Restituirea proprietăţii poporului român

As dori să mă informeze şi pe mine cum poate un guvern ilegitim să dea Decrete prin care se abroga drepturi de proprietate , avand in vedere faptul ca doar prin Decretul 10/31.12.1989 s-a decretat formarea Guvernul României, ca organ suprem al administraţiei de stat, dar si acesta este ilegitim, nu a fost votat de popor iar decretele de la 1 la 9 au fost date înaintea constituirii guvernului ad-hoc.
Avand in vedere aceste lucruri cred ca mai intai trebuie trecuta proprietatea in mana poporului deoarece statul avea doar calitatea de administrator al bunurilor poporului.
Faptul ca nu figura poporul roman pe un extras de carte funciara nu inseamna ca se poate deposeda poporul de proprietate prin niste decrete.
Asadar cred ca poporul roman ar trebui sa ceara restituirea proprietatilor.

Se restituie proprietăţile nationalizate fără a se face o evaluare a modului în care acele proprietăţi au ajuns în mâna respectivilor proprietari. Poate ca prin naţionalizarea din 1948 s-a creat un act de dreptate socială şi nu au decurs alte procese care ar fi fost firesti. Poate acele propietati au fost preluate prin excrocherii, trafic de influenţă, furt, deposedaţi prin forţă, de la proprietarii de drept, iar nationalizarea nu a lăsat cursul normal de procese penale sau civile firesti  prin care persoanele în drept să reclame atrocităţile produs de acei proprietari, pentru scoaterea la suprafata a modului în care au ajuns in posesia lor.
Astfel poprietarii dinainte de 1948 sunt albi ca lacrima. Asa cum crima organizata incearca sa albească banii, tot asa se pare ca vechii proprietari s-au ales cu propietatile "albite".

totuşi citiţi ... aţi fost proprietari pe toata ţara şi v-aţi ales cu o parcela (in cel mai bun caz) şi un cupon (FPP) fără valoare (fara valoare).

                   LEGE   Nr. 3 din  1 iulie 1983

cu privire la contractul-angajament

EMITENT:      MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ

PUBLICATA ÎN: BULETINUL OFICIAL  NR. 51 din  9 iulie 1983

    Dezvoltarea proprietăţii întregului popor, în condiţiile perfecţionării cadrului organizatoric al democraţiei muncitoreşti, de participare nemijlocită a maselor la conducerea economiei, pe baza principiilor autoconducerii muncitoreşti şi autogestiunii impune întărirea, în continuare, a răspunderii oamenilor muncii, a organelor de conducere colectivă, pentru gospodărirea şi valorificarea superioară a tuturor resurselor, creşterea eficienţei economice, sporirea venitului naţional, unica sursa a progresului economico-social şi de ridicare a nivelului de trai al oamenilor muncii.

    În acest scop este necesar ca patrimoniul unităţilor socialiste sa fie încredinţat, pe baza de contract, oamenilor muncii din unităţi, care în calitate de proprietari ai mijloacelor de producţie şi în acelaşi timp de producători şi beneficiari ai valorilor materiale şi spirituale, poarta întreaga răspundere pentru conducerea directa şi efectivă a fiecărei unităţi, pentru buna gospodărire a tuturor mijloacelor materiale şi financiare încredinţate din proprietatea întregului popor.

    Statul, în calitate de administrator general al proprietăţii întregului popor, asigură înfăptuirea politicii de dezvoltare economico-socială planificată a ţării, controlul modului de gospodărire a patrimoniului încredinţat colectivelor de oameni ai muncii, astfel încât toate unităţile să-şi desfăşoare activitatea pe principiile economice ale eficienţei şi rentabilităţii.

    Pentru reglementarea cadrului juridic de încredinţare a patrimoniului unităţilor socialiste colectivelor de oameni ai muncii şi de întărire, pe aceasta baza, a prerogativelor şi răspunderilor care le revin din calitatea lor de proprietari, producători şi beneficiari,

    Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România adoptă prezenta lege.

                    DECLARATIE    din 10 decembrie 1948

Declaraţia Universală a Drepturilor Omului

EMITENT:      ADUNAREA GENERALA A ORGANIZATIEI NATIUNILOR UNITE

    Preambul

    Considerând că recunoaşterea demnităţii inerente tuturor membrilor familiei umane şi a drepturilor lor egale şi inalienabile constituie fundamentul libertăţii, dreptăţii şi păcii în lume,

    Considerând că ignorarea şi dispreţuirea drepturilor omului au dus la acte de barbarie care revoltă conştiinţa omenirii şi că făurirea unei lumi în care fiinţele umane se vor bucura de libertatea cuvântului şi a convingerilor şi vor fi eliberate de teamă şi mizerie a fost proclamată drept cea mai înaltă aspiraţie a oamenilor,

    Considerând că este esenţial ca drepturile omului să fie ocrotite de autoritatea legii pentru ca omul să nu fie silit să recurgă, ca soluţie extremă, la revoltă împotriva tiraniei şi asupririi,

    Considerând că este esenţial a se încuraja dezvoltarea relaţiilor prieteneşti între naţiuni,

    Considerând că în Cartă popoarele Organizaţiei Naţiunilor Unite au proclamat din nou credinţa lor în drepturile fundamentale ale omului, în demnitatea şi în valoarea persoanei umane, drepturi egale pentru bărbaţi şi femei şi că au hotărât să favorizeze progresul social şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în cadrul unei libertăţi mai mari,

    Considerând că statele membre s-au angajat să promoveze în colaborare cu Organizaţia Naţiunilor Unite respectul universal şi efectiv faţă de drepturile omului şi libertăţile fundamentale, precum şi respectarea lor universală şi efectivă,

    Considerând că o concepţie comună despre aceste drepturi şi libertăţi este de cea mai mare importanţă pentru realizarea deplină a acestui angajament,

    ADUNAREA GENERALĂ proclamă

prezenta DECLARAŢIE UNIVERSALĂ A DREPTURILOR OMULUI, ca ideal comun spre care trebuie să tindă toate popoarele şi toate naţiunile, pentru ca toate persoanele şi toate organele societăţii să se străduiască, având această Declaraţie permanent în minte, ca prin învăţătură şi educaţie să dezvolte respectul pentru aceste drepturi şi libertăţi şi să asigure prin măsuri progresive, de ordin naţional şi internaţional, recunoaşterea şi aplicarea lor universală şi efectivă, atât în sânul popoarelor statelor membre, cât şi al celor din teritoriile aflate sub jurisdicţia lor.

    ART. 17

    1. Orice persoană are dreptul la proprietate, atât singură, cât şi în asociaţie cu alţii.

    2. Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de proprietatea sa.

  LEGE   Nr. 119 din 11 iunie 1948

pentru naţionalizarea întreprinderilor industriale, bancare, de asigurări, miniere şi de transporturi*)

EMITENT:      MINISTERUL JUSTIŢIEI

PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL  NR. 133 bis  din 11 iunie 1948

Pe data publicării prezentei legi, trec în proprietatea Statului ca bunuri comune ale poporului, administrate prin Ministerul de Finanţe, libere de orice sarcini, acţiunile şi părţile sociale ale societăţilor şi asociaţiunilor care intră în prevederile acestui articol.

    Bunurile naţionalizate prin efectul prezentei legi vor fi administrate de ministerele în al căror domeniu de preocupare intră obiectul întreprinderilor naţionalizate.

                   CONSTITUŢIA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE

EMITENT:      MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ

PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL  NR. 1 din 27 septembrie 1952

ART. 6

    Fundamentul formaţiunii social-economice socialiste este proprietatea socialistă asupra mijloacelor de producţie care are fie forma proprietăţii de stat (bun comun al poporului), fie forma proprietăţii cooperatiste-colectiviste (proprietatea gospodăriilor agricole colective sau a organizaţiilor cooperatiste).

ART. 7

    Bogăţiile de orice natură ale subsolului, fabricile, uzinele şi minele, pădurile, apele, izvoarele de energie naturală, căile de comunicaţie de orice fel, transportul feroviar, fluvial, maritim şi aerian, băncile, poşta, telegraful, telefonul, radio-ul, mijloacele de tipar, cinematografia şi teatrul, gospodăriile agricole de stat, staţiunile de maşini şi tractoare, întreprinderile comunale şi partea naţionalizată a fondului de locuinţe de la oraşe, constituie proprietate de stat, bun comun al poporului.

Statul român democrat-popular - stat unitar, suveran şi independent:

    a) apără independenţa şi suveranitatea poporului român, cuceririle oamenilor muncii de la oraşe şi sate, drepturile, libertăţile şi puterea oamenilor muncii, împotriva duşmanilor poporului muncitor;

    b) asigură întărirea şi dezvoltarea forţelor de producţie ale ţării prin industrializarea ei socialistă, prin lichidarea înapoierii economice, tehnice şi culturale, prin transformarea socialistă treptată a agriculturii pe baza liberului consimţământ al ţăranilor muncitori;

    c) organizează şi dezvoltă economia planificată, bazându-se pe întreprinderile de stat şi cooperatiste;

    d) organizează apărarea Republicii de duşmanii externi şi conduce forţele armate ale ţării;

    e) asigură securitatea internă a cetăţenilor, face inofensivi şi reprimă pe duşmanii poporului;

    f) conduce sistemul bănesc şi de credite, elaborează şi realizează bugetul de stat, stabileşte impozitele, taxele şi veniturile necesare pentru nevoile statului;

    g) administrează băncile, întreprinderile şi instituţiile de stat industriale, agricole şi comerciale;

    h) conduce învăţământul public de toate gradele;

    i) asigură creşterea continuă a bunei stări şi sănătatea maselor populare de la oraşe şi sate;

    j) asigură dezvoltarea culturii poporului român şi a culturii minorităţilor naţionale, socialistă în conţinut, naţională în formă;

    k) veghează la aplicarea şi respectarea Constituţiei şi legilor Republicii Populare Române, ele fiind expresia voinţei şi intereselor poporului muncitor.

    Respectarea şi aplicarea întocmai a Constituţiei şi a legilor ţării este datoria principală a fiecărei instituţii de stat şi a fiecărui cetăţean, ele fiind obligatorii pe întreg teritoriul Republicii.

                   LEGE   Nr. 3 din  1 iulie 1983

cu privire la contractul-angajament

EMITENT:      MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ

PUBLICATA ÎN: BULETINUL OFICIAL  NR. 51 din  9 iulie 1983

    Dezvoltarea proprietăţii întregului popor, în condiţiile perfecţionării cadrului organizatoric al democraţiei muncitoreşti, de participare nemijlocită a maselor la conducerea economiei, pe baza principiilor autoconducerii muncitoreşti şi autogestiunii impune întărirea, în continuare, a răspunderii oamenilor muncii, a organelor de conducere colectivă, pentru gospodărirea şi valorificarea superioară a tuturor resurselor, creşterea eficienţei economice, sporirea venitului naţional, unica sursa a progresului economico-social şi de ridicare a nivelului de trai al oamenilor muncii.

    În acest scop este necesar ca patrimoniul unităţilor socialiste sa fie încredinţat, pe baza de contract, oamenilor muncii din unităţi, care în calitate de proprietari ai mijloacelor de producţie şi în acelaşi timp de producători şi beneficiari ai valorilor materiale şi spirituale, poarta întreaga răspundere pentru conducerea directa şi efectivă a fiecărei unităţi, pentru buna gospodărire a tuturor mijloacelor materiale şi financiare încredinţate din proprietatea întregului popor.

    Statul, în calitate de administrator general al proprietăţii întregului popor, asigură înfăptuirea politicii de dezvoltare economico-socială planificată a ţării, controlul modului de gospodărire a patrimoniului încredinţat colectivelor de oameni ai muncii, astfel încât toate unităţile să-şi desfăşoare activitatea pe principiile economice ale eficienţei şi rentabilităţii.

    Pentru reglementarea cadrului juridic de încredinţare a patrimoniului unităţilor socialiste colectivelor de oameni ai muncii şi de întărire, pe aceasta baza, a prerogativelor şi răspunderilor care le revin din calitatea lor de proprietari, producători şi beneficiari,

    Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România adoptă prezenta lege.