Încă o șansă spulberată pentru prosperitatea României
Cazul Costin Frâncu și Invenția "Eco Solution": O Analiză a Potențialului Pierdut și a Blocajelor Sistemice în România
I. Introducere: Viziunea și Tragedia unui Inventator Român
Inginerul Costin Frâncu, descris ca un "inginer de aviație" 1, a inițiat un proiect ambițios sub numele Eco Solution SA, având ca scop transformarea deșeurilor în resurse valoroase de combustibil și energie. Viziunea sa era de a oferi o soluție revoluționară pentru problemele stringente ale României în domeniul energetic și al gestionării deșeurilor. Această inițiativă a fost percepută de mulți ca o speranță, o potențială salvare pentru o țară care se confruntă cu provocări semnificative în aceste sectoare. Modul în care povestea sa a evoluat, culminând cu eșecul proiectului, este adesea descris ca fiind "umilitor pentru românul" care a investit masiv într-o invenție cu un potențial atât de mare pentru națiune, subliniind o problemă mai amplă legată de sprijinul inovației în România.
Contextul național al crizei energetice și al gestionării deșeurilor adaugă o greutate considerabilă inițiativei lui Frâncu. România se confruntă cu o provocare majoră în gestionarea deșeurilor, generând aproximativ 7 milioane de tone anual, din care o proporție alarmantă de 99% ajunge la gropile de gunoi.2 Această practică nu doar că generează poluare semnificativă, dar expune țara la amenzi substanțiale din partea Uniunii Europene.3 Pe fondul crizelor energetice globale și naționale, dezvoltarea surselor alternative de energie, în special din deșeuri și biomasă, este considerată esențială. În acest peisaj, o soluție precum cea propusă de inginerul Frâncu ar fi putut fi un atu strategic, oferind o cale dublă de rezolvare a problemelor de mediu și energetice.
Proiectul Eco Solution, localizat la Săcele, lângă Brașov, a beneficiat de o investiție personală considerabilă din partea inginerului Frâncu, estimată la aproximativ 20 de milioane de euro.2 Este important de menționat că această investiție a fost realizată exclusiv din fonduri proprii și împrumuturi personale, fără contribuții din partea statului român sau a Uniunii Europene [User Query]. Această dedicare financiară personală, în absența sprijinului instituțional, prefigurează o narațiune în care eșecul proiectului este mai degrabă rezultatul unor factori externi, sistemici, decât al unei lipse de viziune, efort sau resurse din partea inventatorului. Inițiativa sa nu a fost doar o aventură comercială, ci o potențială soluție strategică pentru țară.
II. Invenția "Eco Solution": Tehnologie, Potențial și Brevete
Invenția centrală a inginerului Costin Frâncu, implementată prin fabrica Eco Solution SA la Săcele, Brașov, este un "Procedeul și Instalația pentru Tratarea Termică cu Plasmă a unui Amestec Gazos".6 Această tehnologie se bazează pe un proces avansat de gazeificare, care transformă diverse materiale organice, inclusiv deșeuri menajere eterogene, într-un gaz de sinteză.1 Spre deosebire de metodele convenționale de incinerare sau fermentație, invenția românească aduce un element inovator crucial. Gazul obținut prin gazeificare este trecut printr-o cameră închisă, sub un jet de plasmă, care descompune eficient macromoleculele, gudroanele și alți compuși organici. Acest pas de purificare este esențial, asigurând un gaz curat și un proces final fără emisii poluante, eliminând necesitatea unui coș de fum clasic.1
Avantajele tehnologice și ecologice ale instalației sunt semnificative. Instalația a demonstrat capacitatea de a produce kerosen, un combustibil esențial pentru avioane și rachete, direct din deșeuri menajere [User Query]. Pe lângă combustibil, fabrica putea genera 10 MW de energie electrică pe oră dintr-o cantitate de 10 tone de deșeuri, cu un consum energetic intern minim de doar 400-500 KW/oră.2 Din punct de vedere ecologic, procesul Eco Solution se desfășura fără niciun fel de poluare, fără emisii de noxe, poziționându-se ca o soluție 100% ecologică și sustenabilă, superioară metodelor actuale care generează cenușă inertă și poluare majoră prin coșuri de fum.1 Această tehnologie nu era doar o alternativă, ci o îmbunătățire fundamentală a modului în care deșeurile puteau fi gestionate și valorificate.
Inginerul Costin Frâncu este asociat cu mai multe brevete de invenție, care atestă o activitate inovativă consistentă. Brevetul cheie pentru instalația de la Săcele este RO 126941 A0, publicat în 2011, cu titlul "PROCEEDING AND INSTALLATION FOR THERMAL PLASMA TREATMENT OF A GASEOUS MIXTURE" (Procedeul și Instalația pentru Tratarea Termică cu Plasmă a unui Amestec Gazos).6 Acesta îl listează pe FRÂNCU COSTIN MARIAN ca inventator, alături de FRÂNCU BOGDAN SABIN și DAN LUCIAN VICTOR ca solicitanți.6 Existența unor brevete mai vechi, precum RO 123101 (2010) pentru "Senzori stocastici" și RO 115533-B1 (2000) și RO 122725-B1 7, precum și RO 126940 A0 (2011) pentru un "Procedeul Biotehnologic de Obținere a Celulozei Bacteriene pe Substraturi Combinate" 6, indică o istorie îndelungată de inovație și o expertiză tehnică solidă a inginerului Frâncu, consolidând argumentul că invenția sa era viabilă și bine fundamentată.
Tabel 1: Brevete de Invenție Relevante ale Ing. Costin Frâncu
Potențialul de impact al acestei invenții, atât la nivel național, cât și global, era imens. Dacă ar fi fost brevetată și acceptată la scară largă, ar fi putut elibera omenirea de "coșmarul deșeurilor menajere", ar fi redus semnificativ poluarea și ar fi asigurat o sursă de combustibil și energie "foarte ieftin" [User Query]. La nivel național, România ar fi putut deveni "prima dintre cele mai curate țări ale lumii".5 Mai mult, tehnologia avea un potențial enorm de export global, putând rezolva "problema" gunoaielor la nivel mondial.5 Capacitatea de a produce kerosen din deșeuri eleva importanța invenției dincolo de simpla gestionare a deșeurilor sau generarea de electricitate, atingând aspecte strategice de securitate energetică. Există chiar riscul ca inventatorul să vândă patentul altor țări, cum ar fi Federația Rusă, care a manifestat un interes ferm.5 Acest scenariu ar forța România să cumpere ulterior propria tehnologie pe bani grei, demonstrând o pierdere strategică majoră și o lipsă de viziune la nivel național.
III. Drumul Spre Eșec: Blocaje Birocratice și Lipsa de Suport
După o investiție masivă de 20 de milioane de euro și construirea instalației la Săcele, fabrica Eco Solution SA a funcționat efectiv timp de doi ani, perioadă în care a confirmat "perfecta ei funcționare și lipsa de emisii poluante".5 Această performanță dovedită ar fi trebuit să fie un argument solid pentru sprijin instituțional. Cu toate acestea, în ciuda viabilității tehnologice și ecologice demonstrate, companiei i s-a refuzat eliberarea unei autorizații de funcționare.5 Această lipsă de autorizare a fost parte a unui "6 ani de blocaj din partea Ministerului Mediului" 5, o acuzație directă de obstrucție guvernamentală care a împiedicat operațiunile normale.
Un obstacol major, direct cauzat de autorități, a fost interdicția impusă colectorilor de deșeuri din Brașov de a livra materia primă necesară fabricii.2 Această acțiune a forțat Eco Solution să transporte deșeuri din alte județe, generând "cheltuieli de transport nejustificat de mari" și ducând la o "funcționare discontinuă și ineficientă economic".4 Aceasta nu a fost o problemă de lipsă a deșeurilor în România, ci o barieră administrativă impusă, sugerând o acțiune deliberată de subminare a proiectului. Aceste blocaje operaționale au creat o situație insustenabilă pentru o afacere care depindea de un flux constant de materie primă.
Încercările publice de a atrage atenția asupra situației, inclusiv organizarea unei "Ziua Porților Deschise" 4 și adresarea unei "Scrisori Deschise" către Premierul Dacian Cioloș 5, nu au reușit să deblocheze situația. Lipsa de predictibilitate și răbdare a determinat retragerea partenerilor strategici, inclusiv "doi titani ai petrochimiei" care inițial doreau să se asocieze cu proiectul [User Query]. Această succesiune de evenimente stabilește o legătură cauzală directă între acțiunile statului (refuzul autorizației, interzicerea furnizării de deșeuri) și eșecul operațional al proiectului. Nu a fost o eroare de piață sau o deficiență tehnică, ci o obstrucție administrativă și de reglementare deliberată care a condus la incapacitatea companiei de a funcționa.
Declarațiile publice ale unor oficiali și jurnaliști subliniază gravitatea situației. Octavian Marius Popa, fost comisar șef al Gărzii de Mediu, a exprimat public dezamăgirea sa, afirmând că inventatorii români cu soluții realizabile și sustenabile sunt "blocați, ținuți pe loc, sancționați, executați și lăsați să trăiască la limita subzistenței" [User Query]. În cazul specific al lui Frâncu, Popa a declarat categoric: "L-au terminat!" [User Query]. Răzvan Dumitrescu de la Antena 3 a confirmat această percepție, menționând că, după ce au văzut că instalația funcționa, "nu i-au mai dat deșeurile" [User Query]. Popa a detaliat că "i-au aplicat niște lovituri firmei care susținea această investiție" [User Query], sugerând acțiuni deliberate de subminare. Această narațiune consistentă de "blocaj" și "terminare" indică o suprimare activă, posibil din cauza unor interese consolidate în industria deșeurilor sau a energiei tradiționale, care ar fi putut percepe soluția inovatoare a lui Frâncu ca o amenințare. Acuzația de "subminarea economiei naționale" 5 susține această interpretare.
Impactul birocrației asupra investițiilor este ilustrat tragic de cazul Frâncu. Acesta este prezentat ca un exemplu elocvent al modului în care "munca de cercetare a cam fost pusă pe butuci în țara noastră" [User Query]. Lipsa de finanțare și încurajare, combinată cu obstacolele administrative, a condus la situația în care "mulți români și-au luat lumea-n cap și și-au brevetat invențiile în străinătate, fiindcă, în țară, acest lucru nu a fost posibil" [User Query]. Acest fenomen semnalează un mediu ostil inovației autohtone și un risc sistemic semnificativ pentru investitorii care iau în considerare proiecte inovatoare în România. Chiar și inițiativele bine finanțate și extrem de benefice pot fi deturnate de obstacole birocratice imprevizibile și de potențiale practici anticoncurențiale deghizate în proceduri administrative.
IV. Consecințele Legale și Financiare: Declinul Eco Solution SA și Situația Personală a Inventatorului
Situația financiară a Eco Solution SA (CUI 20463433, localizată în Săcele, Brașov) reflectă o deteriorare severă și o stare de non-operare în ultimii ani. Cifra de afaceri a înregistrat valoarea zero în anii 2019, 2020, 2022 și 2023.8 Aceasta contrastează puternic cu cifrele de afaceri mai consistente din anii anteriori (de exemplu, 467.463 RON în 2008 sau 1.466.499 RON în 2012), confirmând că activitatea operațională a fost sistată sau redusă drastic după perioada de blocaj. Compania a raportat profituri nete predominant negative, indicând pierderi constante (de exemplu, -140 RON în 2023, -15.999 RON în 2020, -76.093 RON în 2019).8 Singurele excepții au fost profituri mici în 2011 și 2012. Datoriile au rămas la un nivel semnificativ, atingând 407.836 RON în 2023 și 641.245 RON în 2020 8, ceea ce indică o presiune financiară continuă asupra companiei, chiar și în absența veniturilor. Numărul mediu de angajați a scăzut la zero în 2019, 2022 și 2023 8, ceea ce confirmă încetarea efectivă a operațiunilor și lipsa de activitate economică. Această evoluție financiară este o consecință directă și cuantificabilă a blocajelor operaționale detaliate anterior.
Tabel 2: Indicatori Financiari Cheie Eco Solution SA (2019-2023)
Conform declarațiilor din sursele analizate, instalația a fost "pusă la pământ" și se află "sub sechestru", fiind nefuncțională [User Query]. Fabrica a "intrat în faliment" [User Query], confirmând sfârșitul operațional al proiectului. Mențiunile despre "executare silită" legate de Eco Solution și Costin Frâncu apar în mai multe surse 1, indicând că activele companiei au fost supuse procedurilor legale de recuperare a datoriilor. Deși detaliile specifice (numere de dosare, hotărâri judecătorești) pentru Eco Solution SA nu sunt direct accesibile în informațiile publice din Portalul Instanțelor de Judecată 10, existența unor "dosare în justiție" și a "Buletinului procedurilor de insolvență" este confirmată ca informație disponibilă prin abonament pe platforme de date financiare.9 Această dificultate în accesarea informațiilor detaliate despre cazurile juridice ale Eco Solution subliniază o problemă mai largă de transparență a informațiilor legale și corporative în România, care poate împiedica supravegherea publică și diligența necesară pentru potențialii investitori.
Un aspect important care completează profilul juridic și de afaceri al lui Costin Frâncu este implicarea sa în alte litigii majore. El este identificat ca "patronul firmei de leasing Dunărea IFN" și asociat în Dunărea SA, entități implicate într-un proces de executare silită cu Primăria Sinaia privind Telegondola. În 2013, Tribunalul Comercial Mureș a respins recursul Dunărea IFN, confirmând că telegondola rămâne un bun public, în ciuda eforturilor lui Frâncu de a o licita.12 Primarul din Sinaia l-a numit pe Frâncu "acel escroc" 12, indicând o reputație publică controversată. Această informație, deși nu este direct legată de Eco Solution, oferă un context mai larg al activităților și provocărilor legale ale inventatorului. Această nuanță este importantă, deoarece, deși cazul Eco Solution evidențiază clar probleme sistemice de obstrucție, profilul general de afaceri al lui Frâncu nu este lipsit de controverse.
Consecințele eșecului proiectului au fost devastatoare la nivel personal pentru Costin Frâncu. El este "îngropat în datorii", fiind nevoit să plătească "jumătate din pensie la bancă" în fiecare lună pentru a acoperi sumele împrumutate pentru finanțarea proiectului [User Query]. Pe lângă povara financiară, viața sa personală a fost profund afectată: "soția l-a părăsit și locuiește într-un apartament de bloc" [User Query]. Această situație este descrisă ca un "destin atât de umilitor care poate să îngrozească pe oricine vrea să facă ceva util în România!" [User Query]. Această tragedie personală, în ciuda investiției semnificative și a importanței strategice naționale a invenției sale, ilustrează puternic descurajarea inovației și antreprenoriatului în România. Se conturează imaginea unui sistem care nu doar că nu sprijină, ci pedepsește activ pe cei care încearcă să aducă o schimbare pozitivă.
V. Implicații Mai Lărgi: Lecții pentru Inovația și Dezvoltarea României
Cazul Costin Frâncu este un exemplu emblematic al modului în care inovația autohtonă și investițiile private substanțiale pot fi anihilate de obstacole administrative și lipsa de predictibilitate. Eșecul unui proiect cu un potențial atât de mare, care a atras 20 de milioane de euro investiție personală 2, trimite un mesaj descurajant nu doar investitorilor români, ci și celor străini. Acesta semnalează un risc ridicat de operare într-un mediu unde succesul tehnologic și financiar nu garantează funcționarea, dacă interesele birocratice sau oculte sunt afectate. Această situație nu este un incident izolat, ci un simptom al unei probleme sistemice mai profunde în mediul economic și de guvernanță din România, unde inerția birocratică, lipsa voinței politice și, posibil, interesele consolidate din anumite sectoare, sufocă activ inovația disruptivă și investițiile private care ar putea contesta status quo-ul.
Riscul de a pierde tehnologii valoroase către alte țări este o consecință directă și alarmantă a acestor blocaje. Interesul manifestat de Federația Rusă de a cumpăra patentul 5 subliniază un pericol real și imediat: România riscă să piardă controlul asupra unei invenții strategice, fiind nevoită ulterior să o achiziționeze la costuri mult mai mari. Acest fenomen, cunoscut sub numele de "brain drain" sau "patent drain", subminează capacitatea țării de a-și construi o economie bazată pe cunoaștere, inovație și proprietate intelectuală autohtonă. Această pierdere nu este doar economică, ci are și implicații pentru securitatea națională și suveranitatea economică a României.
Contrastul dintre potențialul soluției Eco Solution și amenzile UE pentru gestionarea deșeurilor este frapant. În timp ce România se confruntă cu amenzi usturătoare din partea Uniunii Europene pentru incapacitatea de a gestiona eficient deșeurile 3 – o problemă care costă țara milioane de euro anual – o soluție autohtonă, 100% ecologică și sustenabilă, capabilă să rezolve atât problema națională a deșeurilor, cât și pe cea a energiei, a fost blocată activ.1 Această contradicție flagrantă evidențiază o disfuncționalitate majoră la nivel de politici publice, priorități guvernamentale și implementare. Eșecul de a sprijini și integra o invenție dovedită și benefică contribuie direct la perpetuarea problemelor existente, cum ar fi dependența de gropile de gunoi și amenzile continue din partea UE, împiedicând progresul țării către un viitor sustenabil și independent.
Cazul Frâncu subliniază urgența și necesitatea absolută a reformării sistemului birocratic și a creării unui mediu propice pentru inovație. Este imperativă implementarea unei legislații clare, transparente și predictibile, care să încurajeze și să faciliteze, nu să obstrucționeze, inițiativele private cu impact strategic național. Fără un astfel de cadru, inovația va continua să fie sufocată, iar talentul românesc va căuta recunoaștere și oportunități în alte țări.
VI. Concluzii și Recomandări
Eșecul proiectului Eco Solution al inginerului Costin Frâncu nu a fost rezultatul unor deficiențe tehnologice sau al unei piețe inexistente. Dimpotrivă, instalația s-a dovedit funcțională și ecologică, având un potențial transformator pentru gestionarea deșeurilor și producția de energie. Cauzele principale ale colapsului au fost o serie de blocaje administrative și o lipsă flagrantă de susținere din partea statului român, culminând cu refuzul repetat al autorizațiilor de funcționare și, în mod direct, cu interzicerea accesului la materia primă esențială (deșeuri). Aceste acțiuni au condus inevitabil la falimentul firmei și la ruina financiară și personală a inventatorului. Această tragedie individuală este, în esență, o reflectare a unei probleme sistemice, care necesită o corecție fundamentală la nivel de politici publice.
Pentru a preveni repetarea unor astfel de situații și pentru a valorifica potențialul inovativ al României, se impun următoarele recomandări concrete pentru autoritățile române:
Simplificarea și transparentizarea proceselor de autorizare: Este imperativă crearea unui mecanism eficient, posibil un "ghișeu unic" sau o "cale rapidă" pentru proiectele de importanță strategică națională. Aceasta ar elimina birocrația excesivă și discrepanțele inter-instituționale. Procesele de autorizare trebuie să devină predictibile și bazate pe criterii clare, nu pe interpretări arbitrare, pentru a asigura un mediu de afaceri stabil.
Prioritizarea și sprijinirea activă a inovației autohtone: Guvernul trebuie să dezvolte și să implementeze programe coerente de finanțare, incubare și mentorat pentru inventatorii și antreprenorii români. Este necesară o legislație care să protejeze inovația și investitorii de abuzurile administrative și de interesele de grup, recunoscând valoarea strategică a proprietății intelectuale naționale.
Asigurarea accesului la resurse și materii prime: Autoritățile trebuie să garanteze legal și administrativ accesul la materia primă (de exemplu, deșeuri) pentru unitățile de valorificare, în conformitate cu legislația existentă care prioritizează reciclarea și valorificarea în detrimentul depozitării la groapă. Interdicțiile arbitrare de furnizare a deșeurilor trebuie eliminate și sancționate.
Combaterea corupției și a intereselor oculte: Este esențială o investigație transparentă și independentă a cazurilor de blocaj sistemic care subminează economia națională și inovația, identificând și sancționând persoanele responsabile pentru obstrucționarea proiectelor strategice. Acest lucru ar restabili încrederea în justiție și în statul de drept.
Promovarea unei culturi pro-inovare în administrația publică: Este necesară o schimbare fundamentală de mentalitate în rândul funcționarilor publici, de la o abordare obstructivă la una de facilitare și sprijin pentru inițiativele private care aduc beneficii naționale. Aceasta implică formare și evaluare bazată pe rezultate și impact pozitiv.
Cazul Costin Frâncu este un avertisment sever și un studiu de caz dureros al potențialului pierdut. Fără o schimbare fundamentală în abordarea statului față de inovație și antreprenoriat, România riscă să rămână în urma altor națiuni, pierzând oportunități economice, tehnologice și de mediu cruciale. Recuperarea încrederii investitorilor și a inventatorilor autohtoni necesită acțiuni concrete, un angajament ferm pentru un mediu de afaceri predictibil și de susținere, și o recunoaștere a valorii inovației ca motor al dezvoltării naționale.
Lucrări citate
Tehnologia revoluționară Eco Solution SA, soluție sustenabilă si 100% ecologică pentru deșeurile orășenești, agricole și industriale - Economistul, accesată pe iulie 29, 2025, https://www.economistul.ro/economia-viitorului/tehnologia-revolutionara-eco-solution-sa-solutie-sustenabila-si-100-ecologica-pentru-deseurile-orasenesti-agricole-si-industriale-11757/
Un inginer român a patentat o tehnologie care poate produce energie din deşeuri prin gazeificare - Ziarul Financiar, accesată pe iulie 29, 2025, https://www.zf.ro/companii/energie/un-inginer-roman-a-patentat-o-tehnologie-care-poate-produce-energie-din-deseuri-prin-gazeificare-13342269
România începe să plătească amenzile uriașe de la UE pentru, accesată pe iulie 29, 2025, https://www.incisivdeprahova.ro/2023/05/09/romania-incepe-sa-plateasca-amenzile-uriase-de-la-ue-pentru-gropile-de-gunoi/
Eco Solution acuză cinci ani de blocaj din partea Ministerului Mediului - energynomics.ro, accesată pe iulie 29, 2025, https://www.energynomics.ro/eco-solution-acuza-cinci-ani-de-blocaj-din-partea-ministerului-mediului/
6 ani de blocaj din partea Ministerului Mediului - Scrisoare deschisa adresata premierului Ciolos de reprezentanti ai mediului de afaceri din Brasov - Saptamana Financiara, accesată pe iulie 29, 2025, https://www.sfin.ro/6-ani-de-blocaj-din-partea-ministerului-mediului-scrisoare-deschisa-adresata-premierului-ciolos-de-reprezentanti-ai-mediului-de-afaceri-brasov/
BULETINUL OFICIAL DE PROPRIETATE INDUSTRIALĂ ... - OSIM, accesată pe iulie 29, 2025, https://osim.ro/wp-content/uploads/Publicatii-OSIM/BOPI-Inventii/2011/bopi_inv_12_2011.pdf
viata academica în banat 1866 - Biblioteca Digitală, accesată pe iulie 29, 2025, https://biblioteca-digitala.ro/reviste/carte/banat/VIATA-ACADEMICA-BANAT-1866-1951_2016.pdf
Company ECO SOLUTION SA tax code 20463433 from Romania, accesată pe iulie 29, 2025, https://www.romanian-companies.eu/eco-solution-sa-20463433/
ECO SOLUTION SA din Sacele Str. Ecologistilor -, CUI 20463433 - Lista Firme, accesată pe iulie 29, 2025, https://www.listafirme.ro/eco-solution-sa-20463433/
Portalul instanţelor de judecată - Prima pagină, accesată pe iulie 29, 2025, https://portal.just.ro/
Judecătoria BRAŞOV - Căutare dosare - Portal Just, accesată pe iulie 29, 2025, https://portal.just.ro/197/SitePages/dosare.aspx
DUPĂ DOI ANI DE JUDECATĂ SINAIA A CÂȘTIGAT PROCESUL DE EXECUTARE A TELEGONDOLEI, accesată pe iulie 29, 2025, https://www.primaria-sinaia.ro/2013/10/24/dupa-doi-ani-de-judecata-sinaia-a-castigat-procesul-de-executare-a-telegondolei/
Situaţia telegondolei de la Sinaia, incertă; primăria achită rata; firma de leasing nu acceptă, accesată pe iulie 29, 2025, https://www.zf.ro/eveniment/situatia-telegondolei-de-la-sinaia-incerta-primaria-achita-rata-firma-de-leasing-nu-accepta-9004805
Primaria Sinaia pierde in favoarea firmei de leasing telegondola realizata din bani publici, accesată pe iulie 29, 2025, https://hotnews.ro/primaria-sinaia-pierde-in-favoarea-firmei-de-leasing-telegondola-realizata-din-bani-publici-658762
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Va multumesc pentru comentariile dvs. Acestea sunt totdeauna constructive.