Reconfigurarea arhitecturii statale: Propunere de reformă legislativă pentru descentralizarea fiscală și administrativă completă a României
Sistemul administrativ și fiscal din România se află într-un moment de răscruce, fiind prins între moștenirea istorică a unui centralism rigid și imperativul modernizării europene care solicită o guvernanță bazată pe proximitate, eficiență și responsabilitate locală. Fundamentul juridic al oricărei transformări profunde în acest domeniu rezidă în Articolul 120 din Constituția României, care stipulează că administrația publică în unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice.1 Deși aceste principii sunt înscrise în legea fundamentală, implementarea lor a rămas, timp de peste trei decenii, una incompletă, marcată de un transfer masiv de responsabilități către autoritățile locale fără un transfer echivalent de resurse financiare și putere decizională reală.2
Prezenta propunere de reformă vizează o restructurare sistemică, transformând județul în centrul de greutate al colectării fiscale și al strategiei economice. Această viziune este armonizată cu principiul subsidiarității, un pilon fundamental al Uniunii Europene consacrat în Articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), care impune ca deciziile să fie luate la nivelul cel mai apropiat de cetățeni, intervenția autorităților centrale fiind justificată doar atunci când obiectivele nu pot fi atinse în mod eficient la nivel local sau regional.4 Reforma propusă nu este doar o reorganizare administrativă, ci o redefinire a contractului social între cetățean, comunitatea locală și statul central, vizând unificarea colectării taxelor la nivel județean, inversarea fluxurilor financiare și stimularea economiei prin mecanisme inovatoare precum spin-off-urile și educația profesională adaptată pieței muncii județene.5
Cadrul constituțional și jurisprudența autonomiei locale
Interpretarea Articolului 120 din Constituția României a evoluat semnificativ sub influența jurisprudenței Curții Constituționale și a ratificării tratatelor internaționale. Autonomia locală nu trebuie privită ca un concept abstract, ci ca un „drept și o capacitate efectivă” a autorităților locale de a gestiona treburile publice în numele colectivităților pe care le reprezintă.7 Articolul 121 din Constituție completează acest cadru, stabilind că autoritățile comunale și orășenești sunt autonome și funcționează conform legii, ceea ce implică o protecție împotriva imixtiunilor nejustificate ale guvernului central în administrarea patrimoniului și resurselor locale.1
Curtea Constituțională a României a stabilit, prin decizii succesive (precum Decizia nr. 232 din 2001 sau Decizia nr. 53 din 2011), că supremația Constituției și principiul statului de drept impun ca orice proces de descentralizare să asigure securitatea raporturilor juridice și să nu afecteze caracterul unitar al statului.9 Totuși, autonomia financiară rămâne veriga slabă a acestui lanț constituțional. Fără o bază solidă de venituri proprii și fără capacitatea de a decide asupra nivelului de taxare, autoritățile locale rămân subordonate de facto deciziilor politice de la centru, ceea ce contravine spiritului Articolului 120.2
Subsidiaritatea europeană și implementarea Cartei Autonomiei Locale
Principiul subsidiarității, așa cum este definit în dreptul Uniunii Europene, acționează ca un mecanism de reglare a competențelor între nivelul supranațional, național și local. Acesta garantează că acțiunea la nivelul UE este întreprinsă doar dacă prezintă avantaje clare față de acțiunea la nivel național sau local.4 În contextul românesc, acest principiu trebuie extins pentru a guverna relația dintre Guvern și Consiliile Județene. Protocolul nr. 2 la TUE subliniază necesitatea consultării parlamentelor naționale și a autorităților locale în procesul decizional, un aspect care în România a fost adesea tratat formal.2
Carta Europeană a Autonomiei Locale, ratificată de România în 1997, impune standarde europene privind independența politică, administrativă și financiară a autorităților locale.3 Articolul 9 al Cartei este de o importanță crucială pentru reforma fiscală, stipulând că resursele financiare ale autorităților locale trebuie să fie proporționale cu responsabilitățile lor și să provină, într-o proporție semnificativă, din taxe și impozite locale asupra cărora acestea au puterea de a stabili cota.3 Raportul de monitorizare din 2023 arată că România se confruntă cu o fragmentare administrativă excesivă în mediul rural, unde comunele mici nu au capacitatea de a furniza servicii publice de calitate, fiind dependente de transferurile de la centru.2
Unificarea colectării fiscale la nivel județean: De la ANAF la AJV
Actualul sistem de colectare a veniturilor statului este hipercentralizat prin intermediul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). Această instituție administrează peste 8,4 milioane de contribuabili și colectează aproximativ 80% din veniturile bugetului general consolidat, inclusiv TVA, impozitul pe profit și contribuțiile sociale.13 Cu toate acestea, eficiența sistemului este scăzută, România înregistrând un deficit de încasare a TVA de peste 30 de miliarde de lei anual, ceea ce reprezintă aproximativ o treime din veniturile potențiale din această taxă.14
Reforma propune desființarea structurilor regionale actuale ale ANAF și înființarea Agențiilor Județene de Venituri (AJV), care să funcționeze sub autoritatea administrativă a Consiliilor Județene, dar cu respectarea normelor tehnice și metodologice unice stabilite de Ministerul Finanțelor. Acest model ar permite o mai bună cunoaștere a specificului economic local și o combatere mai eficientă a evaziunii fiscale prin analize de risc adaptate teritorial.14
Mecanismul colectării unificate
Unificarea colectării taxelor înseamnă că toate obligațiile fiscale ale unei persoane fizice sau juridice (taxe locale, impozit pe venit, contribuții de sănătate și pensii) vor fi plătite într-un singur cont județean. AJV-ul va deveni singura interfață fiscală pentru contribuabil, simplificând radical procesul de conformare.16 Digitalizarea accelerată, prevăzută în PNRR pentru perioada 2025-2027, este esențială pentru succesul acestui model, permițând interoperabilitatea bazelor de date între nivelul local și cel central.18
Redefinirea fluxurilor financiare și contribuția de suveranitate
În modelul actual, banii colectați din teritoriu circulă spre centrul național, de unde sunt redistribuiți prin cote defalcate și subvenții, proces care generează adesea acuzații de partizanat politic și ineficiență.2 Reforma propune inversarea acestui flux prin conceptul de „Reverse-Pooling” financiar. Județul colectează tot și reține resursele necesare pentru funcționarea serviciilor publice locale, investiții și asistență socială, virând către Guvernul central o „contribuție de suveranitate” sau un „regie regală”.20
Calculul contribuției către Statul Central
Această contribuție ar trebui să acopere strict costurile serviciilor de interes național (servicii regaliene) care nu pot fi furnizate eficient la nivel local:
Apărarea Națională: Bugetul Ministerului Apărării și angajamentele față de NATO.
Siguranța Națională și Ordinea Publică: Serviciile de informații și structurile de coordonare națională a poliției.
Diplomatia: Reprezentarea externă și contribuțiile la organizațiile internaționale (UE, ONU, etc.).
Infrastructura Strategică: Autostrăzi, magistrale energetice și feroviare de interes național.
Administrația Centrală: Funcționarea Parlamentului, Președinției și a structurilor de reglementare.
Contribuția fiecărui județ va fi stabilită printr-o formulă transparentă, bazată pe PIB-ul județean, populație și un coeficient de solidaritate, eliminând discreționaritatea deciziei guvernamentale în alocarea fondurilor.18
Solidaritatea inter-județeană și echilibrarea bugetară
Descentralizarea fiscală completă poartă riscul adâncirii inegalităților între județele dezvoltate și cele defavorizate. Pentru a respecta principiul coeziunii economice și sociale stabilit în tratatele UE, este necesară crearea unui Fond Național de Solidaritate (FNS).11 Acest fond nu va fi alimentat de la bugetul central, ci prin contribuțiile directe ale județelor cu excedent fiscal către cele care nu pot acoperi standardele minime de cost pentru serviciile publice esențiale.
Echilibrarea nu trebuie să fie o formă de asistență perpetuă care să descurajeze dezvoltarea locală. Alocările din FNS vor fi condiționate de implementarea unor reforme structurale și de atingerea unor indicatori de performanță (de exemplu, creșterea colectării locale, atragerea de investiții străine, reducerea abandonului școlar).18
Stimularea economiei locale prin mecanisme de Spin-off
O administrație județeană puternică trebuie să fie un catalizator al dezvoltării economice. Reforma propune extinderea rolului Consiliilor Județene, permițându-le să aibă instituții specializate în acordarea de finanțare și consultanță în societăți comerciale de tip spin-off sau start-up, create pentru a valorifica resursele locale sau pentru a dezvolta sectoare de nișă.6 Codul Administrativ actual (OUG 57/2019) permite participarea la capitalul social al unor societăți, procesul este greoi și limitat de reglementările rigide privind ajutorul de stat25,
Spin-off-urile ca vehicule de inovare regională
Județele pot iniția, în parteneriat cu mediul academic și sectorul privat, companii care să transforme cercetarea în produse comerciale. De exemplu, în județele cu potențial agricol sau piscicol, autoritățile locale pot susține crearea unor unități de procesare avansată prin participarea cu active (terenuri, clădiri) în firme care să reducă dependența de exportul de materii prime.27 Aceste investiții trebuie să respecte principiul operatorului privat în economia de piață pentru a nu fi considerate ajutoare de stat ilegale.6
Educația profesională și duală adaptată nevoilor județene
Succesul unei economii județene depinde de calitatea forței de muncă. În prezent, sistemul de educație este încă puternic centralizat, curriculumul fiind stabilit la nivel național, ceea ce creează un decalaj între calificările absolvenților și nevoile reale ale angajatorilor locali.29 Reforma propune descentralizarea managementului învățământului profesional și tehnic (IPT) către județe.
Modelul Învățământului Dual Județean
Învățământul dual, bazat pe un parteneriat tripartit (școală, angajator, UAT), trebuie să devină norma pentru pregătirea profesională.5 Consiliul Județean va avea atribuția de a aproba planul de școlarizare în funcție de strategia de dezvoltare economică a județului. Angajatorii care participă la formarea elevilor vor beneficia de deduceri fiscale aplicabile taxelor colectate la nivel județean, creând un stimulent direct pentru investiția în capitalul uman.32
Pregătirea practică va ocupa o pondere crescândă: 20% în primul an, 60% în al doilea și 72% în al treilea an, asigurând o tranziție lină către piața muncii.33 Această abordare reduce șomajul în rândul tinerilor și oferă județului un avantaj competitiv în atragerea investitorilor străini care caută forță de muncă gata formată.
Cel mai important este crearea unui antreprenoriat tânăr încă din băncile școlii, fără teorii care sunt abstracte și nu au nici o legătură cu contextul actual. Copii trebuie să fie buni antreprenori și să cunoască diferite meserii pentru a fi mai adaptabili și să știe să folosească atât tehnici elementeare de plantat, îngrijire animale, nutriție, pregătire culinară, elemente de igienă și îngrijire sanitară, instalații, electricitate, etc dar și cele mai noi tehnologii programare senzori, robotizare, instrumente mass-media, inteligență artificială , programare.
Managementul resurselor umane și competențele în administrație
Trecerea la un sistem descentralizat necesită o funcție publică profesionistă și depolitizată. Proiectele recente din cadrul PNRR vizează stabilirea unor cadre de competență generale și specifice pentru funcționarii publici, menite să asigure eficacitatea și eficiența în exercitarea prerogativelor de putere publică.34 Județele vor avea libertatea de a-și recruta propriul personal în funcție de nevoile specifice, dar vor trebui să respecte standardele naționale de calitate și etică.25
Digitalizarea nu este doar un instrument de colectare fiscală, ci și un mijloc de a reduce birocrația internă. Implementarea unor sisteme de management al documentelor electronice și a platformelor de interoperabilitate (de tip registrul registrelor) va permite o administrație județeană „fără hârtie”, transparentă și orientată către cetățean.19
Comparație internațională: Lecții din Modelul Nordic
Statele scandinave (Danemarca, Suedia, Norvegia) reprezintă vârful de lance al descentralizării fiscale în Europa. În Danemarca, nivelul de autonomie al autorităților locale este atât de ridicat încât acestea colectează și gestionează cea mai mare parte a impozitului pe venitul persoanelor fizice.36
Taxe și Responsabilități în Scandinavia
Aceste țări au raporturi Taxe/PIB foarte ridicate (peste 40%), dar și servicii publice de o calitate excepțională, furnizate direct de municipalități și regiuni. Autonomia lor nu se limitează la cheltuirea banilor, ci include și dreptul de a stabili cotele de impozitare, ceea ce forțează aleșii locali să fie responsabili și eficienți în fața propriilor alegători.36
În contrast, România are un raport Taxe/PIB de aproximativ 27%, unul dintre cele mai scăzute din UE, și un grad de centralizare care sufocă inițiativa locală. Reforma propusă tinde spre modelul nordic, dar adaptat realităților economice românești, prin menținerea unor mecanisme de control și solidaritate națională mai puternice în faza de tranziție.18
Digitalizarea și transparența: Garanții împotriva corupției locale
Unul dintre principalele argumente împotriva descentralizării în România este riscul de a transfera corupția de la nivel central la nivel local, consolidând puterea „baronilor locali”. Pentru a preveni acest fenomen, reforma legislativă trebuie să impună standarde de transparență radicală.7
Toate AJV-urile județene vor utiliza un sistem informatic unic, integrat la nivel național, care să permită auditarea în timp real a încasărilor și plăților. Orice cheltuială publică din bugetele județene va fi publicată într-un format deschis, permițând monitorizarea civică și jurnalistică. De asemenea, reforma va include reglementări stricte privind conflictul de interese în cazul investițiilor județene în companii private, asigurând egalitatea de șanse pentru toți antreprenorii locali.6
Impactul macroeconomic și sustenabilitatea pe termen lung
O descentralizare fiscală completă trebuie să fie neutră din punct de vedere bugetar în faza inițială și să asigure sustenabilitatea finanțelor publice pe termen lung. Planul Bugetar-Structural pe Termen Mediu (2025-2027) al României subliniază necesitatea unei consolidări fiscale semnificative pentru a readuce deficitul sub pragul de 3% din PIB.18
Reforma propusă sprijină acest obiectiv prin:
Creșterea eficienței colectării: Prin AJV-uri județene care pot identifica mai bine evaziunea la nivel local.
Reducerea risipei: Autoritățile locale, fiind direct responsabile de finanțarea serviciilor proprii din taxele colectate, vor avea un stimulent mult mai puternic pentru a eficientiza cheltuielile cu bunurile și serviciile.18
Stimularea creșterii economice: Prin spin-off-uri și educație duală, ceea ce va lărgi baza de impozitare în anii următori.
În anii 2025 și 2026, se preconizează o creștere a ponderii investițiilor finanțate din surse europene, ceea ce oferă spațiul fiscal necesar pentru a implementa reformele structurale administrative fără a periclita stabilitatea economică.18
Concluzii și pașii de urmat pentru implementare
Reforma descentralizării fiscale și administrative nu este o opțiune, ci o necesitate pentru ca România să iasă din capcana unei dezvoltări inegale și a unei administrații ineficiente. Fundamentată pe Articolul 120 din Constituție și pe principiul subsidiarității UE, această propunere oferă județelor instrumentele necesare pentru a deveni poli de prosperitate, în timp ce statul central este eliberat de povara gestiunii detaliate, putându-se concentra pe funcțiile sale fundamentale de suveranitate și coeziune națională.
Implementarea acestei reforme necesită un pachet legislativ coerent, care să includă:
Legea Colectării Unificate la Nivel Județean: Stabilirea AJV-urilor și a mecanismelor de transfer electronic de date.
Codul Administrativ Reformat: Extinderea dreptului UAT-urilor de a participa în entități economice și facilitarea fuziunilor administrative pentru eficientizarea comunelor mici.
Noua Lege a Finanțelor Publice Locale: Inversarea fluxurilor financiare și stabilirea formulei pentru contribuția de suveranitate.
Legea Învățământului Profesional Județean: Transferul managementului IPT către județe și stabilirea facilităților fiscale pentru învățământul dual.
Această transformare va genera o competiție sănătoasă între județe pentru atragerea talentelor și investițiilor, va crește responsabilitatea clasei politice locale și va aduce statul mai aproape de cetățean, exact așa cum au vizionat părinții constituției în urmă cu trei decenii. Drumul către o Românie modernă trece prin emanciparea comunităților sale locale.
Lucrări citate
Art. 120 – Principii de bază - Constituția României, accesată pe februarie 6, 2026, https://www.constitutiaromaniei.ro/art-120-principii-de-baza/
Romania - Web monitoring, accesată pe februarie 6, 2026, https://www.congress-monitoring.eu/en/32-pays.html
Financial Autonomy of Local Self-Governments Considering the European Charter of Local Self-Government, accesată pe februarie 6, 2026, https://ojs.mtak.hu/index.php/cealr/article/download/16204/13321/
Principiul subsidiarității | EUR-Lex - European Union, accesată pe februarie 6, 2026, https://eur-lex.europa.eu/RO/legal-content/summary/the-principle-of-subsidiarity.html
Noi reglementări privind dezvoltarea învățământului profesional dual, accesată pe februarie 6, 2026, https://www.edu.ro/noi-reglement%C4%83ri-privind-dezvoltarea-%C3%AEnv%C4%83%C8%9B%C4%83m%C3%A2ntului-profesional-dual
- 2027 Decizia nr. 28/11.03.2025 pentru aprobarea Ghidului ..., accesată pe februarie 6, 2026, https://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2025/03/d45542dcf165994de6dfd99439b03b0d.pdf
LOCAL GOVERNMENT AUTONOMY IN THE DOMESTIC REGULATION AND IN THE EUROPEAN CHARTER OF LOCAL AUTONOMY - Revista Strategii Manageriale, accesată pe februarie 6, 2026, http://www.strategiimanageriale.ro/images/images_site/articole/article_0ab713e8a66bfe3a0214efb81a44bbb0.pdf
ASPECTS REGARDING THE REGULATION AND ... - UPET.ro, accesată pe februarie 6, 2026, https://www.upet.ro/annals/economics/pdf/2023/p2/2).%20Cenuse_1.pdf
DECIZIE 1 10/01/2014 - Portal Legislativ, accesată pe februarie 6, 2026, https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/155614
Sesizare de neconstituționalitate asupra Legii bugetului de stat pe anul 2019, accesată pe februarie 6, 2026, https://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/sesizare-de-neconstitutionalitate-asupra-legii-bugetului-de-stat-pe-anul-2019
Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului - Fonduri-ue.ro, accesată pe februarie 6, 2026, https://www.fonduri-ue.ro/2007/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/Legislatie/europeana/3_Regulamente_Europene_(RO)/17.12.2013/Reg.1303-2013%20RO-prevederi%20comune%20FES,%20FC,%20FEDR,%20FEADR%20si%20FEP.pdf
The European Charter of Local Self-Government - Congress of Local and Regional Authorities - The Council of Europe, accesată pe februarie 6, 2026, https://www.coe.int/en/web/congress/the-charter-how-it-works
NOTA DE FUNDAMENTARE - Ministerul Finanțelor Publice, accesată pe februarie 6, 2026, https://mfinante.gov.ro/static/10/Mfp/transparenta/NFproiectOUGANAF_22022024.pdf
Reforma fiscală - Ministerul Finanțelor, accesată pe februarie 6, 2026, https://mfinante.gov.ro/documents/35673/5926676/Reformafiscala.pdf
Reforma administrației fiscale - modele și cazul românesc, accesată pe februarie 6, 2026, https://www.consiliulfiscal.ro/prezentare%2028%20noiembrie%202019rev.pdf
Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală - ANAF, accesată pe februarie 6, 2026, https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/cod_procedura/Cod_Procedura_Fiscala_2023.htm
Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală - ANAF, accesată pe februarie 6, 2026, https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/cod_procedura/Cod_Procedura_Fiscala_2016_08102018.htm
Strategia fiscal bugetară pentru perioada 2025-2027 - Ministerul Finanțelor Publice, accesată pe februarie 6, 2026, https://mfinante.gov.ro/static/10/Mfp/buget/sitebuget/SFB_2025-2027.pdf
Componenta 8 – Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii | Agentia pentru Dezvoltare Regionala Centru, accesată pe februarie 6, 2026, https://www.adrcentru.ro/pnrr-componenta8-fiscal-pensii/
Administrație publică pentru dezvoltare durabilă, accesată pe februarie 6, 2026, http://romania-durabila.gov.ro/wp-content/uploads/2022/09/1_Adm-pub-dezv-durabila_suport-de-curs.pdf
DESCENTRALIZARE | PDF - Scribd, accesată pe februarie 6, 2026, https://ro.scribd.com/document/48355037/DESCENTRALIZARE
Cursuri Finante Publice Si Fiscalitate | PDF - Scribd, accesată pe februarie 6, 2026, https://ro.scribd.com/doc/249047888/cursuri-finante-publice-si-fiscalitate
Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului - Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, accesată pe februarie 6, 2026, https://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2021/07/21ba76dc5d97811f073b16d1568897e5.pdf
ghid-121-start-up-si-spin-off.pdf - Despre OI Cercetare, accesată pe februarie 6, 2026, https://www.poc.mcid.gov.ro/uploads/competitii/actiunea-1-2-1/sectiunea-c/2022/ghid-121-start-up-si-spin-off.pdf
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ Nr. 57/2019 din 3 iulie 2019 - Partea I privind Codul administrativ, accesată pe februarie 6, 2026, https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OUG_57_2019.pdf
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ Nr. 57/2019 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ Text în vigoare începând cu data de 9 ianu, accesată pe februarie 6, 2026, https://www.mmanpis.ro/wp-content/uploads/2020/03/OUG-57-2019.pdf
LEGISLAȚIE, FINANȚE ȘI FISCALITATE ÎN AGRICULTURĂ - ICEADR, accesată pe februarie 6, 2026, https://iceadr.ro/wp-content/uploads/2024/02/4.1-Ancuta-Marin_LEGISLATIE_-format-X5-bun-de-tipar-2.pdf
Cuprins - ADR Sud-Est, accesată pe februarie 6, 2026, https://www.adrse.ro/Documente/Planificare/POP/Strategie_POP.pdf
Strategia Educaţiei şi Formării Profesionale din România pentru perioada 2016 - 2020, accesată pe februarie 6, 2026, https://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Minister/2016/strategii/Strategia_VET%2027%2004%202016.pdf
ORDIN nr. 3.239 din 5 februarie 2021 privind aprobarea documentului de politici educaţionale Repere pentru proiectarea, actuali - ISJ DB, accesată pe februarie 6, 2026, https://www.isj-db.ro/public/static/files/curriculum/Informatica_TIC/2024_2025/Ordinul_MEd_nr._3239_din_2021.pdf
Învățământ dual | Ministerul Educației și Cercetării, accesată pe februarie 6, 2026, https://www.edu.ro/invatamant-dual
PROIECT privind dezvoltarea învățământului profesional - dual 1. La articolul 12 după alineatul 8 se introduce un nou alin - Ministerul Educației, accesată pe februarie 6, 2026, https://www.edu.ro/sites/default/files/Proiect_lege_invatamant_profesional_dual.pdf
CE ESTE ÎNVĂŢĂMÂNTUL DUAL? - ISJ DB, accesată pe februarie 6, 2026, https://www.isj-db.ro/public/static/files/IPT/04_DUAL_Operatori_economici_material_prezentare.pdf
Livrabilul 7 – Studiu privind cadrul legal și institutional care reglementează cadrele de competență generale și specific - ANFP, accesată pe februarie 6, 2026, https://www.anfp.gov.ro/R/Doc/2024/Proiecte/PNRR%20J-419/Obs_Livrabilul%207%20-%20Studiu%20privind%20cadrul%20legal%20%C8%99i%20institu%C8%9Bional%20care%20reglementeaz%C4%83%20cadrele%20de%20competen%C8%9B%C4%83%20generale%20%C8%99i%20specifice.pdf
Propunere de politică publică - Secretariatul General al Guvernului, accesată pe februarie 6, 2026, https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2021/06/POLITICA-PUBL.pdf
How Scandinavian Countries Pay for Their Government Spending - Tax Foundation, accesată pe februarie 6, 2026, https://taxfoundation.org/blog/how-scandinavian-countries-pay-for-government-spending/
Fiscal decentralization in the European Countries: a cluster analysis approach - MOST Wiedzy, accesată pe februarie 6, 2026, https://mostwiedzy.pl/pl/publication/download/1/fiscal-decentralization-in-the-european-countries-a-cluster-analysis-approach_63490.pdf
Full article: Local autonomy around the world: the updated and extended Local Autonomy Index (LAI 2.0) - Taylor & Francis, accesată pe februarie 6, 2026, https://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/13597566.2023.2267990
Program de guvernare ambițios pentru 2025–2028, asumat de Coaliția de guvernare. Documentul integral - TVR Info, accesată pe februarie 6, 2026, https://tvrinfo.ro/program-de-guvernare-ambitios-pentru-20252028-asumat-de-coalitia-de-guvernare-documentul-integral/
Proiectul de Lege privind unele măsuri fiscal-bugetare - Camera Deputatilor, accesată pe februarie 6, 2026, https://www.cdep.ro/pdfs/proiecte/Proiect%20de%20lege%20202507.pdf
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Va multumesc pentru comentariile dvs. Acestea sunt totdeauna constructive.