Soluții social-fiscale pentru balansarea locurilor de muncă ocupate de automatizarea, robotizarea și inteligența artificială
Modelul dividendului algoritmic și tranziția spre suveranitatea umană (2025-2045)
Evoluția civilizației contemporane a atins un punct de inflexiune în care paradigma tradițională a muncii ca fundament al demnității umane și al distribuției resurselor este supusă unei presiuni ontologice fără precedent. Inteligența artificială generativă (GenAI), robotizarea avansată și automatizarea proceselor cognitive nu reprezintă simple iterații tehnologice, ci agenți de producție care decuplează fluxul de valoare de efortul biologic uman.1 În acest context, provocarea centrală pentru România, ca economie aflată în clusterul „Digital Challengers”, nu este conservarea artificială a unor locuri de muncă condamnate la uzură morală, ci arhitecturarea unui model de distribuție a veniturilor care să prevină instalarea unui feudalism tehnologic și să faciliteze emergența unei civilizații post-muncă stabile.3
Analiza sistemică a economiei românești î indică o rigiditate bugetară critică și o structură a forței de muncă vulnerabilă la disrupție. Ponderea veniturilor fiscale în PIB rămâne la un nivel alarmant de scăzut de 28,8%, plasând România pe penultimul loc în Uniunea Europeană.4 În același timp, cheltuielile rigide cu salariile din sectorul public și asistența socială au ajuns să consume 72,6% din veniturile bugetare în 2024, limitând spațiul de manevră pentru investiții în infrastructura viitorului.5 Această configurație fiscală este nesustenabilă într-o economie în care masa salarială se va contracta ca urmare a automatizării, erodând baza de colectare a impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale.6
Diagnoza economică și presiunea automatizării în România (2024-2025)
Piața muncii din România se află într-o stare de tensiune structurală. Deși numărul mediu de salariați a atins 5,45 milioane de persoane în 2024, economia nedeclarată este estimată la 1,4 milioane de lucrători, reprezentând aproximativ 25% din totalul angajaților full-time.8 Această masă de lucrători informali este prima amenințată de automatizarea proceselor de rutină, deoarece sistemele automatizate oferă companiilor o eficiență fiscală și operațională superioară muncii neînregistrate.
Sectorul tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC), deși reprezintă un pilon de productivitate cu o pondere de 6,67% în PIB și o cifră de afaceri de 23,6 miliarde EUR, se confruntă cu o temperare a ritmului de creștere și cu presiuni rezultate din eliminarea facilităților fiscale începând cu 2024-2025.10 Această temperare acționează ca un catalizator pentru adoptarea rapidă a inteligenței artificiale în vederea menținerii marjelor de profitabilitate, ceea ce va accelera fenomenul de decuplare a veniturilor de muncă chiar în sectorul care a fost motorul clasei de mijloc.10
Contrastul dintre estimările Băncii Naționale a României (risc de 4% de înlocuire a joburilor) și modelările globale (până la 30% din orele lucrate automatizate) subliniază o neînțelegere a mecanismului de transformare.1 Nu dispariția ocupațiilor în totalitate este fenomenul critic, ci reducerea necesarului de input uman per unitate de valoare adăugată. Într-o economie în care industria prelucrătoare a pierdut deja 7 puncte procentuale din ponderea în PIB în ultimul deceniu, tranziția spre servicii automatizate devine inevitabilă.15
Fenomenul Decuplării și Riscul Feudalismului Tehnologic
Decuplarea venitului de muncă apare atunci când productivitatea crește exponențial prin utilizarea capitalului sintetic (algoritmi și roboți), în timp ce compensațiile salariale stagnează sau scad din cauza supraofertei de forță de muncă biologică substitubilă. Dacă surplusul de valoare generat de automatizare este captat exclusiv de deținătorii de infrastructură digitală, societatea românească riscă să evolueze spre o structură neo-feudală. În acest scenariu, o elită tehnocratică va controla „pământul digital” (centrele de date și modelele LLM), în timp ce restul populației va fi împins spre o economie de subzistență în servicii precare.2
Pentru a contracara această tendință, este necesară o intervenție fiscală și sociologică inteligentă care să transforme productivitatea mașinilor în dividende colective. România are oportunitatea de a utiliza activele sale energetice și digitale pentru a finanța acest dividend. Strategia Energetică 2025-2035 vizează o capacitate instalată de 31,3 GW, din care 76% din surse regenerabile, transformând țara într-un exportator de energie.17 Acest surplus energetic, combinat cu o economie digitală estimată la 52 miliarde EUR până în 2030, constituie baza materială a noului contract social.3
Arhitectura celor 14 Piloni ai Civilizației Post-Muncă
Modelul propus pentru România se fundamentează pe 14 piloni arhitecturali, concepuți pentru a asigura o tranziție echitabilă și sustenabilă din punct de vedere fiscal.
1. Coproprietatea Algoritmică a Societății
Conceptul de proprietate privată asupra algoritmilor trebuie nuanțat prin recunoașterea rolului datelor colective în antrenarea acestora. Întrucât modelele de inteligență artificială sunt instruite pe seturi de date generate de comportamentul, cultura și interacțiunile cetățenilor români, societatea deține o formă de „proprietate intelectuală difuză” asupra rezultatelor.16 Din punct de vedere juridic, se propune instituirea unei cote de coproprietate publică (social sharing) asupra platformelor de automatizare care depășesc un anumit nivel de impact sistemic în economia națională.
2. Fondul de Suveranitate Tehnologică (FST)
Inspirat de modelul fondurilor suverane de investiții (cum este cel al Norvegiei), FST va colecta redevențele generate de automatizare. Spre deosebire de Bugetul General Consolidat, care finanțează cheltuieli curente, FST va fi un fond de acumulare și capitalizare. Sursele de finanțare vor include un procent din profitul brut al companiilor cu un nivel de intensitate digitală „foarte ridicat” (conform criteriilor Eurostat) și dividendele din participațiile statului în companii de energie verde.17 În 2025, Pilonul II de pensii private din România a atins deja suma de 200 mld. RON, demonstrând capacitatea de gestionare a unor active masive pentru beneficiul cetățenilor.20
3. Taxa pe Valoarea Adăugată de Automatizare (TVAA)
Actualul sistem fiscal taxează excesiv munca și prea puțin capitalul tehnologic. Se propune introducerea unei taxe pe productivitatea sintetică, aplicată unităților de producție automatizate care înlocuiesc fluxuri de muncă umană anterior taxabile. Această taxă nu are rolul de a descuraja inovația, ci de a compensa pierderea de venituri la bugetul de asigurări sociale. În loc de CAS/CASS pe salariu, compania va plăti o „contribuție de reziliență tehnologică” bazată pe VAB-ul (Valoarea Adăugată Brută) generat de sistemele AI.5
4. Redevența pe Datele Naționale
Datele sunt noul petrol, iar România deține un activ digital subevaluat. Fiecare accesare a datelor administrative, medicale sau culturale românești de către furnizorii globali de modele AI (LLM) trebuie să genereze o redevență către FST.16 Având în vedere că 72% din populația României nu deține încă competențe digitale de bază, redevența pe date reprezintă o formă de reparație socială și o sursă de finanțare pentru alfabetizarea tehnologică.23
5. Dividendul de Civilizație: Calcul și Distribuție
Spre deosebire de asistența socială clasică, Dividendul de Civilizație este un drept cetățenesc decuplat de statusul de angajat. Acesta este finanțat din randamentul FST și din taxele pe automatizare.
Unde:
reprezintă valoarea activelor Fondului de Suveranitate Tehnologică.
este rata de rentabilitate anuală a fondului (estimată la 8-11% pe baza performanței fondurilor de pensii).24
este populația rezidentă eligibilă.
Pentru anul 2030, o capitalizare a FST de 60 miliarde EUR (echivalentul economiei digitale plus activele energetice) ar genera, la un randament de 8%, aproximativ 4,8 miliarde EUR anual, permițând un dividend inițial de aproximativ 320 EUR per cetățean adult pe an, sumă care va crește pe măsură ce automatizarea se extinde.3
6. Certificarea „Human-Made” și Economia Creativității
Într-o piață inundată de produse ieftine generate de mașini, munca umană va deveni un bun de lux. Statul va institui un sistem de certificare pentru produsele și serviciile care mențin un input uman semnificativ, permițând acestora să acceseze nișe cu valoare adăugată mare.25 Aceasta va proteja sectorul artizanal, cultural și de design, transformând „imperfecțiunea umană” într-un activ economic.
7. Educația ca Formă de Muncă Remunerată
Într-o economie în continuă schimbare, reînvățarea este un serviciu public. Programul Educație și Ocupare (PEO) 2021-2027 indică deja o direcție spre învățarea pe tot parcursul vieții.2 Propunerea este transformarea statutului de cursant/student într-o ocupație remunerată. Cetățenii vor primi un „Venit de Formare” pentru perioadele de recalificare, recunoscând că pregătirea pentru noile realități tehnologice este o formă de muncă socială utilă care previne șomajul pe termen lung.23
8. Mentoratul Comunitar și Valorificarea Vârstei
Pe măsură ce sarcinile tehnice sunt preluate de AI, competențele de relaționare, etica și înțelepciunea contextuală devin esențiale. Persoanele vârstnice, prin Programul Incluziune și Demnitate Socială (PIDS), vor fi remunerate pentru roluri de mentori comunitari, transferând experiență și oferind suport emoțional generațiilor tinere.26 Acest lucru rezolvă simultan problema izolării sociale a vârstnicilor și nevoia de ghidaj uman într-o lume algoritmică.
9. Regenerarea Ecologică și Mentoriatul Verde
Tranziția verde necesită un volum imens de muncă de restaurare a ecosistemelor, care nu poate fi întotdeauna automatizată eficient la scară mică. Cetățenii vor fi remunerați pentru roluri de „custozi ai mediului”, implementând proiecte de regenerare ecologică finanțate prin Programul Dezvoltare Durabilă (PDD).17 Aceasta transformă grija față de natură într-un flux de venit stabil, aliniat cu țintele de neutralitate climatică ale României pentru 2050.29
10. Infrastructura de Îngrijire Umană Profesionalizată
Îngrijirea copiilor și a persoanelor cu dizabilități reprezintă sectoare unde empatia umană este de neînlocuit. PIDS alocă deja fonduri semnificative pentru serviciile de îngrijire la domiciliu și locuințe protejate.28 Modelul post-muncă propune transformarea acestor activități din muncă informală sau prost plătită în profesii de înalt prestigiu, remunerate la nivelul sectoarelor tehnologice, finanțate direct din dividendul de automatizare.
11. Descentralizarea Producției și FabLabs-urile Comunitare
Pentru a reduce dependența de marile corporații, statul va finanța rețele de centre de producție locală (FabLabs) dotate cu roboți și imprimante 3D. Acestea vor permite comunităților să-și producă singure bunurile de necesitate, transformând „locul de muncă” într-un spațiu de creație și producție personalizată, reducând amprenta de carbon a transportului de mărfuri.31
12. Timpul ca Monedă: Băncile de Timp Social
În afara sistemului monetar bazat pe Dividendul Algoritmic, se va implementa un sistem de bănci de timp pentru schimbul de servicii între cetățeni. O oră de asistență educațională va fi egală cu o oră de sprijin casnic, reconstruind coeziunea socială prin reciprocitate non-monetară. Acest sistem va fi integrat într-o platformă națională securizată, garantând că valoarea timpului uman rămâne constantă indiferent de inflația tehnologică.
13. Guvernanța prin Democrație Algoritmică și Etică
Utilizarea IA în administrația publică și în justiție trebuie supravegheată strict de consilii cetățenești.16 Orice algoritm de scoring social sau penal este interzis, conform Legii IA a Uniunii Europene, dar algoritmii de optimizare a resurselor vor fi supuși unui audit public semestrial. Cetățenii vor decide prin vot digital direcțiile de investiții ale FST, asigurând o transparență totală a fluxurilor de capital.33
14. Suveranitatea Alimentară Tehnologizată și Ruralul Automatizat
Mediul rural românesc, unde activează o mare parte din populația vulnerabilă, va fi transformat prin „micro-automatizare”. Granturile pentru întreprinderile sociale rurale vor finanța sisteme de agricultură de precizie gestionate de comunitate, asigurând hrana de bază gratuită sau la costuri minime pentru membrii comunității, eliminând insecuritatea alimentară ca barieră în calea auto-realizării.30
Modelul Cantitativ: Generarea și Redistribuirea Surplusului
Pentru a demonstra fezabilitatea acestui model în România, trebuie analizate cifrele de profitabilitate și costurile de personal din sectoarele cheie. În 2024, cele mai profitabile 25 de companii au generat profituri nete de 29,27 miliarde lei, plătind impozit pe profit de doar 5,57 miliarde lei (aproximativ 1,1 miliarde EUR).36 Această rată de taxare este insuficientă pentru a susține o tranziție post-muncă.
Simularea Fluxului Financiar al Fondului de Suveranitate Tehnologică (FST) 2030
Acest flux de 5,5 miliarde EUR anual, administrat prin mecanisme de investiții similare Pilonului II, poate atinge un activ total de 100 miliarde EUR în 15 ani. Randamentul acestui activ va finanța Dividendul de Civilizație fără a crește datoria publică.
Dividendul vs. Venitul Minim Actual
Actualul Venit Minim de Incluziune (VMI) oferă pentru o familie cu un copil suma de 120 lei/lună (aproximativ 24 EUR).37 Este o sumă de „supraviețuire mizeră”. Modelul post-muncă vizează un Dividend de Bază care să acopere nevoile fundamentale, suplimentat de Venitul de Rol Social.
La un cost total al companiei de 4.134 RON pentru un salariu minim în 2025, trecerea la un sistem unde statul garantează 1.000 EUR prin dividend și roluri sociale ar crește puterea de cumpărare reală și ar elibera cetățenii de munca de rutină.14
Guvernanța Diplomatică și Fiscală a Tranziției
România nu poate implementa acest model în izolare totală. Diplomația fiscală trebuie să acționeze la nivelul Uniunii Europene pentru a armoniza taxarea giganților tehnologici și pentru a asigura un „Fond Mondial pentru IA” care să reducă fractura digitală.22 Participarea României la Sesiunile plenare ale Comisiei de Statistică ONU și colaborarea cu Eurostat sunt esențiale pentru a defini noii indicatori de bunăstare (dincolo de PIB), cum ar fi Rata de Realizare Umană sau Indicele de Suveranitate Algoritmică.4
Implementarea acestui model necesită trei faze strategice:
Faza de Capitalizare (2025-2028): Lansarea FST și redirecționarea tuturor redevențelor de resurse naturale și digitale către acesta. Digitalizarea masivă a administrației publice pentru a reduce costurile operaționale ale statului cu 20%.33
Faza de Pilotare a Dividendului (2028-2032): Introducerea dividendului pentru grupurile cele mai expuse automatizării (lucrători din manufactură și logistică). Testarea băncilor de timp la nivel municipal.
Faza de Stabilizare (2032-2045): Generalizarea Dividendului de Civilizație și recunoașterea legală a „statutului de creator/mentor” ca înlocuitor al statutului de angajat.
Concluzii: Calea spre o Civilizație post-muncă stabilă
Problema „salvării locurilor de muncă” este o bătălie retrogradă împotriva legilor eficienței fizice și informaționale. Într-o economie în care producția de valoare devine o funcție a computației, munca biologică trebuie eliberată de povara subzistenței și redată domeniului sensului și creativității.
România dispune de resursele necesare — o bază solidă de talente IT, un potențial energetic regenerabil imens și o structură demografică ce impune automatizarea ca soluție la deficitul de forță de muncă — pentru a deveni un laborator global al echității post-muncă.10 Dacă intervenim inteligent prin crearea Fondului de Suveranitate Tehnologică și prin decuplarea venitului de efortul biologic, vom evita feudalismul tehnologic și vom asigura o civilizație în care omul nu mai este o unealtă, ci scopul final al întregului aparat de producție sintetică.
Echitatea în era AI nu înseamnă egalitate în sărăcie, ci acces universal la surplusul generat de inteligența colectivă cristalizată în algoritmi. Aceasta este miza noului contract social: trecerea de la „omul care muncește pentru a trăi” la „omul care trăiește pentru a crea”, susținut de o arhitectură fiscală care onorează valoarea inalienabilă a timpului și demnității umane.
Lucrări citate
Video Piața muncii, schimbată de AI. BNR a estimat impactul inteligenței artificiale în economie: doar 4% dintre joburi, supuse riscului - Digi24, accesată pe februarie 26, 2026, https://www.digi24.ro/stiri/economie/piata-muncii-schimbata-de-ai-bnr-a-estimat-impactul-inteligentei-artificiale-in-economie-doar-4-dintre-joburi-supuse-riscului-3550307
Impactul inteligenței artificiale asupra locurilor de muncă: Tendințe viitoare, provocări și soluții - ADIZMB, accesată pe februarie 26, 2026, https://www.adizmb.ro/wp-content/uploads/2025/04/Tema-Impactul-IA-asupra-locurilor-de-munca.pdf
Digital economy impact McKinsey | McKinsey, accesată pe februarie 26, 2026, https://www.mckinsey.com/capabilities/tech-and-ai/our-insights/digital-challengers-on-the-next-frontier-perspective-on-romania
Navigation - - Statistics Explained - Eurostat - European Union, accesată pe februarie 26, 2026, https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Tax_revenue_statistics&action=statexp-seat&lang=ro
Consiliul Fiscal, accesată pe februarie 26, 2026, https://www.consiliulfiscal.ro/CF_RA_2024.pdf
A new future of work: The race to deploy AI and raise skills in Europe and beyond - McKinsey, accesată pe februarie 26, 2026, https://www.mckinsey.com/mgi/our-research/a-new-future-of-work-the-race-to-deploy-ai-and-raise-skills-in-europe-and-beyond
FOM107D - Castigul salarial mediu brut lunar pe activitati (sectiuni si diviziuni) ale economiei nationale CAEN Rev.2 - INSSE, accesată pe februarie 26, 2026, http://statistici.insse.ro/tempoins/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=FOM107D
Analiză privind piața muncii din România - AmCham Romania, accesată pe februarie 26, 2026, https://www.amcham.ro/download?file=mediaPool/u2M5Atj.pdf
costul mediu lunar1) al forţei de muncă a fost 8439 lei/salariat în anul 2024 - Institutul Național de Statistică, accesată pe februarie 26, 2026, https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/cmf24r.pdf
IT&C a devenit lider la exporturile de servicii în 2025: Sectorul a avut o cifră de afaceri de 23,6 mld. euro anul trecut, dar a pierdut la nivel de pondere în PIB - Curs De Guvernare, accesată pe februarie 26, 2026, https://cursdeguvernare.ro/studiu-anis-crestere-it-sector-contributie-pib.html
Tax Changes in Romania from 2025 | Blog - KR Group, accesată pe februarie 26, 2026, https://www.krgroup.eu/tax-changes-in-romania-from-2025/
Piața de IT din România 2025: Statistici, și predicții - NewTech Academy, accesată pe februarie 26, 2026, https://www.newtech.ro/blog-piata-muncii-piata-it-romania/
Informații privind piața muncii: România - EURES (EURopean Employment Services), accesată pe februarie 26, 2026, https://eures.europa.eu/living-and-working/labour-market-information/labour-market-information-romania_ro
Net or Gross Salary Calculator 2026 - Undelucram.ro, accesată pe februarie 26, 2026, https://www.undelucram.ro/en/calculator-net-or-gross-wage-romania
Servicizarea” economiei și ascensiunea IT-ului. Modificarea, în 8 puncte, a structurii PIB în ultimul deceniu. Industria - marele perdant, accesată pe februarie 26, 2026, https://cursdeguvernare.ro/structura-pib-romania-pondere-industrie-it-servicii-copy.html
AI Act | Shaping Europe's digital future - European Union, accesată pe februarie 26, 2026, https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/policies/regulatory-framework-ai
Plan de dezvoltare RED DEER 10 ani (2026-2035), accesată pe februarie 26, 2026, https://www.distributie-energie.ro/wp-content/uploads/2025/05/Plan-dezvoltare-pe-10-ani-DEER-2026-2035-draft-1.pdf
Rezumatul Tezei de doctorat cu tema: DREPTUL LA PROTECȚIA DATELOR CU CARACTER PERSONAL. - Universitatea Titu Maiorescu, accesată pe februarie 26, 2026, https://www.utm.ro/wp-content/uploads/2025/09/Rezumat-RO.pdf
Digitalisation in Europe – 2024 edition - Interactive publications - Eurostat, accesată pe februarie 26, 2026, https://ec.europa.eu/eurostat/web/interactive-publications/digitalisation-2024
Pilonul 2 de pensii private, rezultate record în 2025: randament de 19,2% şi sume acumulate de peste 200 mld. RON - APAPR, accesată pe februarie 26, 2026, https://apapr.ro/pilonul-2-de-pensii-private-rezultate-record-in-2025-randament-de-192-si-sume-acumulate-de-peste-200-mld-ron/
Românii au peste 30 de miliarde de euro în conturile personale din Pilonul 2 de pensii private - APAPR, accesată pe februarie 26, 2026, https://apapr.ro/romanii-au-peste-30-de-miliarde-de-euro-in-conturile-personale-din-pilonul-2-de-pensii-private/
Dreptul inteligenței artificiale: imperativul reglementării și mizele unei noi discipline științifice - ESSENTIALS - JURIDICE.ro, accesată pe februarie 26, 2026, https://www.juridice.ro/essentials/8384/dreptul-inteligentei-artificiale-imperativul-reglementarii-si-mizele-unei-noi-discipline-stiintifice
Romania 2024 Digital Decade Country Report | Shaping Europe's digital future, accesată pe februarie 26, 2026, https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/factpages/romania-2024-digital-decade-country-report
Pensii private: randament mediu anual de 11% in sapte ani - Conso, accesată pe februarie 26, 2026, https://www.conso.ro/pensii/pensii-private-randament-mediu-anual-de-11-in-sapte-ani
Regulamentul european privind inteligența artificială. Comentarii pe articole - Extrase, accesată pe februarie 26, 2026, https://www.universuljuridic.ro/regulamentul-european-privind-inteligenta-artificiala-comentarii-pe-articole-extrase/
Programe de finantare – ARICE.GOV.RO - Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior, accesată pe februarie 26, 2026, https://arice.gov.ro/1/programe-de-finantare/
Inteligența artificială: oportunități și pericole | Teme | Parlamentul European, accesată pe februarie 26, 2026, https://www.europarl.europa.eu/topics/ro/article/20200918STO87404/inteligenta-artificiala-oportunitati-si-pericole
Despre Programul Incluziune și Demnitate Socială – Ministerul ..., accesată pe februarie 26, 2026, https://mfe.gov.ro/pids/despre-programul-incluziune-si-demnitate-sociala/
PLANUL NAȚIONAL INTEGRAT ÎN DOMENIUL ENERGIEI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 2025-2030 Actualizare - Ministerul Mediului, accesată pe februarie 26, 2026, https://mmediu.ro/storage/2025/07/PNIESC_Romania_actualizat-Varianta-finala-GL-SEA.pdf
Evaluare proiecte Programul Incluziune și Demnitate Socială - Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, accesată pe februarie 26, 2026, https://mfe.gov.ro/pids/evaluare-proiecte/
By 2030, automation may force up to 375 million workers to switch occupations, accesată pe februarie 26, 2026, https://workingnation.com/2030-automation-may-force-375-million-switch-occupations/
Anexă Strategia Națională a Hidrogenului 2025-2030 cu perspectiva anului 2050 și Planul de Acțiune pentru, accesată pe februarie 26, 2026, https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2025/10/ANEXA-13.pdf
TSI 2024 Flagship - Supporting the Digital Transformation of Tax and Customs Administrations - Reforms and Investments - European Commission, accesată pe februarie 26, 2026, https://reform-support.ec.europa.eu/tsi-2024-flagship-supporting-digital-transformation-tax-and-customs-administrations_en
AI Archives - Universul Juridic, accesată pe februarie 26, 2026, https://www.universuljuridic.ro/ai/
Granturi pentru întreprinderi sociale - Portalul de finanțare a granturilor UE, accesată pe februarie 26, 2026, https://eufundingportal.eu/ro/granturi-pentru-%C3%AEntreprinderi-sociale/
Clasamentul final al celor mai profitabile 25 de companii în 2024. Firmele din top au plătit taxe de peste un miliard de euro pe profitul lor - Termene.ro, accesată pe februarie 26, 2026, https://termene.ro/articole/clasamentul-final-al-celor-mai-profitabile-25-de-companii-din-2024
VENITUL MINIM DE INCLUZIUNE - DIRECŢIA DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ, accesată pe februarie 26, 2026, https://www.dasp.ro/venit-minim-de-incluziune/
Bun venit la Institutul Național de Statistică | Institutul Național de Statistică, accesată pe februarie 26, 2026, https://insse.ro/cms/
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Va multumesc pentru comentariile dvs. Acestea sunt totdeauna constructive.