Mecanisme fine pentru o economie globală transparentă: O analiză a soluțiilor inovatoare pentru alternative a ieșirii la suprafață a economiei subterane
I. Introducere: Contextul Economiei Subterane și Necesitatea unei Noi Paradigme
Economia subterană, un fenomen complex și multidimensional, reprezintă o provocare majoră pentru guvernele din întreaga lume, subminând stabilitatea fiscală, distorsionând concurența și erodând încrederea publică. Abordarea acestui fenomen necesită o înțelegere nuanțată a cauzelor și manifestărilor sale, precum și dezvoltarea unor soluții inovatoare care să depășească mecanismele tradiționale de control. O nouă paradigmă, bazată pe "mecanisme fine" și digitalizare, poate oferi o cale eficientă de tranziție a activităților informale și ilegale către legalitate și transparență.
În fața limitelor structurale ale actualului sistem fiscal, propun un model inovator de impozitare bazat pe tranzacție, nu pe profit, aplicat defalcat și progresiv în funcție de tipologia activității economice. Particularitatea fundamentală a acestui sistem constă în colectarea automată a impozitului prin intermediul instituțiilor bancare, la momentul efectuării fiecărei tranzacții comerciale. Astfel, se asigură o colectare bugetară zilnică, transparentă și predictibilă, eliminând întârzierile, evaziunea și complexitatea fiscală asociate actualelor forme de raportare. Mai mult, Ministerul Finanțelor capătă o capacitate fără precedent de a monitoriza în timp real dinamica economică, sectorială și teritorială, permițând ajustări inteligente ale politicilor publice. Acest sistem are potențialul nu doar de a elimina deficitul bugetar structural al României, ci de a genera un excedent fiscal sustenabil. În același timp, poate poziționa România ca lider regional și global în arhitectura fiscală a secolului XXI — un veritabil think-tank de inovație fiscală pentru alte state aflate în căutarea unei paradigme post-birocratice, digitale și echitabile de colectare a veniturilor publice.
Definirea și Formele de Manifestare ale Economiei Subterane
Definirea economiei subterane este un demers complex, marcat de varietatea activităților pe care le înglobează. O abordare cuprinzătoare o descrie ca fiind totalitatea activităților marfare și nemarfare, neoficiale, legale și nelegale, evazioniste și criminale, al căror produs financiar-monetar nu tranzitează sistemul bancar oficial și este profitabil pentru vânzător.1 Această definiție amplă este esențială pentru a înțelege pe deplin amploarea și complexitatea fenomenului.
Pe lângă această accepțiune largă, există și definiții mai restrânse, care se concentrează exclusiv pe activitățile subterane propriu-zise în scopuri de măsurare.2 Indiferent de abordare, economia din umbră include o gamă vastă de practici, de la afaceri ilegale, cum ar fi traficul de droguri, până la vânzători ambulanți sau tranzacții în numerar nedeclarate.1 Această diversitate de manifestări subliniază dificultatea inerentă în monitorizarea și intervenția eficientă a autorităților.
Divergența în definirea economiei subterane, între abordările extinse și cele mai restrânse, nu este doar o chestiune semantică, ci are implicații directe asupra politicilor publice. O definiție prea restrânsă, care s-ar limita doar la activitățile strict ilegale, ar ignora o parte semnificativă a economiei nedeclarate, dar altfel legale, cum ar fi munca la negru sau tranzacțiile în numerar neînregistrate. Reciproc, o definiție prea largă ar putea dilua focalizarea intervențiilor. Prin urmare, o înțelegere nuanțată a acestor distincții este un pas fundamental în proiectarea unor "mecanisme fine" capabile să vizeze specific factorii care contribuie la lipsa de conformare fiscală în diversele segmente ale economiei din umbră. O abordare comprehensivă trebuie să recunoască toate aceste fațete pentru a dezvolta soluții calibrate, care să faciliteze tranziția către legalitate și transparență.
Amploarea Economiei Subterane la Nivel Global și în România
Dimensiunea economiei subterane variază semnificativ la nivel global, reflectând diferențe structurale și de reglementare între țări. La nivel mondial, economia din umbră a fost estimată la 11,8% din PIB în 2023, o scădere notabilă de la 17,7% în anul 2000.1 Această tendință descendentă globală sugerează că eforturile internaționale de combatere și avansul tehnologic pot produce rezultate pozitive. Există o corelație puternică între nivelul de dezvoltare economică și dimensiunea economiei subterane: în țările cu venituri reduse, ponderea acesteia este mult mai mare, ajungând la 42,4% din PIB, în timp ce în țările bogate scade la 5,9% din PIB.1
România se situează, din păcate, peste media globală și semnificativ peste media țărilor dezvoltate 1, indicând persistența unor probleme structurale. Estimările recente ale companiei de consultanță EY indică o tendință de scădere a economiei subterane în România, ajungând la 13,1% din PIB în 2023, de la 31,3% în 2000, 19,5% în 2013 și 15,1% în 2019.3 Cu toate acestea, estimări anterioare, atât oficiale, cât și neoficiale, au avansat cifre chiar mai mari, de 30-40% din PIB.3 Un raport Visa Europe din 2013 estima ponderea la 28% din PIB, plasând România pe locul doi în Europa, la egalitate cu Croația, Estonia și Lituania, fiind depășită doar de Bulgaria (31%).5 Datele Comisiei Europene, bazate pe studiile profesorului Friedrich Schneider, indicau 29,1% din PIB în 2013, față de 33,5% în 2002.6
Deși există o tendință pozitivă de reducere a economiei subterane în România, nivelul acesteia rămâne considerabil mai ridicat comparativ cu media Uniunii Europene.4 Această persistență a unui decalaj semnificativ față de statele membre mai dezvoltate indică faptul că, în ciuda progreselor înregistrate, factorii structurali care alimentează economia din umbră continuă să exercite o influență puternică. Prin urmare, abordările curente, deși parțial eficiente, nu sunt suficiente pentru a integra pe deplin activitățile informale în circuitul legal.
Un exemplu relevant de succes este Grecia, care a înregistrat o reducere semnificativă a economiei subterane, de la 30% din PIB în 2013 la 16% în 2021.7 Această diminuare a fost puternic corelată cu progrese substanțiale în digitalizare și cu creșterea utilizării tranzacțiilor electronice.7 Experiența Greciei oferă un precedent pozitiv și o validare empirică importantă pentru propunerile centrate pe soluții digitale, sugerând că o implementare strategică a acestora poate avea un impact transformator. În contrast, Bulgaria, în 2018, se situa pe primul loc în evaziunea fiscală, cu o economie subterană reprezentând între 25,8% și 35,3% din PIB.8 Aceste comparații subliniază importanța adoptării unor politici fiscale moderne și a digitalizării pentru a reduce dimensiunea economiei din umbră.
Notă: Datele pot varia ușor în funcție de sursa și metodologia de estimare.
Analiză Științifică și Cuprinzătoare a Economiei Subterane la Nivel Global și în România
I. Definirea Economiei Subterane
Economia subterană (sau „informală”, „gri”, „ilicită”) cuprinde activități economice care nu sunt raportate autorităților fiscale și de reglementare.1 Aceasta include activități nedeclarate sau neimpozitate, precum afaceri ilegale, trafic de droguri, vânzători ambulanți sau tranzacții în numerar neînregistrate.9
Economie gri (informală): munci nedeclarate, vânzări fără factură, „la negru”.
Economie neagră (ilegală): trafic de droguri, arme, persoane, prostituție organizată, contrabandă, crime financiare.
Economie criminală financiară: evaziune fiscală, spălare de bani, fraudă financiară și offshore banking.
II. Estimări Globale – Dimensiunea Economiei Subterane
Surse: Estimările privind economia subterană provin de la instituții precum FMI 54, Banca Mondială 54, Global Financial Integrity 58, UNODC (United Nations Office on Drugs and Crime) 55, OCDE [89], [90], 72, 73,, Transparency International, Statista și World Economic Forum.68
A. Estimare procentuală globală: Economia subterană globală a fost estimată la 11,8% din PIB în 2023, o scădere de la 17,7% în anul 2000.9 Media aritmetică a cifrelor la nivel de țară a fost de 19,3% din PIB în 2023.70 În țările cu venituri reduse, aceasta poate ajunge la 42,4% din PIB, în timp ce în țările bogate scade la 5,9%.9 Sectorul informal reprezintă aproximativ o treime din activitatea economică a țărilor cu venituri mici și medii și 15% în economiile avansate.68 Peste 60% din populația ocupată la nivel mondial se află în economia informală.69
B. Valoare absolută estimată (2024-2025): Deși estimările variază, afacerile infracționale transnaționale sunt evaluate la o medie de 1,6 trilioane până la 2,2 trilioane USD anual.58 Spălarea banilor este estimată între 2% și 5% din PIB-ul global, echivalentul a aproximativ 2,1 trilioane USD în 2009 55, sau 2,17 trilioane - 3,61 trilioane USD anual.54
III. Componente Majore ale Economiei Ilegale Globale
Piața drogurilor ilicite: Valoarea traficului de droguri este estimată între 426 miliarde și 652 miliarde USD anual.58 Producția globală de cocaină a atins un nivel record în 2023.60
Traficul de arme: Traficul de arme de calibru mic și arme ușoare este estimat între 1,7 miliarde și 3,5 miliarde USD anual.58 Această piață este adesea subevaluată și legată de conflicte armate.71
Prostituția și traficul de persoane: Traficul de persoane este estimat la 150,2 miliarde USD anual.58 Numărul victimelor detectate la nivel global a crescut cu 25% în 2022 față de 2019, femeile și fetele reprezentând cea mai mare parte a victimelor (61% în 2022).67
Evaziune fiscală globală și paradisuri fiscale: Paradisurile fiscale costă guvernele între 500 miliarde și 600 miliarde USD anual în venituri pierdute din impozitul pe profit.72 Activele ascunse offshore de către persoane fizice sunt estimate la 8,7 trilioane USD 72, cu estimări mai cuprinzătoare ajungând până la 36 trilioane USD.72 Peste 99% din pierderile fiscale globale sunt facilitate de corporații multinaționale și persoane bogate care utilizează reglementări fiscale abuzive.73
Spălarea de bani: FMI și UNODC estimează că între 2% și 5% din PIB-ul global este spălat anual.54 Aceasta înseamnă între 2,2 și 5,5 trilioane USD anual, conform estimărilor din 2009.55
Economie gri/informală: Munca nedeclarată și schimburile în numerar neraportate sunt foarte prezente în economiile emergente și în sudul Europei.68 Sectorul informal reprezintă aproximativ 15% din PIB în economiile avansate.68
IV. România în context global
Economia subterană totală (România): Estimările variază, dar un raport EY indică o scădere la 13,1% din PIB în 2023, de la 31,3% în 2000, 19,5% în 2013 și 15,1% în 2019.3 Alte estimări anterioare au plasat economia subterană la 28% din PIB în 2013 (Visa Europe) 5 și 29,1% din PIB în 2013 (Comisia Europeană).6 În 2022, a fost estimată la peste 29% din PIB.75
PIB România 2024: Aproximativ 370 miliarde euro. Pe baza estimărilor EY pentru 2023 (13,1% din PIB), economia subterană ar reprezenta aproximativ 48,47 miliarde euro anual. Dacă luăm în considerare estimările istorice mai ridicate (20-30%), valoarea ar fi între 74 și 111 miliarde euro anual.
Structura economiei subterane românești:
Muncă nedeclarată: Reprezenta 31,4% din totalul forței de muncă în 2011.76 Sectoarele cele mai afectate includ activitățile industriale, depozitarea, transportul, comerțul, hotelurile și restaurantele.77 Munca nedeclarată este mai răspândită în zonele rurale (88,4%) decât în cele urbane (11,6%).76
Economie criminală: Contrabanda, în special cu țigarete, prezintă un risc mediu de spălare de bani.13 Traficul de droguri și arme contribuie la economia ilicită.78
Evaziune fiscală și TVA necolectată: România pierde cel puțin 9 miliarde euro anual din TVA, în principal din cauza fraudei.79 Un raport al Comisiei Europene din decembrie 2024 a indicat o pierdere de 8,4 miliarde euro în 2022 din TVA necolectată.79
Spălare de bani și corupție sistemică: Fenomenul spălării banilor este amplificat în perioadele de criză financiară.13 Riscul transfrontalier este clasificat ca fiind ridicat, deoarece colectarea datelor privind originea banilor transferați transfrontalier este un proces îndelungat și costisitor.13 Există dovezi de corupție și spălare de bani legate de proiecte cofinanțate de UE în România.81
V. Modele de Estimare a Economiei Subterane (științific)
Modelul Currency Demand (Tanzi): Corelează cererea de numerar cu fiscalitatea, sub ipoteza că economia subterană folosește preponderent cash.82 Criticile aduse acestui model includ faptul că relația dintre taxe și cererea de numerar nu este robustă în timp.82
Modelul MIMIC (Multiple Indicators, Multiple Causes): Utilizează variabile econometrice și indicatori multipli (șomaj, reglementări, corupție etc.) pentru a estima dimensiunea și dezvoltarea economiei subterane.84 Avantajul său major este că diferențiază între cauze și indicatori și ia în considerare diversele cauze ale economiei subterane.84
Modele bazate pe decalaj TVA (VAT Gap) și consum de energie/electricitate:
Decalajul TVA (VAT Gap): Este calculat ca diferența dintre obligația teoretică de TVA și veniturile efective colectate, servind ca indicator al evaziunii fiscale.86
Consumul de energie/electricitate (Household Electricity Approach): Exploatează relația dintre consumul de energie electrică al gospodăriilor și PIB-ul unei țări, presupunând că activitatea economică nedeclarată necesită totuși resurse precum electricitatea pentru a funcționa.88
VI. Concluzii și Implicații Strategice
Indicatori Cheie:
*Notă: Estimările privind economia subterană variază semnificativ în funcție de sursă, metodologie și anul de referință.*
Implicații:
Instabilitate fiscală: Pierderi masive de venituri pentru guverne, subminând capacitatea de a finanța servicii publice.68
Competitivitate neloială: Firmele oneste sunt dezavantajate, deoarece cele din economia subterană evită costurile de conformare și taxele.83
Sustenabilitate economică scăzută: Evaziunea și frauda distorsionează alocarea resurselor și limitează potențialul de creștere economică.68
Probleme sociale: Piața neagră generează exploatare (ex: trafic de persoane 67), dependență (ex: droguri 60), și corupție sistemică.2
II. Cauzele Persistenței Economiei Subterane și Ineficiența Mecanismelor Tradiționale
Persistența economiei subterane în România și în alte state este alimentată de o combinație de factori structurali și deficiențe în mecanismele de combatere. Înțelegerea acestor cauze este crucială pentru a dezvolta soluții care să adreseze rădăcinile problemei, nu doar simptomele.
Factori care Contribuie la Economia Subterană
Principalii factori care alimentează economia subterană includ birocrația excesivă și nivelul ridicat al taxelor.9 Aceste elemente creează un mediu propice pentru ca afacerile să opereze în afara cadrului legal, căutând să evite costurile de conformare și sarcinile fiscale percepute ca fiind oneroase. Complexitatea și ineficiența sistemului fiscal, alături de o legislație fiscală instabilă, descurajează conformarea voluntară și încurajează evaziunea.11
Corupția este un alt factor major, adesea funcționând în tandem cu economia subterană, subminând guvernarea democratică și statul de drept și afectând negativ dezvoltarea economică.2 Fenomenul spălării banilor, strâns legat de evaziunea fiscală, traficul de droguri și infracțiunile de corupție, este amplificat în perioadele de criză financiară, contribuind la dezechilibre și vulnerabilități economice.13 Utilizarea extensivă a numerarului reprezintă principala metodă de reciclare a banilor iliciți la nivel național.13 Sectoarele cu risc ridicat de spălare a banilor și evaziune fiscală includ construcțiile, dezvoltarea imobiliară, agricultura, industria deșeurilor, casele de schimb valutar și jocurile de noroc.13
Ineficiența Mecanismelor Tradiționale de Combatere
Mecanismele tradiționale de combatere a evaziunii fiscale și a spălării banilor se bazează în principal pe controale, sancțiuni și schimb de informații. Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) desfășoară activități de monitorizare, supraveghere și control, orientate spre zone și domenii economice cu risc fiscal ridicat.15 Aceste controale sunt incluse într-un plan național de acțiune, elaborat lunar pe baza obiectivelor prioritare și a analizei de risc, valorificând informații din evidența persoanelor, cadastru, evidența auto, cazier judiciar, conturi bancare și cooperarea administrativă internațională.15 Legea nr. 241/2005, cu modificările ulterioare, stabilește infracțiuni și pedepse pentru reținerea și neplata impozitelor și contribuțiilor, precum și pentru obținerea frauduloasă de rambursări sau restituiri de la buget.16
Cu toate acestea, rezultatele practice ale acestor măsuri sunt adesea nesatisfăcătoare. Cauzele ineficienței sunt multiple și complexe:
Lipsa de resurse și logistică: Deși legislația este în continuă evoluție, implementarea efectivă este adesea îngreunată de lipsa resurselor umane și a logisticii adecvate.14
Insuficiența conștientizării: Atât entitățile raportoare, cât și publicul larg, manifestă o insuficientă conștientizare a fenomenului infracțional și a importanței combaterii acestuia.13
Provocări transfrontaliere: Colectarea datelor privind originea banilor transferați transfrontalier este un proces îndelungat și costisitor, iar de multe ori banii cu origine incertă doar tranzitează conturile deschise în România.13 Riscul transfrontalier este clasificat ca fiind ridicat din aceste motive.
Metode sofisticate de eludare: Spălarea banilor implică un proces în trei etape – plasarea banilor în sistemul financiar, stratificarea lor prin tranzacții complexe și integrarea lor în bunuri sau averi legitime.17 Metodele de eludare a reglementărilor includ utilizarea mitei, furtului, fraudei, deturnării de fonduri și șantajului.17 Sportul, în special fotbalul, a fost identificat ca o metodă comună de spălare a banilor, prin achiziția și vânzarea de jucători, vânzarea de bilete și produse.17 De asemenea, companiile rezidente sunt implicate în spălarea banilor proveniți din evaziune fiscală, iar persoanele fizice rezidente folosesc conturi personale pentru a disimula activități comerciale.13
Digitalizarea economiei: Deși tehnologia poate fi un aliat, ea creează și noi provocări pentru administrațiile fiscale, care dispun de resurse limitate pentru a exploata volumul masiv de date colectate.12 Frauda în materie de TVA, de exemplu, rămâne o problemă majoră, cu un deficit de încasare de aproximativ 34% în România în 2020.11
Lipsa de adaptare la noile realități: Sistemele și tehnologiile informatice existente sunt adesea depășite în fața complexității și rapidității fenomenelor infracționale actuale.13
Ineficiența combaterii spălării banilor și a evaziunii fiscale nu ține în principal de imperfecțiunile legislației, ci mai degrabă de implementarea și adaptarea la realitățile economice și tehnologice.14 Deși UE a luat măsuri pentru a consolida legătura dintre combaterea spălării banilor și supravegherea prudențială, iar planurile de acțiune vizează optimizarea eficacității supravegherii 18, provocările rămân. Necesitatea îmbunătățirii schimbului de informații și a colaborării între autoritățile naționale și cele transfrontaliere este esențială pentru o supraveghere eficace.18
Această analiză detaliată a cauzelor și a limitărilor mecanismelor tradiționale subliniază necesitatea unei schimbări de paradigmă. Simplificarea, digitalizarea și o abordare bazată pe stimulente, mai degrabă decât exclusiv pe sancțiuni, pot oferi o soluție mai eficientă pentru integrarea economiei subterane în circuitul oficial.
III. O Nouă Paradigmă: Mecanismele Fine pentru Aducerea Economiei Subterane la Suprafață
Pentru a combate eficient economia subterană și a facilita tranziția către o piață transparentă, este necesară o abordare strategică, bazată pe "mecanisme fine" care să adreseze cauzele profunde ale non-conformării. Aceste mecanisme vizează simplificarea, digitalizarea și crearea de stimulente pentru conformare, mai degrabă decât doar măsuri punitive.
1. Sistem Fiscal Online cu Factură Electronică (RO e-Factura)
Implementarea unui sistem fiscal online, centrat pe factura electronică, reprezintă un pas fundamental către digitalizarea fiscală și creșterea transparenței. România a făcut deja progrese în această direcție, Consiliul UE aprobând derogarea pentru adoptarea generalizată a RO e-Factura pentru perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2026.19 Acest sistem este menit să devină obligatoriu pentru tranzacțiile B2B între companiile stabilite în România.19
Beneficii și Implicații:
Prevenirea și combaterea fraudei: Sistemul va permite identificarea inconsecvențelor în datele raportate de contribuabili, facilitând intervenția în timp real pentru remedierea acestora.19 Această capacitate de monitorizare în timp real este crucială pentru a descuraja evaziunea fiscală și a reduce decalajul de TVA, care în România a fost de aproximativ 34% în 2020.11
Creșterea transparenței fiscale: În special în domeniul achizițiilor publice, factura electronică va asigura o vizibilitate sporită a tranzacțiilor.19
Colectare fiscală eficientă: Factura electronică este un element vital în digitalizarea fiscală, oferind date prețioase despre contribuabili, sumele de colectat și bunurile de livrat, esențiale pentru activitățile de colectare.19
Instrument de lucru pentru mediul de afaceri: Sistemul este conceput să fie benefic atât pentru autorități, cât și pentru companii, servind ca un instrument valoros în interacțiunile cu statul și cu partenerii de afaceri.19
Reducerea birocrației: Deși inițial poate genera provocări de adaptare, pe termen lung, automatizarea proceselor de facturare va simplifica sarcinile administrative pentru companii.
Provocări și Adaptare:
Timp de implementare: Un sondaj EY a arătat că majoritatea companiilor românești (45%) estimează că au nevoie de 6 luni până la 1 an, iar 25% între 1 și 2 ani pentru a implementa sistemul, doar 17% fiind pregătite pentru 1 ianuarie 2024.19 Aceasta indică necesitatea unor perioade de tranziție flexibile și a unui sprijin consistent din partea autorităților.
Clarificări legislative: La momentul aprobării derogării, legislația națională detaliată privind data exactă de începere a obligației și categoriile de operatori economici încă era așteptată.19 O legislație clară și predictibilă este esențială pentru conformare.
Integrarea cu sistemele existente: Companiile trebuie să trateze implementarea e-Factura nu doar ca o soluție IT, ci să ia în considerare toate implicațiile fiscale și comerciale, realizând o analiză detaliată a afacerii bazată pe standardul de facturare electronică.19
Practici Internaționale:
Experiența altor state membre UE arată că timpul de implementare variază, de la 9 luni la 2,5 ani, cu implementări etapizate bazate pe categorii de contribuabili (ex: Franța, Polonia, Italia).19 Italia a fost prima care a implementat e-Factura, urmată de Polonia, Franța și Germania.19 Germania, de exemplu, a obținut derogarea UE în același timp cu România, propunând un termen de implementare în 2026.19 Soluții globale de facturare electronică, precum cele oferite de Namirial, permit companiilor să gestioneze conformitatea în multiple țări printr-un singur furnizor.20 Acestea demonstrează că interoperabilitatea și standardizarea sunt cheia succesului la nivel internațional.
2. Înlocuirea TVA-ului și a Impozitului pe Profit cu Taxe pe Cifra de Afaceri/Tranzacție
Propunerea de a înlocui TVA-ul și impozitul pe profit cu taxe pe cifra de afaceri sau pe tranzacție reprezintă o reformă fiscală fundamentală, cu implicații economice semnificative.
Propunere specifică: Se propune abandonarea sistemului de taxă pe valoarea adăugată și a impozitului pe profit. Pentru afacerile cu o cifră de afaceri de peste 30.000 euro, se va introduce un impozit pe cifra de afaceri de 4,5%. Alternativ, pentru a simplifica, se poate aplica o taxă de 3% pe tranzacție, atât la cumpărare, cât și la încasare. Această taxă se va încasa prin bănci, iar Ministerul Finanțelor Publice va transfera softul de administrare a acestei taxe către bănci. Băncile vor încasa și vor trimite la sfârșitul zilei acest impozit Trezoreriei.
Analiza Impozitului pe Cifra de Afaceri (Gross Receipts Tax - GRT):
Taxele pe cifra de afaceri (GRT) sunt impozite percepute pe veniturile din vânzări la fiecare etapă a procesului de producție, fără a permite deducerea costurilor de intrare (inputuri).21 Această caracteristică duce la fenomenul de "cascadare fiscală" (tax pyramiding), unde același bun este impozitat de mai multe ori pe parcursul lanțului de producție.21 De exemplu, un impozit de 5% pe cifra de afaceri poate echivala cu o rată efectivă de impozitare de 15,76% pe un produs final de 100 de dolari, dacă este aplicat la fiecare etapă a producției.22 Această lipsă de transparență poate induce în eroare contribuabilii cu privire la costul real al guvernării.22
Avantaje și Dezavantaje ale GRT:
Avantaje percepute: GRT sunt considerate mai ușor de administrat și, teoretic, mai dificil de evitat.21 Baza de impozitare a GRT este mult mai largă și mai inclusivă decât cea a impozitului pe profit, fiind, de asemenea, mai puțin volatilă în timp.23
Dezavantaje majore:
Ineficiență economică: GRT distorsionează deciziile de afaceri, favorizând integrarea verticală (firmele care dețin mai multe etape ale producției) în detrimentul externalizării și specializării, ceea ce poate duce la o performanță economică mai slabă.21 Studiile arată că înlocuirea taxelor pe cifra de afaceri cu TVA a dus la creșteri semnificative ale vânzărilor, investițiilor în cercetare-dezvoltare și ocupării forței de muncă în sectoarele afectate.21
Regresivitate: Impozitul pe cifra de afaceri este, în general, regresiv, impunând o povară fiscală mai mare asupra firmelor și, implicit, asupra consumatorilor, inclusiv asupra celor cu venituri mici.23
Lipsa de transparență: Rata nominală a GRT poate fi înșelătoare, ascunzând povara fiscală reală datorită efectului de cascadare.22
Analiza Impozitului pe Tranzacție (Financial Transaction Tax - FTT):
Un impozit pe tranzacție este o taxă percepută pe un tip specific de tranzacție financiară.24 Propunerea de a extinde acest concept la toate tranzacțiile comerciale ar implica o taxare generalizată a schimburilor economice.
Impactul Economic al FTT:
Potențial de venit: Un impozit pe tranzacție cu o bază largă ar putea genera venituri substanțiale chiar și la rate scăzute, având în vedere volumul masiv al tranzacțiilor.25 De exemplu, un FTT de 0,1% pe toate valorile mobiliare ar putea genera miliarde de dolari în venituri.25
Costuri de tranzacție și volum: Un FTT ar crește costurile explicite și implicite ale tranzacțiilor, ducând la o scădere a volumului de tranzacționare și la o reducere a prețurilor activelor.25 Această scădere a volumului ar putea, la rândul său, reduce veniturile colectate de stat.25
Impact asupra capitalului și PIB-ului: Un FTT ar crește costul capitalului, reducând atât randamentele proprietarilor de capital, cât și pe cele ale forței de muncă, ceea ce ar putea duce la o reducere a nivelului PIB-ului.25
Volatilitate și lichiditate: Impactul unui FTT asupra volatilității pieței este neconcludent în studiile empirice.26 Deși poate reduce tranzacțiile "zgomotoase", poate, de asemenea, amplifica impactul tranzacțiilor individuale prin reducerea lichidității pieței.26
Incidența fiscală: Povara unui FTT ar cădea în principal asupra celor bogați, deoarece aceștia dețin și tranzacționează cel mai frecvent active financiare.25 Cu toate acestea, valorile portofoliilor tuturor investitorilor ar fi diminuate de reducerea prețurilor activelor.25 De asemenea, ar crește costul bunurilor de consum, afectând indirect toți contribuabilii.25
Considerații privind înlocuirea TVA și Impozitului pe Profit:
Înlocuirea TVA-ului, un impozit pe consum cu mecanism de deducere care evită cascadarea, și a impozitului pe profit, care vizează profitabilitatea, cu taxe pe cifra de afaceri/tranzacție ar reprezenta o schimbare radicală. Studiile economice arată că TVA-ul este superior taxelor pe cifra de afaceri în ceea ce privește eficiența economică și transparența.22 Înlocuirea ar putea introduce distorsiuni majore în lanțurile de aprovizionare și ar putea crește povara fiscală efectivă asupra consumatorilor.
Deși ideea de a simplifica sistemul fiscal este lăudabilă, trecerea la impozite pe cifra de afaceri sau pe tranzacție, așa cum sunt definite ele, ar putea genera mai multe probleme decât soluții, inclusiv o regresivitate accentuată și o ineficiență economică sporită. O alternativă ar fi explorarea unor taxe pe tranzacție bine calibrate, care să vizeze specific anumite activități, fără a distorsiona întreaga economie.
3. Introducerea Rezidenței Fiscale Electronice Globale cu Impozitare Progresivă pe Tranzacții
Conceptul de rezidență fiscală electronică globală, combinat cu o impozitare progresivă pe tranzacții, propune o abordare inovatoare pentru captarea veniturilor din economia digitală și transfrontalieră.
Propunere specifică: Oricine, din orice parte a globului, va putea obține în România rezidența fiscală electronică. Aceasta va implica un impozit de 1% pentru sume până în 30.000 euro, după care se va intra în regim de 1,5% până la 60.000 euro, apoi 2% până la 100.000 euro, iar după această sumă anuală se va intra pe 3%. Acest comision se va încasa la fiecare tranzacție, atât la plată, cât și la încasare.
Conceptul de Rezidență Fiscală Electronică Globală:
Rezidența fiscală determină unde o persoană fizică sau o companie este obligată legal să plătească impozite, având un impact profund asupra veniturilor, investițiilor și conformității cu legile fiscale globale.28 Criteriile generale includ prezența fizică (adesea regula celor 183 de zile), domiciliul sau locuința permanentă și centrul intereselor vitale (legături economice, familiale, sociale).28 Companiile sunt considerate rezidente fiscal dacă sunt înființate conform legislației locale sau dacă au sediul social/conducerea efectivă într-o anumită țară.28
Conceptul de e-rezidență, așa cum este implementat în Estonia, oferă acces la servicii guvernamentale electronice și autentificare online, dar nu conferă automat rezidență fiscală estoniană.31 O companie înființată în Estonia de un e-rezident este considerată rezidentă fiscal estoniană și plătește impozit pe profitul distribuit.31 Cu toate acestea, dacă activitățile de afaceri sau managementul efectiv se desfășoară într-o altă țară, compania poate dobândi rezidență fiscală duală, iar venitul obținut în statul străin ar putea fi impozitat acolo, Estonia asigurând evitarea dublei impuneri.31
Provocări ale Rezidenței Fiscale Electronice pentru Persoane Fizice și Companii:
Dualitatea rezidenței fiscale: Persoanele care se deplasează frecvent, cum ar fi nomazii digitali, pot îndeplini criteriile de rezidență fiscală în mai multe țări simultan, creând riscul dublei impuneri.28 Tratatele de evitare a dublei impuneri (DTAA) oferă reguli de "tie-breaker" (criterii de departajare) pentru a rezolva aceste conflicte, concentrându-se pe locuința permanentă, centrul intereselor vitale sau reședința obișnuită.28
Dificultatea determinării sediului permanent (PE): Economia digitală și mobilitatea forței de muncă contestă principiile tradiționale ale sediului permanent, făcând dificilă stabilirea jurisdicției fiscale și a obligațiilor de impozitare.35 Companiile multinaționale utilizează adesea excepțiile din modelul de convenție fiscală al OCDE pentru a eluda statutul de sediu permanent.35
Evitarea impozitării: Companiile digitale se angajează în practici agresive de planificare fiscală, canalizând plățile de redevențe către paradisuri fiscale și utilizând regimuri fiscale preferențiale pentru a-și reduce la minimum obligațiile fiscale.35
Lipsa de consens internațional: Nu există o abordare unificată la nivel internațional pentru impozitarea nomazilor digitali, iar modelul OCDE nu a fost încă adaptat pe deplin la această realitate.36
Impozitarea Progresivă pe Tranzacții:
Combinarea rezidenței fiscale electronice cu impozitarea progresivă pe tranzacții ar implica o taxare a fiecărei tranzacții (sau a cifrei de afaceri) la o rată care crește odată cu volumul sau valoarea tranzacțiilor. Această abordare ar putea viza direct activitățile din economia subterană, care se bazează adesea pe tranzacții nedeclarate.
Implicații și Potențial:
Captarea veniturilor din economia digitală: Un sistem de rezidență fiscală electronică globală, cu impozitare pe tranzacții, ar putea permite statelor să impoziteze activitățile economice indiferent de prezența fizică, adresând provocările generate de mobilitatea capitalului și a forței de muncă în economia digitală.35
Stimularea conformării: O impozitare progresivă pe tranzacții, aplicată transparent prin intermediul unui sistem electronic, ar putea descuraja fragmentarea artificială a afacerilor și ar încuraja consolidarea și declararea completă a veniturilor.
Provocări de implementare: O astfel de reformă ar necesita o coordonare internațională extinsă și o revizuire fundamentală a tratatelor fiscale existente pentru a evita dubla impunere și a asigura echitatea.28 De asemenea, ar fi necesare sisteme tehnologice robuste pentru a monitoriza și colecta eficient aceste taxe la nivel global.
4. Eliminarea Accizelor în Favorea unui Comision pe Tranzacție
Propunerea de a elimina accizele și de a le înlocui cu un comision pe tranzacție reprezintă o altă reformă structurală menită să simplifice sistemul fiscal și să reducă evaziunea.
Propunere specifică: Pentru produsele accizabile, acciza se va elimina, iar comisionul va fi de 5% atât la plată, cât și la încasarea produselor accizabile.
Accizele Actuale și Provocările lor:
Accizele sunt taxe indirecte percepute pe producția sau vânzarea anumitor bunuri (ex: alcool, tutun, combustibili).39 Acestea sunt adesea asociate cu contrabanda și piața neagră, în special în cazul țigaretelor, care prezintă un risc mediu de spălare de bani.13 Nivelul ridicat al accizelor poate crea stimulente puternice pentru evaziune și comerț ilicit.
Comision pe Tranzacție ca Alternativă:
Un comision pe tranzacție ar presupune aplicarea unei taxe procentuale mici pe fiecare tranzacție comercială, indiferent de natura bunului sau serviciului.
Beneficii Potențiale:
Simplificare: Eliminarea accizelor ar simplifica semnificativ Codul Fiscal și procesele administrative aferente, reducând complexitatea pentru contribuabili și pentru administrația fiscală.
Reducerea contrabandei: Un comision pe tranzacție, aplicat uniform și la o rată redusă, ar diminua stimulentele pentru contrabandă și comerț ilicit, deoarece diferența de preț între piața legală și cea neagră s-ar reduce.
Bază de impozitare mai largă: Spre deosebire de accize, care vizează doar anumite produse, un comision pe tranzacție ar avea o bază de impozitare mult mai largă, potențial mai stabilă și mai ușor de colectat, mai ales într-un sistem digitalizat.
Transparență: Într-un sistem cu factură electronică și contabilitate automatizată, fiecare tranzacție ar fi înregistrată, facilitând calculul și colectarea comisionului.
Provocări:
Cascadare fiscală: Similar cu impozitul pe cifra de afaceri, un comision pe tranzacție aplicat la fiecare etapă a producției ar putea duce la cascadare fiscală, crescând costul final al produselor și serviciilor și distorsionând prețurile relative.22 Aceasta ar putea afecta competitivitatea și ar putea fi regresivă.
Impact asupra prețurilor: Chiar și un comision mic, aplicat la fiecare etapă, s-ar acumula în prețul final, putând genera inflație și afectând puterea de cumpărare.
Rezistența la schimbare: Orice reformă fiscală majoră se confruntă cu rezistență din partea grupurilor de interese și a publicului, care ar trebui să înțeleagă beneficiile pe termen lung ale unei astfel de schimbări.
O implementare de succes ar necesita o analiză economică riguroasă pentru a determina rata optimă a comisionului și pentru a minimiza efectele negative de cascadare, asigurând în același timp venituri suficiente pentru bugetul de stat.
5. Automatizarea Contabilității
Automatizarea contabilității, accelerată de progresele în inteligența artificială (IA) și Robotic Process Automation (RPA), este o componentă esențială a mecanismelor fine propuse. Aceasta transformă fundamental profesia contabilă și eficiența proceselor financiare.
Propunere specifică: Deoarece toate tranzacțiile vor fi electronice, contabilitatea se va realiza automat pe softul Ministerului Finanțelor Publice (MFP), iar activitatea de contabilitate va fi simplificată, eliminând necesitatea raportărilor. Vor exista doar echipe rapide de audit care se vor asigura că algoritmii electronici sunt conformi și că fiscalitatea este electronică.
Impactul Automatizării și IA asupra Contabilității:
Transformarea rolului contabililor: Automatizarea eliberează contabilii de sarcini repetitive și monotone, cum ar fi introducerea notelor contabile și reconcilierile bancare.40 Această schimbare permite profesioniștilor să se concentreze pe activități cu valoare adăugată, precum analiza și previziunea, oferind servicii strategice pentru deciziile de afaceri.40 Rolul contabililor evoluează de la cel de furnizori de informații istorice la cel de consultanți strategici, sprijiniți de analize bazate pe IA.40
Îmbunătățirea proceselor: Integrarea IA în contabilitate crește eficiența și acuratețea raportării financiare, detectării fraudelor și analizei costurilor, prin automatizarea sarcinilor intensive și furnizarea de informații în timp real, bazate pe date.40 Aplicațiile specifice includ preluarea automată a documentelor primare, generarea automată de rapoarte financiare (bilanț, cont de profit și pierdere, cash flow), analiza și predicția cash flow-ului, bugetelor și costurilor, precum și identificarea comportamentelor suspecte pentru detectarea fraudelor.40
Conformitate îmbunătățită: Sistemele automate pot asista în monitorizarea și actualizarea permanentă a conformității cu reglementările contabile și fiscale, reducând riscul de amenzi.40
Optimizarea deciziilor financiare: Prin analiza unor volume mari de date, IA poate evalua riscurile și planifica bugetele, reducând incertitudinea și oferind previziuni mai exacte.40
Provocări și Riscuri:
Calitatea datelor și "halucinațiile" IA: Aplicațiile IA pot genera rapoarte convingătoare, dar cu erori logice sau fapte incorecte dacă sunt antrenate cu date subiective sau incomplete, ducând la decizii financiare eronate.40
Lipsa de transparență ("Black Box"): Dificultatea de a înțelege cum IA ajunge la anumite concluzii poate fi o provocare pentru audit și responsabilitate.40
Securitatea datelor: Accesul IA la date sensibile ale clienților sau companiei ridică riscuri de expunere sau compromitere a acestora.40
Necesitatea de noi competențe: Această tranziție impune contabililor să-și dezvolte noi abilități în analiza datelor, IA, Big Data, securitate cibernetică și gândire critică.40 Programele de studiu și educația profesională continuă trebuie adaptate pentru a pregăti profesioniștii pentru acest nou peisaj digital.40
Sisteme Centralizate și Guvernamentale:
Deși nu există exemple clare de software contabil guvernamental mandatat pentru toate afacerile private, administrațiile fiscale la nivel global investesc masiv în sisteme informaționale fiscale avansate pentru a îmbunătăți administrarea impozitelor și serviciile electronice.39 În SUA, IRS solicită fișiere de backup ale software-ului contabil electronic pentru audituri, recunoscând avantajele semnificative ale informațiilor electronice.43 Aceste sisteme, deși nu sunt centralizate la nivel de stat pentru
toate afacerile private, demonstrează o tendință către digitalizare și automatizare în interacțiunea fiscală.
Automatizarea contabilității, în special prin integrarea cu sistemul de facturare electronică, poate reduce semnificativ munca la negru și subraportarea, contribuind la creșterea conformității fiscale.
6. Simplificarea Înregistrării Firmelor
Simplificarea procesului de înregistrare a firmelor este un mecanism fin esențial pentru reducerea barierelor de intrare în economia formală și pentru descurajarea activităților informale. Birocrația excesivă și costurile ridicate asociate înființării unei afaceri legale sunt factori majori care împing antreprenorii către economia subterană.9
Propunere specifică: Firmele doar vor notifica Ministerul Finanțelor și vor defini activitatea ce se va desfășura, iar în funcție de codul CAEN, vor avea cota de impozitare. Comisionul se va încasa pe fiecare tranzacție.
Modificări Recente în România și Implicațiile lor:
Legea nr. 265/2022, intrată în vigoare la 26 noiembrie 2022, a adus modificări semnificative legislației corporative din România, vizând simplificarea procedurilor de înregistrare la Registrul Comerțului.44 Printre cele mai importante simplificări se numără:
Eliminarea unor acte: Au fost eliminate cerințe precum specimenul de semnătură, declarațiile asociaților și administratorilor, dovada acceptării exprese a mandatului administratorului și dovada capitalului social (deși aceasta din urmă nu mai era solicitată de mult timp).44 Aceste eliminări reduc semnificativ volumul de documente și birocrația.
Digitalizare: Legea introduce obligativitatea creării de arhive electronice pentru cererile de înregistrare și documentele justificative, precum și utilizarea semnăturii electronice calificate pentru documentele emise de Registrul Comerțului.45
Simplificarea verificărilor numelui: Nu mai este obligatorie obținerea aprobării Secretariatului General al Guvernului sau a prefectului pentru denumiri care conțin cuvinte precum "național" sau "român", verificările fiind efectuate direct de Registrul Comerțului.45
Disponibilizarea de șabloane: Vor fi disponibile șabloane de acte constitutive pentru fiecare tip de societate pe site-ul și portalul online al Registrului Comerțului.45
Reducerea termenului de valabilitate a dovezii disponibilității numelui: Termenul a fost redus de la trei luni la o lună.45
Impact și Provocări Rămase:
Deși aceste modificări reprezintă un pas important spre simplificare, ele nu elimină complet provocările. De exemplu, noile coduri NACE, obligatorii din 2025, necesită actualizarea actelor constitutive ale firmelor, ceea ce implică un volum semnificativ de muncă administrativă.46 Neconformarea cu noile reglementări NACE poate duce la excluderea din anumite sisteme fiscale sau la pierderea eligibilității pentru beneficii fiscale.46
Modele Internaționale și Recomandări:
În alte țări, înregistrarea unei afaceri mici poate fi la fel de simplă ca înregistrarea numelui afacerii la nivel de stat și local, iar în unele cazuri, nu este necesară deloc înregistrarea dacă se operează sub numele legal al persoanei fizice.47 Costurile totale de înregistrare pot fi sub 300 USD în majoritatea cazurilor.47
Pentru a maximiza impactul simplificării, se pot lua în considerare următoarele:
Standardizarea și digitalizarea completă: Continuarea eforturilor de digitalizare a tuturor procedurilor, inclusiv prin interconectarea bazelor de date ale instituțiilor publice.
Reducerea costurilor și a timpului: Analiza și eliminarea oricăror taxe sau etape care nu sunt absolut necesare.
Suport pentru noii antreprenori: Oferirea de ghiduri clare, asistență online și puncte unice de contact pentru înregistrare.
Simplificarea înregistrării firmelor, alături de automatizarea contabilității și digitalizarea fiscală, creează un mediu de afaceri mai atractiv și mai accesibil, încurajând antreprenorii să opereze în legalitate.
7. Crearea unui "Capital de Conformare" pentru Capitalizarea Afacerilor și Consolidarea Rezervelor Statului
Propunerea de a introduce un "capital de conformare" este un mecanism inovator care vizează atât capitalizarea afacerilor, cât și consolidarea rezervelor bugetare ale statului, oferind o cale de tranziție din economia informală către cea legală.
Propunere specifică: Va exista un capital de conformare pentru ca statul să arate altor state că firmele sunt capitalizate. Suma colectată în capitalul de conformare va apărea pe pliantele de reclamă ale firmei, pe site-ul firmei și pe facturi. Capitalul de conformare este de 10% și se va colecta din cifra de afaceri, păstrându-se în Trezoreria statului. Se va colecta timp de 5 ani, după care se va elibera treptat, cu fiecare lună, după trecerea celor 5 ani. Astfel, și statul va avea o rezervă fiscală fără să se împrumute și va putea veni în garanție în instanțe dacă vor fi procese civile cu persoane fizice sau juridice, având în vedere că firmele pot fi din orice colț al lumii.
Conceptul de "Capital de Conformare":
Acest concept ar putea funcționa ca un fond special, alimentat de o parte din veniturile generate de conformarea fiscală sporită (posibil din taxele pe tranzacție sau din recuperarea veniturilor din economia subterană). Firmele care trec de la informal la formal ar putea avea acces la acest capital sub formă de credite, garanții sau subvenții, condiționate de menținerea conformității fiscale.
Paralele cu Cerințele de Capital și Rezervele Fiscale:
Cerințe de capital (Capital Requirements): În sectorul financiar, cerințele de capital sunt reglementări standardizate care impun băncilor și altor instituții de depozit să dețină o anumită cantitate de capital lichid în raport cu activele lor.49 Scopul este de a asigura solvabilitatea băncilor, de a preveni riscul de faliment și de a proteja depozitele.49 Aceste cerințe sunt adesea înăsprite după crize financiare.49 Un "capital de conformare" ar putea fi o adaptare a acestui principiu la sectorul non-financiar, unde conformarea fiscală este echivalentă cu reducerea riscului pentru sistemul economic.
Rezervele fiscale de stat (State Fiscal Reserves): Statele mențin rezerve bugetare, cum ar fi fondurile de urgență ("rainy day funds"), pentru a face față șocurilor economice și a asigura stabilitatea financiară.51 Aceste rezerve sunt esențiale pentru a acoperi deficitele bugetare neprevăzute și pentru a evita reduceri drastice de cheltuieli în perioade de recesiune.52 Un "capital de conformare" ar putea contribui la aceste rezerve, consolidând stabilitatea financiară a statului.
Mecanismul Propunerii:
Capitalizarea afacerilor: Firmele mici și mijlocii, în special cele care ies din informalitate, se confruntă adesea cu dificultăți de capitalizare. Un fond de "capital de conformare" ar putea oferi:
Credite cu dobândă redusă: Pentru investiții în modernizare, digitalizare sau extindere, condiționate de un istoric de conformare fiscală.
Garanții de stat: Pentru împrumuturi bancare, facilitând accesul la finanțare.53
Subvenții pentru costurile de tranziție: Acoperirea parțială a costurilor inițiale de înregistrare, automatizare contabilă sau implementare a facturii electronice.
Consolidarea rezervelor statului: O parte din sumele colectate prin mecanismele fiscale fine (ex: impozitarea progresivă pe tranzacții) ar putea fi direcționată către acest fond, care, la rândul său, ar putea contribui la rezervele generale ale statului. Aceasta ar crea un ciclu virtuos: conformarea generează resurse, care sunt apoi utilizate pentru a sprijini alte afaceri să se conformeze și pentru a consolida reziliența financiară a statului.
Beneficii și Implicații:
Stimularea conformării voluntare: Oferirea de beneficii concrete (acces la capital, reducerea riscului financiar) ar crea un stimulent puternic pentru ca afacerile să treacă în legalitate, transformând conformarea dintr-o povară într-o oportunitate.
Creșterea capitalizării IMM-urilor: Multe afaceri mici operează cu capital insuficient, limitându-le creșterea. Acest fond ar putea debloca potențialul de dezvoltare.
Reducerea riscului fiscal: Prin integrarea mai multor afaceri în sistemul formal, baza de impozitare s-ar lărgi, iar riscul de evaziune s-ar diminua.
Stabilitate fiscală sporită: Consolidarea rezervelor statului prin acest mecanism ar crește capacitatea de răspuns la crize economice și ar asigura o mai bună planificare bugetară.
Implementarea unui astfel de mecanism ar necesita o guvernanță transparentă, criterii clare de eligibilitate și un sistem robust de monitorizare a conformității.
IV. Concluzii și Recomandări
Economia subterană rămâne o provocare semnificativă pentru România, în ciuda progreselor recente în reducerea dimensiunii sale. Nivelul actual, deși în scădere, este încă ridicat comparativ cu media europeană, indicând persistența unor factori structurali precum birocrația excesivă, taxele ridicate și ineficiența mecanismelor tradiționale de combatere. Corupția și dificultățile în combaterea spălării banilor agravează situația, demonstrând că simplele măsuri punitive nu sunt suficiente.
Noua paradigmă a "mecanismelor fine" propune o abordare transformatoare, axată pe stimulente, simplificare și digitalizare, pentru a facilita tranziția afacerilor din informalitate către legalitate.
Recomandări Cheie:
Accelerarea și Extinderea Digitalizării Fiscale:
Implementarea integrală și eficientă a RO e-Factura: Este crucială finalizarea rapidă a legislației naționale care să clarifice toate aspectele legate de RO e-Factura, inclusiv categoriile de operatori și termenele. Autoritățile trebuie să ofere sprijin tehnic și informațional consistent pentru a facilita adaptarea companiilor, în special a IMM-urilor, care au nevoie de timp pentru implementare. Experiența altor state UE, care au adoptat implementări etapizate, poate servi drept model.
Dezvoltarea unui sistem fiscal online integrat: Extinderea funcționalităților sistemului fiscal online pentru a include automatizarea declarării și plății taxelor, pre-completarea declarațiilor și o interfață intuitivă pentru contribuabili. Aceasta ar reduce erorile umane și ar spori eficiența administrativă.
Reforma Fiscală Structurală cu Prudență:
Evaluare aprofundată a înlocuirii TVA/Impozit pe Profit cu taxe pe Cifra de Afaceri/Tranzacție: Deși simplificarea este dezirabilă, înlocuirea TVA-ului și a impozitului pe profit cu taxe pe cifra de afaceri sau pe tranzacție necesită o analiză economică extrem de riguroasă. Riscurile de cascadare fiscală, ineficiență economică și regresivitate sunt semnificative. Se recomandă studii pilot și modelări economice detaliate pentru a înțelege impactul real asupra competitivității, prețurilor și echității. O alternativă ar putea fi optimizarea sistemului existent prin digitalizare și simplificare, mai degrabă decât o schimbare radicală a tipului de impozit.
Reevaluarea Accizelor: Analiza posibilității de a înlocui accizele cu un comision pe tranzacție, aplicat la o rată redusă și uniformă, ar putea reduce contrabanda și ar simplifica sistemul. Este esențială o analiză cost-beneficiu pentru a evita efectele negative de cascadare și pentru a asigura venituri bugetare stabile.
Explorarea Rezidenței Fiscale Electronice Globale:
Dezvoltarea conceptului de rezidență fiscală electronică: România ar trebui să exploreze activ conceptul de rezidență fiscală electronică, inspirându-se din modele precum cel estonian, dar adaptându-l la specificul național și la necesitatea unei impozitări progresive pe tranzacții.
Colaborare internațională: O astfel de inițiativă ar necesita o colaborare strânsă cu organisme internaționale precum OCDE și cu alte state pentru a armoniza legislația, a evita dubla impunere și a combate evaziunea fiscală transfrontalieră în contextul economiei digitale. Aceasta ar permite captarea veniturilor din activități economice mobile, indiferent de prezența fizică.
Automatizarea Completă a Contabilității:
Stimularea adoptării software-urilor de contabilitate automate: Guvernul ar trebui să încurajeze și să sprijine financiar IMM-urile în adoptarea de soluții software de contabilitate automatizate și integrate cu sistemul e-Factura. Acest lucru ar reduce erorile, ar crește eficiența și ar facilita conformarea fiscală.
Re-calificarea profesioniștilor contabili: Este imperativă adaptarea programelor de învățământ și a cursurilor de formare continuă pentru contabili, pentru a-i dota cu abilitățile necesare în analiza datelor, inteligența artificială și securitate cibernetică.
Simplificarea Continuă a Înregistrării Firmelor:
Reducerea barierelor administrative: Continuarea eforturilor de simplificare a procedurilor de înregistrare, eliminarea actelor inutile și digitalizarea completă a procesului.
Suport proactiv pentru antreprenori: Oferirea de informații clare, șabloane standardizate și asistență dedicată pentru noii antreprenori, pentru a-i ghida în procesul de formalizare.
Crearea unui "Capital de Conformare":
Înființarea unui fond strategic: Crearea unui fond de "capital de conformare" alimentat din veniturile generate de creșterea conformității fiscale. Acest fond ar oferi stimulente concrete (credite, garanții, subvenții) pentru firmele care trec din informalitate în legalitate și își mențin conformitatea.
Lucrări citate
Economia Subterana. Abordari Conceptuale Si Forme de Manifestare - Scribd, accesată pe august 1, 2025, https://ro.scribd.com/doc/217612673/34-Economia-Subterana-Abordari-Conceptuale-Si-Forme-de-Manifestare
(PDF) Coruptia si economia subterana. Teorii si studii. - ResearchGate, accesată pe august 1, 2025, https://www.researchgate.net/publication/320087026_Coruptia_si_economia_subterana_Teorii_si_studii
Milcev (EY): Economia subterană a României reprezintă în jur de o optime din PIB, cu pondere în scădere de la an la an - AGERPRES, accesată pe august 1, 2025, https://agerpres.ro/administratie/2025/03/31/milcev-ey-economia-subterana-a-romaniei-reprezinta-in-jur-de-o-optime-din-pib-cu-pondere-in-scadere---1435879
Ce este economia subterană și cum stă România la acest capitol - Libertatea, accesată pe august 1, 2025, https://www.libertatea.ro/stiri/ce-este-economia-subterana-cum-sta-romania-la-acest-capitol-5253328
Raport Visa Europe: Economia subterană din România a scăzut semnificativ în ultimii zece ani, fiind estimată la 39,6 miliarde euro în 2013 - HotNews, accesată pe august 1, 2025, https://hotnews.ro/raport-visa-europe-economia-subterana-din-romnia-a-scazut-semnificativ-n-ultimii-zece-ani-fiind-estimata-la-396-miliarde-euro-n-2013-601435
Economia subterană a României, aproape o treime din PIB, una dintre cele mai grave situaţii din UE, accesată pe august 1, 2025, https://www.economica.net/economia-subterana-a-romaniei-aproape-o-treime-din-pib-una-dintre-cele-mai-grave-situatii-din-ue_54495.html
Economia subterană a Greciei s-a înjumătățit în intervalul 2014 - 2021 - raport FMI, accesată pe august 1, 2025, https://www.economica.net/economia-subterana-a-greciei-s-a-injumatatit-in-intervalul-2014-2021-raport-fmi_726809.html
Economia subterană și contrabanda în Bulgaria - Europa Liberă Moldova, accesată pe august 1, 2025, https://moldova.europalibera.org/a/jurnal-de-corespondent-petio-petkov/29035458.html
HARTA economiei subterane: România, exact ca Rusia, e peste media globală și mult peste cea europeană. Motive: birocrația și taxele mari | PROFIT.ro, accesată pe august 1, 2025, https://www.profit.ro/stiri/economie/harta-economiei-subterane-romania-exact-ca-rusia-e-peste-media-globala-si-mult-peste-cea-europeana-motive-birocratia-si-taxele-mari-22035009
HARTA economiei subterane: România, exact ca Rusia, e peste media globală și mult peste cea europeană. Motive: birocrația și taxele mari - HotNews, accesată pe august 1, 2025, https://hotnews.ro/harta-economiei-subterane-romania-exact-ca-rusia-e-peste-media-globala-si-mult-peste-cea-europeana-motive-birocratia-si-taxele-mari-1979369
Determinanții și consecințele evaziunii fiscale. O perspectivă financiar-contabilă, accesată pe august 1, 2025, https://doctorat.feaa.uaic.ro/doctoranzi/pagini/Mart_Roxana/Documents/Rezumat%20teza_Determinantii%20si%20consecintele%20evaziunii%20fiscale.%20O%20perspectiva%20financiar%20contabila.pdf
secure.ipex.eu, accesată pe august 1, 2025, https://secure.ipex.eu/IPEXL-WEB/download/file/8a8629a872e48c8e017375b2f2f63b0a
privind evaluarea naţională a riscurilor de spălare a ... - O.N.P.C.S.B., accesată pe august 1, 2025, https://www.onpcsb.ro/pdf/Rezumat%20NRA%20Public.pdf
Spălarea banilor. Evoluţia, conţinutul şi contracararea fenomenului - ESSENTIALS - Juridice, accesată pe august 1, 2025, https://www.juridice.ro/essentials/3162/spalarea-banilor-evolutia-continutul-si-contracararea-fenomenului
investigarea fraudelor intracomunitare - O.N.P.C.S.B., accesată pe august 1, 2025, https://www.onpcsb.ro/pdf/ghid%20in%20romana%20ok.pdf
Noutăți aduse de Legea nr. 126/2024 privind unele măsuri pentru consolidarea capacităţii de combatere a evaziunii fiscale, - ANAF, accesată pe august 1, 2025, https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/Brosura_evaziune.pdf
Spălarea banilor - Wikipedia, accesată pe august 1, 2025, https://ro.wikipedia.org/wiki/Sp%C4%83larea_banilor
Combaterea spălării banilor - Banking supervision, accesată pe august 1, 2025, https://www.bankingsupervision.europa.eu/framework/anti-moneylaundering/html/index.ro.html
E-Factura – următorul pas spre digitalizarea fiscală în România | EY ..., accesată pe august 1, 2025, https://www.ey.com/ro_ro/newsroom/2023/08/e-factura-urmatorul-pas-spre-digitalizarea-fiscala-in-romania
Facturare electronica | Namirial.com, accesată pe august 1, 2025, https://www.namirial.com/ro/documentul/facturare-electronica/
NBER WORKING PAPER SERIES HOW DISTORTIVE ARE TURNOVER TAXES? EVIDENCE FROM REPLACING TURNOVER TAX WITH VAT Jing Xing Katarzyna A, accesată pe august 1, 2025, https://www.nber.org/system/files/working_papers/w29650/w29650.pdf
Gross Receipts Taxes: Theory and Recent Evidence - Tax Foundation, accesată pe august 1, 2025, https://taxfoundation.org/research/all/state/gross-receipts-taxes-theory-and-recent-evidence/
Alternative State Business Tax Systems:A Comparison of State Income and Gross Receipts Taxes - Center for State and Local Finance - Georgia State University, accesată pe august 1, 2025, http://cslf.gsu.edu/files/2014/06/alternative_state_business_tax_systemsa_comparison_of_state_income_and_gross_receipts_taxes.pdf
Financial transaction tax - Wikipedia, accesată pe august 1, 2025, https://en.wikipedia.org/wiki/Financial_transaction_tax
The Impact of a Financial Transaction Tax, accesată pe august 1, 2025, https://taxfoundation.org/research/all/federal/financial-transaction-tax/
Quarterly report on the euro area. 3/2012 - Assessing the economic impact of financial transaction taxes - European Commission, accesată pe august 1, 2025, https://ec.europa.eu/economy_finance/publications/qr_euro_area/2012/pdf/qrea3_section_3_en.pdf
Benefits of a Financial Transaction Tax - Institute on Taxation and Economic Policy, accesată pe august 1, 2025, https://itep.org/benefits-of-a-financial-transaction-tax/
What Is Tax Residency? A Beginner's Guide to Global Taxation Rules - cptcorporate, accesată pe august 1, 2025, https://cptcorporate.com/what-is-tax-residency-a-beginners-guide-to-global-taxation-rules/
Country of Tax Residence and Why it Matters - Global Citizen Solutions, accesată pe august 1, 2025, https://www.globalcitizensolutions.com/country-of-tax-residence/
Rezidență fiscală - Wikipedia, accesată pe august 1, 2025, https://ro.wikipedia.org/wiki/Reziden%C8%9B%C4%83_fiscal%C4%83
Taxation for businesses - how it works – Knowledge base, accesată pe august 1, 2025, https://learn.e-resident.gov.ee/hc/en-gb/articles/360000721597-Taxation-for-businesses-how-it-works
Tax liabilities of companies established by e-residents | Estonian Tax and Customs Board, accesată pe august 1, 2025, https://www.emta.ee/en/business-client/registration-business/non-residents-e-residents/tax-liabilities-companies
Tax Risks for Digital Nomads: Key Issues to Consider - REVERA law group, accesată pe august 1, 2025, https://revera.legal/en/info-centr/news-and-analytical-materials/1971-nalogovye-riski-cifrovyx-kochevnikov-na-chto-stoit-obratit-vnimanie/
5 Common Tax Mistakes Digital Nomads Make and How to Avoid Them, accesată pe august 1, 2025, https://thenomadtax.com/en/2025/01/tax-mistakes-digital-nomads-make/
Tax Challenges in the Digital Economy - European Parliament, accesată pe august 1, 2025, https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2016/579002/IPOL_STU(2016)579002_EN.pdf
The Rise of Digital Nomads and the Challenge to International Taxation: Is Residence Still Relevant? | TaxTMI, accesată pe august 1, 2025, https://www.taxtmi.com/article/detailed?id=12092
Harmful tax practices - OECD, accesată pe august 1, 2025, https://www.oecd.org/en/topics/harmful-tax-practices.html
How is the tax jurisdiction handled in the case of digital nomads who have not stayed in a dwelling for more than 183 days?, accesată pe august 1, 2025, https://academyoftaxlaw.com/tax-knowledge-base/international-tax-programme/ints2001-weeks-23-24-jurisdiction-of-tax-extended/tax-jurisdiction-digital-nomads/
Home - Home, accesată pe august 1, 2025, https://fiscservinform.md/
Dezvoltarea contabilității prin automatizare și inteligența artificială, accesată pe august 1, 2025, https://www.ceccarbusinessreview.ro/descarca-articol/j-NolSzb4oSjHs1U3hEs6GnmFQHhneoSKC_60X0d5co/
(PDF) Impactul tehnologiilor disruptive asupra profesiei contabile, accesată pe august 1, 2025, https://www.researchgate.net/publication/389623654_Impactul_tehnologiilor_disruptive_asupra_profesiei_contabile
Schimbul de informații fiscale în UE - Special Report No 03/2021: Exchanging tax information in the EU: solid foundation, cracks in the implementation - European Union, accesată pe august 1, 2025, https://www.eca.europa.eu/lists/ecadocuments/sr21_03/sr_exchange_tax_inform_ro.pdf
Use of electronic accounting software records: Frequently asked questions and answers | Internal Revenue Service, accesată pe august 1, 2025, https://www.irs.gov/businesses/small-businesses-self-employed/use-of-electronic-accounting-software-records-frequently-asked-questions-and-answers
Ultimele modificări din legea Registrului Comerțului – între simplificare și baterea pasului pe loc - Juridice, accesată pe august 1, 2025, https://www.juridice.ro/682338/ultimele-modificari-din-legea-registrului-comertului-intre-simplificare-si-baterea-pasului-pe-loc.html
Latest news in the corporate field – New rules on registrations with ..., accesată pe august 1, 2025, https://www.nndkp.ro/legal-tax-updates/latest-news-in-the-corporate-field-new-rules-on-registrations-with-the-trade-register-and-amendments-to-the-companies-law/
Essential Changes for NACE Codes in Romania by 2025: A mandatory exercise, accesată pe august 1, 2025, https://www.investromania.be/nl/company-creation/essential-changes-nace-codes-romania-2025-mandatory-exercise
Register your business | U.S. Small Business Administration, accesată pe august 1, 2025, https://www.sba.gov/business-guide/launch-your-business/register-your-business
Choose a business structure | U.S. Small Business Administration, accesată pe august 1, 2025, https://www.sba.gov/business-guide/launch-your-business/choose-business-structure
Capital Requirements: Definition and Examples - Investopedia, accesată pe august 1, 2025, https://www.investopedia.com/terms/c/capitalrequirement.asp
Working Paper Series - Macroprudential capital requirements with ..., accesată pe august 1, 2025, https://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/scpwps/ecb.wp2415~6493cde7e9.en.pdf?71c4fda8e160071339136f1fa4a33031
Fiscal Survey of States - Nasbo, accesată pe august 1, 2025, https://www.nasbo.org/reports-data/fiscal-survey-of-states
The 2019-20 Budget: Structuring the Budget: Reserves, Debt and ..., accesată pe august 1, 2025, https://lao.ca.gov/Publications/Report/3925
Ajutoarele de stat – garanții - EUR-Lex - European Union, accesată pe august 1, 2025, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=legissum:4405375
Anti-Money Laundering/Counter Terrorist Financing - State.gov, accesată pe august 1, 2025, https://2009-2017.state.gov/j/inl/c/crime/c44634.htm
Draft: Study on Illicit Financial Flows resulting from Drug Trafficking and other Transnational Organized Crime Preliminary re - UNODC, accesată pe august 1, 2025, https://www.unodc.org/documents/data-and-analysis/Studies/Illicit-financial-flows-15March.pdf
Remittances - Migration Data Portal, accesată pe august 1, 2025, https://www.migrationdataportal.org/themes/remittances-overview
Global Financial Stability Report - International Monetary Fund (IMF), accesată pe august 1, 2025, https://www.imf.org/en/Publications/GFSR
Transnational Crime and the Developing World - Global Financial Integrity, accesată pe august 1, 2025, https://gfintegrity.org/report/transnational-crime-and-the-developing-world/
Transnational Crime - Global Financial Integrity, accesată pe august 1, 2025, https://gfintegrity.org/issue/transnational-crime/
World Drug Report 2025, accesată pe august 1, 2025, https://www.unodc.org/documents/data-and-analysis/WDR_2025/WDR25_B1_Key_findings.pdf
World Drug Report 2023, accesată pe august 1, 2025, https://www.unodc.org/res/WDR-2023/WDR23_Exsum_fin_DP.pdf
Trafficking in Persons - United Nations Office on Drugs and Crime, accesată pe august 1, 2025, https://www.unodc.org/unodc/en/frontpage/2024/December/launch-of-the-global-report-on-trafficking-in-persons-2024.html
Global report on trafficking in persons 2024 - United Nations Digital Library System, accesată pe august 1, 2025, https://digitallibrary.un.org/record/4069246
UNODC GLOBAL STRATEGY ON ILLICIT FIREARMS AND INTERCONNECTED THREATS 2023-2030, accesată pe august 1, 2025, https://www.unodc.org/documents/firearms-protocol/2023/Strategy_FACT_SHEET_2023_Final.pdf
UN Global Study on Firearms Trafficking: A global phenomenon - Border Security Report, accesată pe august 1, 2025, https://www.border-security-report.com/un-global-study-on-firearms-trafficking-a-global-phenomenon/
Estimating illicit financial flows resulting from drug trafficking and other transnational organized crimes - UNODC, accesată pe august 1, 2025, https://www.unodc.org/documents/data-and-analysis/Studies/Illicit_financial_flows_2011_web.pdf
Global Report on TRAFFICKING IN PERSONS 2024 - United Nations Office on Drugs and Crime, accesată pe august 1, 2025, https://www.unodc.org/documents/data-and-analysis/glotip/2024/GLOTIP2024_BOOK.pdf
What is the Informal Economy? - International Monetary Fund (IMF), accesată pe august 1, 2025, https://www.imf.org/en/Publications/fandd/issues/2020/12/what-is-the-informal-economy-basics
More than 60 per cent of the world's employed population are in the informal economy, accesată pe august 1, 2025, https://www.ilo.org/resource/news/more-60-cent-world%E2%80%99s-employed-population-are-informal-economy
Shadow economy exposed - EY, accesată pe august 1, 2025, https://www.ey.com/content/dam/ey-unified-site/ey-com/en-gl/insights/tax/documents/ey-gl-shadow-economy-report-02-2025.pdf
measuring the scope and scale of illicit arms trafficking - Global Initiative Against Transnational Organized Crime, accesată pe august 1, 2025, https://globalinitiative.net/wp-content/uploads/2024/06/Measuring-the-scope-and-scale-of-illicit-arms-trafficking-GI-TOC-January-2025.v2-.pdf
The True Cost of Global Tax Havens – IMF F&D, accesată pe august 1, 2025, https://www.imf.org/en/Publications/fandd/issues/2019/09/tackling-global-tax-havens-shaxon
Losses to OECD tax havens could vaccinate global population three times over, study reveals, accesată pe august 1, 2025, https://taxjustice.net/2021/11/16/losses-to-oecd-tax-havens-could-vaccinate-global-population-three-times-over-study-reveals/
Romania's informal economy falls short of global average - Business Forum, accesată pe august 1, 2025, https://www.businessforum.ro/economy/20250401/romanias-informal-economy-falls-short-of-global-average-1628
THE SHADOW ECONOMY IN ROMANIA IN THE PERIOD 2007- 2022. CAUSES, CONSEQUENCES, CHALLENGES, accesată pe august 1, 2025, https://icfm.ro/RePEc/vls/vls_pdf_jfme/vol11i1p81-91.pdf
Impact of the informal economy on the labour market - Eurofound - European Union, accesată pe august 1, 2025, https://www.eurofound.europa.eu/en/resources/article/2012/impact-informal-economy-labour-market
Factsheet on Undeclared Work – ROMANIA - European Labour Authority, accesată pe august 1, 2025, https://www.ela.europa.eu/sites/default/files/2024-02/UDW_Factsheet_2016-Romania.pdf
9 ROMANIAN ILLEGAL MARKETS IN THE CONTEXT OF THE CURRENT MACROECONOMIC EVOLUTION INTRODUCTION Analyzing the criminal sphere with - The USV Annals of Economics and Public Administration, accesată pe august 1, 2025, http://annals.seap.usv.ro/index.php/annals/article/viewFile/275/283
Romania Loses EUR 9 Billion Annually to VAT Fraud, Urges Action to Reduce Deficit, accesată pe august 1, 2025, https://www.vatupdate.com/2025/06/16/romania-loses-eur-9-billion-annually-to-vat-fraud-urges-action-to-reduce-deficit/
Romania Loses at Least EUR 9 Bln Annually from VAT Fraud, Says EU Chief Prosecutor, accesată pe august 1, 2025, https://www.bta.bg/en/news/balkans/910105-romania-loses-at-least-eur-9-bln-annually-from-vat-fraud-says-eu-chief-prosecut
Joint operation uncovers complex money laundering scheme in Romania, accesată pe august 1, 2025, https://anti-fraud.ec.europa.eu/media-corner/news/joint-operation-uncovers-complex-money-laundering-scheme-romania-2020-07-02_en
Revaluating the Tanzi-Model to Estimate the Underground Economy - ResearchGate, accesată pe august 1, 2025, https://www.researchgate.net/publication/46441860_Revaluating_the_Tanzi-Model_to_Estimate_the_Underground_Economy
(PDF) The Shadow Economy, Its Causes and Its Consequences - ResearchGate, accesată pe august 1, 2025, https://www.researchgate.net/publication/251901703_The_Shadow_Economy_Its_Causes_and_Its_Consequences
MIMIC Models, Cointegration and Error Correction: An Application to the French Shadow Economy, accesată pe august 1, 2025, https://d-nb.info/987664778/34
Mimic Model: A Tool to Estimate the Shadow Economy - IDEAS/RePEc, accesată pe august 1, 2025, https://ideas.repec.org/a/bjz/ajisjr/928.html
Determinants of VAT Gap in EU - Prague Economic Papers, accesată pe august 1, 2025, https://pep.vse.cz/pdfs/pep/2014/04/06.pdf
VAT gap in the EU: 2024 report | Oxford Economics, accesată pe august 1, 2025, https://www.oxfordeconomics.com/resource/vat-gap-in-the-eu-2024-report/
Household electricity approach - Wikipedia, accesată pe august 1, 2025, https://en.wikipedia.org/wiki/Household_electricity_approach
International standards on tax transparency - OECD, accesată pe august 1, 2025, https://www.oecd.org/en/topics/international-standards-on-tax-transparency.html
Tax transparency and international co-operation - OECD, accesată pe august 1, 2025, https://www.oecd.org/en/topics/tax-transparency-and-international-co-operation.html
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Va multumesc pentru comentariile dvs. Acestea sunt totdeauna constructive.