginerie Ecologică: Proiectarea de la bun început a unor zone umede artificiale (stufărișuri) pentru fitoremediere, ca parte integrantă a sistemului de producție.
Sustenabilitate: Minimizarea impactului asupra mediului și maximizarea eficienței resurselor (apă, energie, furaje).
Multifuncționalitate: Explorarea și integrarea unor activități conexe (turism, educație, conservare) pentru a diversifica veniturile și a crește valoarea totală a activului.
O astfel de abordare nu doar că atenuează riscurile operaționale și de mediu, dar poziționează proiectul într-o manieră favorabilă pentru obținerea avizelor, accesarea finanțărilor și construirea unui brand puternic pe o piață tot mai conștientă de importanța produselor locale și sustenabile.
Analiză de Costuri și Plan de Afaceri: Amenajare Piscicolă și de Agrement pe 1 Hectar
Această analiză prezintă o proiecție a costurilor și veniturilor pentru transformarea unei foste cariere/balastiere într-o amenajare piscicolă de 1 hectar (10.000 mp), cu facilități pentru pescuit sportiv și camping.
Etapa 0: Faza Inițială (Pregătire și Autorizare)
Aceasta este etapa cea mai complexă din punct de vedere birocratic și implică cele mai mari riscuri. Costurile sunt predominant pentru servicii de consultanță și taxe.
Etapa 1: Investiția Inițială (CAPEX - Cheltuieli de Capital)
După obținerea autorizațiilor, urmează investiția în amenajarea fizică a locației.
TOTAL INVESTIȚIE INIȚIALĂ (Etapa 0 + Etapa 1, Scenariul B): 71.500 - 146.000 €
Etapa 2: Costuri Operaționale Anuale (OPEX) - Anul 1
Acestea sunt cheltuielile recurente necesare pentru funcționarea afacerii.
Etapa 3: Proiecția Veniturilor Anuale (Estimare la Maturitate, Anul 3-5)
Veniturile vor crește treptat pe măsură ce locația devine cunoscută.
Etapa 4: Analiza de Rentabilitate și Proiecție pe 10 Ani (Scenariu Mediu)
Exportă în Foi de calcul
Concluzii privind Rentabilitatea:
Investiție Inițială (medie): ~110.000 €
Profit Brut Anual (la maturitate): ~20.000 €
Perioada de Recuperare a Investiției (ROI): Suma profiturilor brute anuale va acoperi investiția inițială în aproximativ 7-9 ani (13.000 pierdere An 1 + 110.000 investiție = 123.000 € de recuperat. 1.000+15.000+17.500+18.500+20.000+20.000+20.000 = 112.000 € profit cumulat în anii 2-8).
Considerații Suplimentare și Factori de Succes
Finanțare: Costurile inițiale sunt substanțiale. Accesarea de fonduri europene nerambursabile prin Programul pentru Acvacultură și Pescuit (PAP) poate reduce semnificativ investiția proprie și scurta perioada de amortizare.
Managementul Riscului: Riscurile birocratice în faza de autorizare sunt cele mai mari. Riscurile operaționale includ boli ale peștilor, calitatea apei, braconaj și vandalism.
Locația: Proximitatea față de un oraș mare este un avantaj major pentru atragerea pescarilor sportivi și a clienților pentru camping. Accesul facil este esențial.
Diversificare: Veniturile pot fi crescute prin organizarea de concursuri de pescuit, înființarea unui mic magazin cu articole de pescuit și momeli, sau chiar o mică terasă/restaurant.
Calitatea Serviciilor: Curățenia, regulamentul clar și aplicat corect, calitatea și mărimea peștilor din baltă și amabilitatea personalului sunt factori critici pentru a construi o clientelă loială.
Modelul de afaceri analizat, deși ideal pentru o afacere de familie, are un potențial remarcabil de a fi extrapolat la nivel național, transformându-se dintr-o serie de inițiative izolate într-un motor de dezvoltare rurală și un contributor semnificativ la bugetele publice.
Iată o analiză a modului în care această extindere ar putea funcționa și a impactului său fiscal:
Extrapolarea Modelului de Afaceri la Nivel Național
La scară națională, nu vorbim despre o singură fermă piscicolă uriașă, ci despre o rețea de sute sau chiar mii de micro-întreprinderi și afaceri de familie, fiecare replicând modelul de succes la nivel local. Această abordare are multiple avantaje strategice:
Valorificarea unui Potențial Neexploatat: România are un număr mare de cariere, balastiere și excavații abandonate, care în prezent reprezintă pasive ecologice. Transformarea lor sistematică în active economice (amenajări piscicole și de agrement) ar fi o formă de reabilitare ecologică finanțată privat, cu beneficii publice.
Dezvoltare Rurală Durabilă: Fiecare astfel de afacere creează locuri de muncă direct (administrator, paznic) și indirect (furnizori de furaje, servicii de întreținere, turism local). Acestea ancorează capitalul și activitatea economică în comunitățile rurale, contribuind la reducerea depopulării și la creșterea nivelului de trai.
Creșterea Securității Alimentare: O rețea națională de ferme piscicole ar crește producția internă de pește de calitate, reducând dependența de importuri și oferind consumatorilor acces la produse proaspete, cu trasabilitate garantată.
Stimularea Antreprenoriatului Local: Modelul de afaceri este suficient de accesibil pentru a fi implementat de familii sau mici antreprenori locali, în special dacă este susținut prin programe de finanțare precum Programul pentru Acvacultură și Pescuit (PAP).
Contribuția la Bugetul de Stat și Local
Chiar dacă o singură fermă de 1 hectar are o contribuție modestă, impactul cumulat al unei rețele naționale devine substanțial. Aceste afaceri contribuie la buget prin multiple canale, atât direct, cât și indirect.
1. Contribuții Fiscale Directe (plătite de afacere)
Indiferent de forma de organizare (SRL sau PFA), fiecare afacere va plăti o serie de taxe și impozite:
Impozit pe Profit/Venit:
Pentru un SRL (Societate cu Răspundere Limitată): Firma va plăti fie impozit pe profit de 16%, fie, dacă se încadrează, impozit pe veniturile microîntreprinderilor (1% sau 3%).
Pentru un PFA (Persoană Fizică Autorizată): Se va plăti un impozit de 10% pe venitul net realizat.
Impozit pe Dividende: În cazul unui SRL, profitul distribuit asociaților este supus unui impozit pe dividende de 10% (cu posibile modificări legislative viitoare).
TVA (Taxa pe Valoarea Adăugată):
Pentru vânzarea de pește, firma va colecta și vira la buget TVA cu cotă redusă (în prezent 11%).
Pentru serviciile de agrement (taxe de pescuit sportiv, închiriere foișoare, camping), se va aplica cota standard de TVA.
Taxe și Impozite Locale: Fiecare afacere va plăti anual la primăria locală impozit pe teren și pe clădirile deținute (cabana administrativă, grupuri sanitare etc.).
Redevențe din Concesiune: În cazul în care terenul este proprietate publică și este concesionat, firma va plăti o redevență anuală către autoritatea concedentă (primărie, consiliu județean), reprezentând un venit direct la bugetul respectiv.
2. Contribuții Sociale și Salariale (generate de locurile de muncă)
Acesta este unul dintre cele mai importante și stabile fluxuri de venituri pentru stat:
Contribuții la Pensii (CAS - 25%): Pentru fiecare salariat (inclusiv administratorul angajat), firma reține și virează contribuția la sistemul public de pensii.
Contribuții la Sănătate (CASS - 10%): Similar, se virează contribuția la sănătate, finanțând sistemul medical public.
Impozit pe Venitul din Salarii (10%): Se reține și se virează la bugetul de stat.
Contribuția Asiguratorie pentru Muncă (CAM - 2,25%): Aceasta este o taxă suportată integral de angajator, care contribuie la bugetul asigurărilor pentru șomaj, fondul de garantare a creanțelor salariale etc..
Exemplu simplificat: Pentru un singur angajat cu salariul minim brut (4.050 lei în 2025), totalul taxelor salariale (impozit + contribuții angajat și angajator) virate lunar la stat depășește 1.700 de lei. Extrapolat la 1.000 de astfel de afaceri la nivel național, contribuția anuală doar din acest singur loc de muncă depășește 20 de milioane de lei.
3. Contribuții Indirecte și Efect de Multiplicare
Taxe din Lanțul de Aprovizionare: Fiecare fermă devine un client pentru alte afaceri (furnizori de furaje, producători de echipamente, firme de construcții), generând activitate economică și, implicit, taxe (TVA, impozit pe profit) plătite de acești furnizori.
Stimularea Consumului Local: Turiștii (pescari, rulotiști) care vizitează locația vor cheltui bani și în comunitatea locală (magazine, restaurante, alte servicii), generând venituri și taxe suplimentare pentru bugetul local.
În concluzie, deși o singură fermă piscicolă este, într-adevăr, o afacere de familie, multiplicarea acestui model la nivel național ar crea un ecosistem economic vibrant. Impactul fiscal cumulat ar fi semnificativ, nu doar prin taxele directe plătite de aceste mii de mici afaceri, ci mai ales prin contribuțiile sociale generate de locurile de muncă și prin efectul de multiplicare economică în zonele rurale. Prin urmare, o astfel de inițiativă ar reprezenta o modalitate eficientă de a transforma un pasiv ecologic într-un activ economic ce contribuie în mod real și sustenabil la bugetul țării
Lucrări citate
Legea 107/1996 Legea apelor - Sintact, accesată pe septembrie 26, 2025, https://sintact.ro/legislatie/monitorul-oficial/legea-107-1996-legea-apelor-16785958
LEGE 107 25/09/1996 - Portal Legislativ, accesată pe septembrie 26, 2025, https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/8565
LEGE nr. 122 din 10 iulie 2020pentru modificarea și completarea Legii apelor nr., accesată pe septembrie 26, 2025, https://faolex.fao.org/docs/pdf/rom201282.pdf
pentru modificarea si completarea Legii apelor nr. 107/1996, accesată pe septembrie 26, 2025, https://www.senat.ro/legis/PDF/2020/20L164FC.pdf?nocache=true
AMENAJARI PISCICOLE 2015 - 2020 - namr.ro, accesată pe septembrie 26, 2025, https://www.namr.ro/wp-content/uploads/2021/03/Anexa-1-IAZURI-PISCICOLE-2021-CENTRALIZATOR.pdf
Permise de exploatare active - namr.ro, accesată pe septembrie 26, 2025, https://www.namr.ro/wp-content/uploads/2021/03/Permise_active.htm
Permis de exploatare balastiera, accesată pe septembrie 26, 2025, http://geosoil.ro/permis-exploatare-balastiera.html
Amenajări piscicole, inclusiv prin extragere de agregate minerale - fără urbanism - Profit.ro, accesată pe septembrie 26, 2025, https://www.profit.ro/perspective/schimbari-legislative-pentru-firme/decizie-in-prima-etapa-amenajari-piscicole-inclusiv-prin-extragere-de-agregate-minerale-fara-urbanism-fost-ministru-al-mediului-reclama-balastiere-ilegale-cu-avize-de-amenajari-piscicole-video-21133902
Amenajarea de iazuri piscicole unde se obțin profituri generoase vreme de decenii. O anchetă marca "România, te iubesc!" - Stirile ProTV, accesată pe septembrie 26, 2025, https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/rti-4.html
planul strategic național multianual pentru acvacultură 2022 – 2030 - A.N.P.A, accesată pe septembrie 26, 2025, http://www.anpa.ro/wp-content/uploads/2022/05/PSNMA-2021-2030-final.pdf
LEGE 107 25/09/1996 - Portal Legislativ, accesată pe septembrie 26, 2025, https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/8565
LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996legea apelor EMITENT PARLAMENTUL Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 244 din 8 octombrie 1996, accesată pe septembrie 26, 2025, https://faolex.fao.org/docs/pdf/rom13302.pdf
LEGE - Senatul României, accesată pe septembrie 26, 2025, https://www.senat.ro/legis/PDF/2020/20L175FP.pdf
LEGE 176 03/06/2024 - Portal Legislativ, accesată pe septembrie 26, 2025, https://legislatie.just.ro/public/DetaliiDocument/283479
NOTĂ DE FUNDAMENTARE Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA) este instituție publică centrală de special, accesată pe septembrie 26, 2025, https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2022/11/NF-59.pdf
PREZENTARE GENERALA - A.N.P.A, accesată pe septembrie 26, 2025, https://www.anpa.ro/?page_id=372
de emitere, modificare şi retragere a avizului de gospodărire a apelor, inclusiv procedura de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă - Portal Legislativ, accesată pe septembrie 26, 2025, https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/216744
Acord de Mediu Amenajare Iaz Piscicol | PDF - Scribd, accesată pe septembrie 26, 2025, https://ro.scribd.com/document/667678446/Acord-de-mediu-Amenajare-iaz-piscicol
NORMA 16/11/2005 - Portal Legislativ, accesată pe septembrie 26, 2025, https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/67571
PLANUL STRATEGIC NAŢIONAL MULTIANUAL PENTRU ACVACULTURĂ - MADR, accesată pe septembrie 26, 2025, http://www.madr.ro/docs/fep/programare-2014-2020/draft-PSNMA-2014-2020.pdf
Ce sunt avizele și autorizațiile de gospodărire a apelor? Ce acte ..., accesată pe septembrie 26, 2025, https://rowater.ro/2022/09/29/ce-sunt-avizele-si-autorizatiile-de-gospodarire-a-apelor-ce-acte-trebuie-sa-depui/
Aviz de gospodarire a apelor - Green Environment Support, accesată pe septembrie 26, 2025, https://www.solutiidemediu.ro/aviz-de-gospodarire-apelor/
Procedura din 2023 de emitere a Autorizaţiei de Gospodărire a Apelor - Sintact, accesată pe septembrie 26, 2025, https://sintact.ro/legislatie/monitorul-oficial/procedura-din-2023-de-emitere-a-autorizatiei-de-gospodarire-a-apelor-17026336
PROCEDURA 06/12/2023 - Portal Legislativ, accesată pe septembrie 26, 2025, https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/277470
Memoriu Prezentare Acord Mediu | PDF - Scribd, accesată pe septembrie 26, 2025, https://ro.scribd.com/doc/233921281/memoriu-Prezentare-Acord-Mediu
Memoriu Prezentare Acord Mediu | PDF - Scribd, accesată pe septembrie 26, 2025, https://ro.scribd.com/document/381507135/69338-memoriu-Prezentare-Acord-Mediu
MEMORIU DE PREZENTARE (continut cadru conform Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impacturilor anumitor proiecte publice si pri - ARBDD, accesată pe septembrie 26, 2025, https://ddbra.ro/wp-content/uploads/2024/05/CAV-SFANTU-GHEORGHE-REFACUT-1.pdf
MEMORIU DE PREZENTARE - Primaria Santana, accesată pe septembrie 26, 2025, https://www.primariasantana.ro/media/filer_public/19/35/1935a7d2-ee46-4530-b3b6-66470978200d/new_stone_-memoriu.pdf
LEGE (A) 236 05/11/2020 - Portal Legislativ, accesată pe septembrie 26, 2025, https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/262573
Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură - Oportunități de finanțare UE, accesată pe septembrie 26, 2025, https://oportunitati-ue.gov.ro/beneficiar/agentia-nationala-pentru-pescuit-si-acvacultura/
Programul pentru Acvacultură și Pescuit 2021-2027 - Ministerul Mediului, accesată pe septembrie 26, 2025, https://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/Programul%20pentru%20Avcacultura%20si%20Pescuit_draft.pdf
Programul pentru Acvacultură și Pescuit 2021-2027 - ampeste.ro, accesată pe septembrie 26, 2025, https://ampeste.ro/docs/PAP_/PAP_2021-2027/Proiect_PAP_1_feb_2021.pdf
Programul pentru Acvacultură și Pescuit 2021-2027 - draft iunie 2022 - Ministerul Mediului, accesată pe septembrie 26, 2025, https://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/PAP%202021-2027.pdf
PROGRAMUL PENTRU ACVACULTURĂ ȘI PESCUIT 2021 – 2027 INFORMARE - ampeste.ro, accesată pe septembrie 26, 2025, https://ampeste.ro/docs/PAP_/Documente_Informare_SDL/document_de_informare_conditii_FLAG-uri_PAP_2.pdf
MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE ORDIN Nr. …………. / …………………….. pentru aprobarea Normelor p, accesată pe septembrie 26, 2025, https://www.madr.ro/cotizatii-si-servicii-lingvistice/download/6179_a5a5e0fd346f007b8b38722d9c19a364.html
Cu ce hrănim peștii pentru un profit sporit - Agrobiznes.ro, accesată pe septembrie 26, 2025, https://agrobiznes.ro/145-cum-sporim-profitul-din-combinarea-furajelor-in-piscicultura/
(PDF) Acvacultura - ResearchGate, accesată pe septembrie 26, 2025, https://www.researchgate.net/publication/360473710_Acvacultura
Cresterea Crapului | PDF - Scribd, accesată pe septembrie 26, 2025, https://ro.scribd.com/document/58665068/Cresterea-crapului
Cum se calculeaza densitatea optima de crap in iazul de pescuit sportiv ? Opinii strict personale ! | Florin Albu, accesată pe septembrie 26, 2025, http://albuflorin.ro/cum-se-calculeaza-densitatea-optima-de-crap-in-iazul-de-pescuit-sportiv-opinii-strict-personale/
Calculul necesarului de furaje pentru crap. - Florin Albu, accesată pe septembrie 26, 2025, http://albuflorin.ro/calculul-necesarului-de-furaje-pentru-crap/
bunele practici în piscicultură în contextul schimbărilor climatice | ucip ifad, accesată pe septembrie 26, 2025, https://www.ucipifad.md/wp-content/uploads/2020/07/Bunele-practici-in-piscicultura-in-contextul-schimbarilor-climatice.pdf
Ferma de crap: cum se creste crapul in captivitate - Carti Agricole, accesată pe septembrie 26, 2025, https://www.cartiagricole.ro/ferma-productie-crap/
Livrabil T1.5.1. Bază de date cu bune practici din acvacultură în țările partenere, accesată pe septembrie 26, 2025, https://blacksea-cbc.net/images/e-library/BSB461_DACIAT_-__Database_with_good_practices_in_aquaculture_in_partner_countries_RO.pdf
Livrabil T1.2.1. Inventarierea celor mai valoroase specii de pești de acvacultură în teritoriile partenere din arealul Mării - Black Sea Basin Programme, accesată pe septembrie 26, 2025, https://blacksea-cbc.net/images/e-library/BSB461_DACIAT_-__Inventory_on_most_valuable_fish_species_in_aquaculture_in_the_Black_Sea_partner_territories_RO.pdf
GHID DE BUNE PRACTICI PRIVIND REPRODUCEREA ȘI DEZVOLTAREA POSTEMBRIONARĂ A SPECIILOR DULCICOLE DE PEȘTI DE CULTURĂ DIN ROMÂ, accesată pe septembrie 26, 2025, https://asas-icdeapa.ro/wp-content/uploads/2024/05/Ghid-de-bune-practici-1-1.pdf
academia de ştiinţe agricole şi silvice - MADR, accesată pe septembrie 26, 2025, http://www.madr.ro/attachments/article/220/ADER-1011-faza-5.pdf
Somn african | Furaje Acvacultură | Hrana, furaje si accesorii animale de companie | Dynavit Brasov, accesată pe septembrie 26, 2025, https://www.dynavit.ro/furaje-piscicultura/somn-african/somn-african-1
3 Zile Creștere Somn African Prezentare - Caviar Factory, accesată pe septembrie 26, 2025, https://www.caviarfactory.ro/ro/3-zile-crestere-somn-african-prezentare/
Ferme piscicole cu recirculare RAS - piscicultura - acvacultura - Acvateam, accesată pe septembrie 26, 2025, https://acvateam.ro/ferme-piscicole-ras/
PLANUL STRATEGIC NAȚIONAL MULTIANUAL PENTRU ACVACULTURĂ 2021 - 2030 - A.N.P.A, accesată pe septembrie 26, 2025, http://www.anpa.ro/wp-content/uploads/file/Planul%20Strategic%20National%20Multianual%20pentru%20Acvacultura%202021%20-%202030.pdf
BULETINUL DE CERCETĂRI PISCICOLE - SCDP Nucet, accesată pe septembrie 26, 2025, https://statiuneapiscicolanucet.ro/wp-content/uploads/2024/12/materialul-ptr-site.pdf
Evaluarea performanţelor productive ale peştilor - usamvbt, accesată pe septembrie 26, 2025, https://www.usab-tm.ro/utilizatori/universitate/file/doctorat/sustinere_td/2021/corman%20sandra/Rezumatul%20tezei.pdf
Sturionii – creștere în sistem intensiv. Avantaje, cerințe - Agrobiznes.md, accesată pe septembrie 26, 2025, https://agrobiznes.md/sturionii-crestere-in-sistem-intensiv-avantaje.html
Despre sturion – creștere în sistem intensiv | Agrobiznes.ro, accesată pe septembrie 26, 2025, https://agrobiznes.ro/5148-sturionii-crestere-in-sistem-intensiv-avantaje-cerinte/
Tehnologie competitivă, documentaţie tehnică şi tehnico-economică pentru o instalaţie modernă de creştere a sturionilor în sistem acvacol recirculant - INMA |, accesată pe septembrie 26, 2025, https://inma.ro/wp-content/uploads/2019/02/PN_15_04_02.pdf
Fermierii români investesc milioane de euro în creşterea de sturioni. Cât costă kilogramul, accesată pe septembrie 26, 2025, https://stirileprotv.ro/stiri/social/fermierii-romani-investesc-milioane-de-euro-in-cresterea-de-sturioni-cat-costa-kilogramul.html
Sturionii, lorzii Dunării - - - Blog Hanna Instruments, accesată pe septembrie 26, 2025, http://blog.hannainst.ro/sturionii-lorzii-dunarii/
Creșterea crapului | Hrana consumată de crap | Densitate populare crap - Puiet Crap, accesată pe septembrie 26, 2025, http://fishhouse.ro/cresterea-crapului/
Piscicultura. Calitatea apelor piscicole pentru cresterea crapului ( 2 ) - Florin Albu, accesată pe septembrie 26, 2025, http://albuflorin.ro/piscicultura-apele-piscicole-pentru-cresterea-crapului-2/
Top 5 Aspecte Importante ale unui Aerator Piscicultură - Acvateam, accesată pe septembrie 26, 2025, https://acvateam.ro/aerator-piscicultura-acvateam-de-calitate/
REZUMAT Principalele activităţi ale celui ce practică acvacultura sunt în fapt intervenţii asupra lanţului trofic din ecos, accesată pe septembrie 26, 2025, https://iuls.ro/wp-content/uploads/2021/12/2009_ian_Darie_ro.pdf
Rasele de pești cultivate în acvacultură sunt mai bogate în acizi grași decât omologii lor sălbatici - RO.aliment, accesată pe septembrie 26, 2025, https://www.roaliment.ro/stiri-industria-alimentara/peste/rasele-de-pesti-cultivate-in-acvacultura-sunt-mai-bogate-in-acizi-grasi-decat-omologii-lor-salbatici/
Consumul de pește și produse pescărești în România - A.N.P.A, accesată pe septembrie 26, 2025, http://www.anpa.ro/wp-content/uploads/2011/07/Fish-consumption_Romania-RO_FINAL_27.10.2021.pdf
Ce facem cu stuful, sanitar al apelor și indicator al poluării? - Moldova.org, accesată pe septembrie 26, 2025, https://www.moldova.org/ce-facem-cu-stuful-sanitar-al-apelor-si-indicator-al-poluarii/
Piscicultura, protejarea speciilor sălbatice și ecoturismul, îmbinate în delta de la Ciocănești | WWF - Panda.org, accesată pe septembrie 26, 2025, https://wwf.panda.org/wwf_news/?248350/Piscicultura-protejarea-speciilor-salbatice-si-ecoturismul-imbinate-in-delta-de-la-Ciocanesti
PLAN 13/08/2024 - Portal Legislativ, accesată pe septembrie 26, 2025, https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/289847
Stuf şi papură - Animație 3D - Predare și învățare Digitală Mozaik - mozaWeb, accesată pe septembrie 26, 2025, https://www.mozaweb.com/ro/Extra-3D_scenes-Reed_and_bulrush-273422
STRATEGIA INTEGRATĂ DE DEZVOLTARE URBANĂ A ORAȘULUI DUMBRĂVENI PENTRU PERIOADA 2021-2027 ȘI ÎN PERSPECTIVA AN, accesată pe septembrie 26, 2025, https://www.primariadumbraveni.ro/wp-content/uploads/2025/04/STRATEGIA-INTEGRATA-DE-DEZVOLTARE-URBANA-2021-2027-2030-Anexa-la-HCL-42-din-14.04.2025.pdf
MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII UNIVERSITATEA DE STAT „DIMITRIE CANTEMIR” CERTAN CORINA PARTICULARITĂȚILE, accesată pe septembrie 26, 2025, https://edu.asm.md/sites/default/files/Teza_CERTAN_C.pdf
Întreținere și populare lac - SpinningClub.ro, accesată pe septembrie 26, 2025, https://spinningclub.ro/threads/%C3%8Entre%C8%9Binere-%C8%99i-populare-lac.4911/
Cum sa alegi si sa intretii plante acvatice flotante? - Magazin Acvaristica, accesată pe septembrie 26, 2025, https://magazinacvaristica.ro/cum-sa-alegi-si-sa-intretii-plante-acvatice-flotante/
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Va multumesc pentru comentariile dvs. Acestea sunt totdeauna constructive.