Declararea urgenței energetice

Energia în România: O analiză detaliată a surselor actuale și a potențialului de viitor

Exploatarea resurselor energetice reprezintă un pilon fundamental al dezvoltării economice și sociale a României. Având în vedere provocările actuale legate de schimbările climatice și necesitatea tranziției către un sistem energetic sustenabil, este esențial să analizăm în detaliu sursele de energie disponibile, impactul acestora asupra mediului și potențialul de dezvoltare a unor alternative mai curate.

Urgența energetică: o problemă globală

SUA, în ciuda diversității și capacității sale energetice, a declarat stare de urgență energetică, subliniind importanța energiei ieftine pentru o economie competitivă. Această situație ar trebui să fie un semnal de alarmă și pentru România, care se confruntă cu prețuri ridicate la energie și cu falimente în lanț în industrie, cum ar fi cazul Azomures, din cauza costurilor mari cu gazul .  

România trebuie să ia în serios necesitatea scăderii prețurilor la energie, nu prin subvenții, ci prin creșterea ofertei de energie. Diversificarea surselor de energie, eliminarea barierelor din calea investițiilor și promovarea inovației sunt esențiale pentru a asigura o energie ieftină, sigură și sustenabilă, care să susțină dezvoltarea economică și bunăstarea societății.

Cărbunele: între necesitate și impact asupra mediului

Cărbunele a fost mult timp o sursă importantă de energie în România, însă utilizarea sa este asociată cu o serie de probleme de mediu. Arderea cărbunelui generează emisii semnificative de dioxid de carbon, principalul gaz cu efect de seră responsabil de schimbările climatice. De asemenea, cenușa de cărbune conține metale grele și substanțe chimice toxice care pot contamina solul și apa. Exploatarea cărbunelui poate duce la deteriorarea terenurilor, surparea acestora și afectarea infrastructurii. Conform studiilor, mineritul, transportul și arderea cărbunelui au un impact major asupra mediului, iar importanța acestor activități depinde de tipul de minerit (subteran sau de suprafață), de geografia și ecologia zonelor afectate.  

Un exemplu concret al impactului negativ al termocentralelor pe cărbune este termocentrala Kostolac din Serbia, care a depășit în mod constant limitele de emisii de dioxid de sulf. Exploatarea cărbunelui are un impact semnificativ asupra mediului, modificând nivelul hidrostatic al apelor subterane, regimul hidrologic și hidrogeologic și crescând cantitatea de solide în suspensie transportate de râuri.  

Oxireactivitatea cărbunelui este o proprietate importantă a acestuia, care se referă la tendința sa de a reacționa cu oxigenul și de a arde. Cu cât cărbunele este mai tânăr, cu atât are un grad de carbonizare mai mic și o oxireactivitate mai mare. Arderea cărbunelui produce gaze care conțin dioxid de carbon (CO2), dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx) și vapori de apă.  

Tipul de cărbune	Rezerve (milioane tone)
Huilă	721
Cărbune brun	65
Lignit	3.400

Rezervele de cărbune ale României sunt variate și includ antracit, huilă, cărbune brun, lignit și turbă, localizate în 22 de bazine carbonifere cu 299 de perimetre miniere. La nivel global, rezervele de cărbune sunt estimate la 783,1 miliarde de tone, din care 27% aparțin SUA, 16% Rusiei, 12% Chinei, 12% Indiei, 7% Uniunii Europene și 7% Australiei. În România, puterea instalată netă pe bază de cărbune a scăzut de la 2.673 MW în 2023 la 1.909 MW la începutul lui 2024.  

Pentru a reduce impactul negativ al utilizării cărbunelui, este important să se ia în considerare tehnologiile de captare și stocare a carbonului (CCS). Aceste tehnologii permit captarea dioxidului de carbon emis în atmosferă și stocarea sa în subteran, în formațiuni geologice sigure. România are un potențial semnificativ pentru dezvoltarea tehnologiilor CCS, având în vedere existența unor zăcăminte epuizate de hidrocarburi care pot fi utilizate pentru stocarea CO2. Tehnologiile CCS ar putea oferi soluții de decarbonizare pentru sectoare precum cel energetic, industria cimentului și metalurgia.  

În iunie 2022, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) și Federația Patronală de Petrol și Gaze (FPPG) au organizat o dezbatere amplă cu privire la importanța implementării tehnologiilor CCS în România. O concluzie importantă a acestei dezbateri a fost că legislația relevantă ar trebui adaptată specificului României pentru a facilita tranziția de la operarea zăcămintelor petroliere la operarea potențialelor situri de stocare CO2. România are experiență în domeniul CCS, având în vedere proiectul demonstrativ Getica, care a fost abandonat din cauza lipsei de sprijin guvernamental. Este necesară o strategie națională coerentă pentru CCS, care să implice Ministerul Mediului, Ministerul Economiei și Ministerul Energiei.  

Insight cheie: Deși cărbunele rămâne o sursă importantă de energie pentru România, este esențial să se investească în tehnologii CCS pentru a reduce impactul negativ asupra mediului și a contribui la atingerea obiectivelor de decarbonizare.

Energia solară: o sursă inepuizabilă cu multiple avantaje

Energia solară este o sursă de energie regenerabilă cu un potențial imens în România. Soarele este o sursă inepuizabilă de energie, iar utilizarea sa nu generează emisii de gaze cu efect de seră sau alte substanțe poluante. Sistemele solare pot fi instalate pe acoperișuri, în zone izolate sau rurale, oferind independență energetică și reducând costurile la energie. Energia solară este curată, fiabilă și regenerabilă, putând fi utilizată pentru alimentarea locuințelor, a întreprinderilor și a vehiculelor.  

Deși investiția inițială în panouri solare poate fi semnificativă , costurile de operare și întreținere sunt reduse, iar durata de viață a sistemelor fotovoltaice este de peste 25 de ani. În plus, instalarea unui sistem solar poate crește valoarea unei proprietăți. Sistemele solare fotovoltaice montate la sol au o durată de viață lungă și nu au un impact negativ asupra solului. Acestea au un randament energetic mare, o construcție simplă și necesită o mentenanță minimă.  

Productivitatea panourilor solare este influențată de condițiile meteorologice, iar în zilele înnorate sau pe timpul nopții, producția de energie este redusă sau inexistentă. De asemenea, este necesară o suprafață adecvată de teren sau spațiu suficient pe acoperiș pentru instalarea unui sistem solar. Variabilitatea și intermitența producției de energie solară reprezintă un dezavantaj, necesitând stocarea energiei sau combinarea cu alte surse de energie. Eficiența și performanța sistemelor solare depind de tehnologiile existente, iar îmbunătățirile tehnologice pot face ca anumite echipamente să devină depășite.  

România are un potențial ridicat pentru producerea de energie solară, având o medie anuală de 210 zile însorite și un flux anual de energie solară între 1.000 kWh/m2/an și 1.300 kWh/m2/an. Prosumatorii au adăugat o capacitate de 973 MW de energie solară până la 1 iulie 2023. Există programe guvernamentale, cum ar fi "Casa Verde Fotovoltaice", care oferă stimulente financiare pentru instalarea de panouri solare. Conform ESMAP, România se situează pe locul 182 în clasamentul țărilor cu cel mai mare potențial fotovoltaic, iar potențialul practic este influențat de factori precum nivelul de radiații solare, temperatura aerului și disponibilitatea terenului.  

Insight cheie: Energia solară are un potențial semnificativ pentru a contribui la independența energetică a României și la reducerea costurilor cu energia electrică, însă este necesară o gestionare eficientă a intermitenței producției și o continuare a investițiilor în tehnologii solare performante.

Energia eoliană: o sursă curată cu potențial de dezvoltare

Energia eoliană este o altă sursă de energie regenerabilă cu un potențial semnificativ în România. Turbinele eoliene transformă energia vântului în energie electrică, fără a genera emisii poluante. România are cel mai ridicat potențial eolian din sud-estul Europei, în special în zona Dobrogei, care se situează pe locul al doilea la nivel european.  

Există preocupări legate de impactul turbinelor eoliene asupra mediului. Acestea pot afecta habitatul păsărilor, pot genera poluare sonoră și pot modifica peisajul natural. De asemenea, este necesară o suprafață mare de teren pentru instalarea unui parc eolian. Montarea turbinelor eoliene poate avea un impact asupra regimului termic, a vântului și a cursurilor de apă. Este important să se realizeze studii de impact asupra mediului și monitorizări ale biodiversității înainte de amplasarea turbinelor eoliene.  

Potrivit estimărilor, România are un potențial anual de producție din energie eoliană de aproximativ 8500-9000 GWh. Puterea instalată în centralele eoliene a crescut constant în ultimii ani, ajungând la 3.026,91 MW în februarie 2024. Producția de energie eoliană a crescut de la 3 GWh în 2007 la 6.997 GWh în 2022. Harta eoliană a României evidențiază zonele cu cel mai mare potențial eolian: Banat, litoralul Mării Negre, zonele montane și podisurile din Moldova sau Dobrogea. Capacitatea eoliană onshore existentă în România ar putea permite generarea unei cantități de 2 ori mai mare de electricitate decât consumul actual. Județele cu cel mai mare potențial eolian sunt Brăila, Constanța, Tulcea, Galați și Ialomița. Există, de asemenea, un potențial semnificativ pentru dezvoltarea energiei eoliene offshore în România.  

Insight cheie: România are un potențial imens de a deveni un hub regional pentru energia eoliană, având în vedere resursele de vânt favorabile și creșterea constantă a producției de energie eoliană. Este important să se acorde o atenție deosebită impactului asupra mediului și să se implementeze măsuri de atenuare a acestuia.

Energia hidroelectrică: o sursă importantă cu potențial limitat

Energia hidroelectrică are o pondere semnificativă în producția de energie electrică din România, reprezentând circa 25% din total. Hidrocentralele utilizează forța apei pentru a genera energie electrică, fără a produce emisii poluante. Hidroenergia este o sursă curată de energie, regenerabilă, flexibilă și accesibilă.  

România dispune de o serie de hidrocentrale importante, cum ar fi Porțile de Fier I, Vidraru, Stânca-Costești și Izvorul Muntelui. Hidroenergia se află pe primul loc în ceea ce privește puterea instalată în România, cu o pondere de 36,3% din total. Cu toate acestea, potențialul de construire a unor noi hidrocentrale este limitat din cauza impactului asupra mediului și a legislației europene privind conservarea cursurilor de apă. România are capacitatea de a produce mai multă hidroenergie, iar capacitatea suplimentară care ar putea fi instalată este estimată la 9 GW.  

Există preocupări legate de impactul noilor hidrocentrale asupra mediului, în special asupra stării ecologice a apelor curgătoare. Este important să se realizeze studii de impact asupra mediului și să se ia în considerare speciile protejate din zonele afectate. Un exemplu de proiect de hidrocentrală nefinalizat este cel de la Răstolița, județul Mureș, care este important pentru dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă și pentru regularizarea debitelor de apă.  

Insight cheie: Deși potențialul de construire a unor noi hidrocentrale este limitat, modernizarea hidrocentralelor existente, cum ar fi cea de la Stejaru , poate contribui la creșterea eficienței și la reducerea impactului asupra mediului.  

Biomasa: o sursă regenerabilă cu potențial de creștere

Biomasa este o sursă de energie regenerabilă care poate fi utilizată pentru producerea de energie electrică și termică. Biomasa include o varietate de materiale organice, cum ar fi lemnul, reziduurile agricole și deșeurile forestiere. Biomasa poate fi utilizată în diverse moduri pentru producerea de energie, inclusiv prin celule cu hidrogen și prin cultivarea algelor.  

Utilizarea biomasei pentru producerea de energie are o serie de avantaje, cum ar fi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, stimularea economiei rurale și diversificarea surselor de energie. Centralele de cogenerare pe biomasă au o eficiență economică ridicată, contribuie la protecția climei și reduc emisiile de CO2. Cu toate acestea, există și unele dezavantaje, cum ar fi necesitatea unor suprafețe mari de teren pentru cultivarea biomasei și concurența cu producția de alimente.  

Insight cheie: Biomasa are un rol important în dezvoltarea economiei rurale și în crearea de locuri de muncă, oferind o alternativă sustenabilă la combustibilii fosili.

Geotermala: o sursă de energie cu potențial neexploatat

Energia geotermală este o sursă de energie regenerabilă care utilizează căldura din interiorul Pământului. România are un potențial geotermal semnificativ, însă această sursă de energie este încă puțin exploatată.

Insight cheie: Este necesară o explorare mai amănunțită a potențialului geotermal al României și o dezvoltare a tehnologiilor de exploatare a acestei surse de energie regenerabilă.

Inovații nebrevetate în domeniul energiei

Cercetarea și inovarea joacă un rol crucial în dezvoltarea unor noi tehnologii de producere a energiei. Există o serie de inovații nebrevetate care au potențialul de a revoluționa sectorul energetic, cum ar fi tehnologiile de stocare a energiei, celulele solare de generație următoare și sistemele de conversie a energiei oceanice. Randamentul ecoinovațiilor poate fi mai scăzut pe termen scurt, însă pe termen mediu și lung, acestea pot avea un impact pozitiv asupra competitivității și profitabilității.  

Universități din România, cum ar fi Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" din Iași și Universitatea "Ștefan cel Mare" din Suceava, desfășoară cercetări în domeniul energiei, contribuind la dezvoltarea de noi tehnologii. De asemenea, Republica Moldova are strategii de inovare care includ dezvoltarea de tehnologii "verzi".  

Insight cheie: Cercetarea și inovarea sunt esențiale pentru a dezvolta tehnologii energetice mai eficiente și mai sustenabile, care să contribuie la reducerea dependenței de combustibilii fosili și la protejarea mediului.

Hidrocentrale și centrale nucleare nefinalizate

În România există o serie de proiecte de hidrocentrale și centrale nucleare care nu au fost finalizate din diverse motive, cum ar fi lipsa finanțării, probleme de mediu sau schimbări politice. Este important să se analizeze costurile și beneficiile finalizării acestor proiecte, având în vedere necesitatea diversificării surselor de energie și a creșterii securității energetice. Procedura EIA (Evaluarea Impactului asupra Mediului) este esențială pentru aprobarea proiectelor de infrastructură, iar consultarea publicului este un aspect important al acestei proceduri.  

Un exemplu de hidrocentrală nefinalizată este cea de pe râul Jiu, al cărei proiect a fost trimis spre reexaminare din cauza unor probleme legate de procedura EIA. Un alt exemplu este hidrocentrala Răstolița, județul Mureș, care este importantă pentru dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă și pentru regularizarea debitelor de apă.  

În domeniul nuclear, România are planuri de a construi noi reactoare la Cernavodă, cu sprijinul financiar al SUA. De asemenea, există un proiect de mini centrală nucleară la Doicești, Dâmbovița, care va utiliza tehnologia NuScale Power. Istoricul programului nuclear al României este marcat de dorința de independență energetică și de diversificare a surselor de energie.  

Insight cheie: Finalizarea proiectelor de hidrocentrale și centrale nucleare necesită o analiză cost-beneficiu riguroasă, care să ia în considerare aspectele economice, de mediu și sociale.

Rolul traderilor în piața energiei

Traderii de energie joacă un rol important în piața de energie, influențând prețurile și asigurând lichiditatea. Cu toate acestea, există și preocupări legate de impactul speculațiilor asupra prețurilor energiei și de posibilitatea unor manipulări ale pieței. Creșterea prețurilor la energie la nivel european este influențată de factori precum creșterea prețului certificatelor de emisii și dependența de importurile de energie.  

Eliminarea schemei de plafonare-compensare a prețurilor la energie în România va duce la o piață liberă și concurențială, dar va necesita strategii eficiente de gestionare a costurilor din partea consumatorilor. Prețul final al energiei electrice este influențat de o serie de factori, inclusiv costurile de producție, transport și distribuție, condițiile meteorologice, prețurile combustibililor și reglementările. Planul național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice al României prevede măsuri pentru creșterea eficienței energetice și promovarea energiei regenerabile.  

Creșterea prețurilor la energie are un impact negativ asupra cetățenilor și gospodăriilor, ducând la creșterea inflației, a inegalităților sociale și a sărăciei energetice. Sunt necesare acțiuni de combatere a speculațiilor și a comportamentului manipulator pe piața gazelor naturale. Creșterea prețurilor la energie afectează și furnizorii, care sunt nevoiți să cumpere energie mai scumpă.  

Insight cheie: Este important să existe un cadru de reglementare care să prevină speculațiile excesive și manipulările pieței energiei, protejând consumatorii și asigurând o piață echitabilă și transparentă.

Soluții pentru reducerea dependenței de combustibilii fosili

Pentru a reduce dependența de combustibilii fosili, România trebuie să ia în considerare o serie de soluții, cum ar fi:

• Promovarea energiei regenerabile: Investiții în capacități de producție de energie solară, eoliană, hidroelectrică și biomasă.
• Eficientizarea energetică: Reducerea consumului de energie prin implementarea unor tehnologii mai eficiente și prin promovarea unor comportamente responsabile.
• Diversificarea surselor de energie: Explorarea și dezvoltarea unor noi surse de energie, cum ar fi geotermala și energia oceanică.
• Modernizarea infrastructurii energetice: Investiții în rețele inteligente și în tehnologii de stocare a energiei.
• Dezvoltarea unui cadru legislativ predictibil: Crearea unui mediu favorabil investițiilor în energie regenerabilă și în eficiență energetică.
• Implementarea planului REPowerEU: Acesta este un plan al Comisiei Europene care vizează reducerea rapidă a dependenței de combustibilii fosili din Rusia și accelerarea tranziției către energie curată.  

Insight cheie: Reducerea dependenței de combustibilii fosili necesită o abordare integrată, care să includă promovarea energiei regenerabile, eficientizarea energetică, diversificarea surselor de energie, modernizarea infrastructurii și un cadru legislativ predictibil.

Concluzii

România se află într-un moment crucial în ceea ce privește tranziția către un sistem energetic sustenabil. Diversificarea surselor de energie, promovarea energiei regenerabile și eficientizarea energetică sunt esențiale pentru a reduce dependența de combustibilii fosili, pentru a combate schimbările climatice și pentru a asigura securitatea energetică a țării.

Este important să se ia în considerare toate opțiunile disponibile, să se analizeze costurile și beneficiile fiecărei surse de energie și să se implementeze soluții inteligente și inovatoare pentru a asigura un viitor energetic curat și prosper pentru România. Tranziția energetică necesită o abordare integrată, care să implice toți actorii relevanți: autorități, companii energetice, investitori, cercetători și cetățeni. Prin colaborare și inovare, România poate valorifica potențialul său energetic și poate contribui la un viitor sustenabil pentru generațiile viitoare.

Tipul de centrală	Puterea instalată (MW)	Producția anuală (GWh)
Cărbune	1.909	-
Energie solară	1.52	-
Energie eoliană	3.026,91	6.997
Hidroelectrică	6.600	-