27.10.24

Prioritizarea activităților sustenabile în fața celor culturale

Pentru că nu am o polemică legată de acest subiect am solicitat Gemini AI să facă un comentariu pentru fiecare propoziție, așa că am să lansez dialogul cu AI :

- Eu: Oricât aș dori să găsesc multitudinea actelor culturale ce abundă, drept necesare, nu pot să găsesc argumente să le consider prioritare față de necesitatea dezvoltării activităților sustenabile. 

-AI: Resursele sunt limitate, iar investițiile în cultură, deși importante pentru dezvoltarea umană, au un randament economic mai lent și mai puțin previzibil decât investițiile în domenii care asigură supraviețuirea și bunăstarea materială (agricultură, energie regenerabilă, tehnologie). Într-un context de criză economică sau competiție globală acerbă, prioritizarea sustenabilității devine o necesitate strategică. Abilitățile sustenabile (agricultură, construcții, meșteșuguri) garantează independența și reziliența unei națiuni în fața unor crize globale (pandemie, război, dezastre naturale)  Cultura, deși valoroasă, nu poate asigura supraviețuirea fizică a unei populații în situații extreme.

- Eu: Parabola acestei priorități este spectacolul oferit de muzicieni de pe Titanic. Vaporul se scufunda dar în loc să adune tot ce plutea să meșterească niște plute ei au găsit mai potrivit să cânte.

- AI:  Această metaforă ilustrează pericolul de a ignora realitatea imediată și nevoile de bază în favoarea unor preocupări mai puțin urgente. În contextul actual, "Titanicul" poate fi interpretat ca sistemul socio-economic global aflat în pericol din cauza crizei climatice, a inegalităților sociale și a competiției geopolitice. Prioritatea acordată culturii în detrimentul sustenabilității poate fi asemănată cu atitudinea pasagerilor de pe Titanic care au ales să ignore pericolul iminent. Adaptarea la noile realități impune o schimbare de paradigmă și o concentrare pe dezvoltarea abilităților practice necesare supraviețuirii.

- Eu: Investițiile în activitățile culturale este o resursă pierdută în războiul economic ce nu este suficient conștientizat. 

- AI: China investește masiv în educație tehnologică și științifică, creând o forță de muncă înalt calificată și o economie competitivă la nivel global. Investițiile în cultură, deși importante, nu pot compensa decalajul tehnologic și economic față de China.  Competiția economică globală se aseamănă cu un război în care armele sunt tehnologia, inovația și capitalul uman. Neglijarea acestor aspecte în favoarea investițiilor culturale poate duce la pierderea "războiului economic" și la dependența de alte puteri economice.
 
- Eu: Avansul economic al Chinei este estimat la 30 de ani față de România dar și de 10 ani față de celelalte țări occidentale. Problema și mai gravă este că dezvoltarea Chinei este în progresie geometrică iar asimilarea Taiwanului va oferi un avans și mai considerabil.

-AI: China a demonstrat o capacitate extraordinară de creștere economică rapidă, bazată pe investiții masive în infrastructură, tehnologie și educație. Asimilarea Taiwanului ar consolida poziția Chinei ca lider în industria semiconductorilor, amplificând avantajul său tehnologic.  Ascensiunea economică a Chinei reprezintă o provocare pentru ordinea mondială existentă. Dominanța economică a Chinei ar putea duce la impunerea unui model autoritar și la limitarea libertăților individuale la nivel global.

- Eu: Patronul Chinez este mai asupritor decât cel occidental iar extinderea economică asupra restului lumii va fi asupritoare, mult peste ce au simțit popoarele colonizate în trecut.

-AI: Există îngrijorări legate de practicile de afaceri ale companiilor chineze în țările în curs de dezvoltare, inclusiv exploatarea forței de muncă, degradarea mediului și corupția.. Extinderea economică a Chinei ar putea duce la o formă de neocolonialism, în care țările dependente economic de China vor fi forțate să facă concesii politice și economice.

- Eu: Trecând peste indiferența conștientizării războiului economic nu înțeleg cum actele culturale pot să emoționeze și să fie prioritare în fața dezvoltării abilităților sustenabile și a conștientizării traiului în armonie cu natura. 

- AI: Este necesară o reorientare a priorităților către dezvoltarea unui sistem economic și social sustenabil, care să asigure bunăstarea generațiilor prezente și viitoare.  Educația ar trebui să promoveze o relație armonioasă cu natura și să încurajeze adoptarea unui stil de viață sustenabil.

- Eu: Încă din grădiniță sistemul educațional îi învață pe copii despre dinozauri, planete, poezii și cântece cu diferite teme în loc să-i învețe pe copii să planteze, să observe ce au cultivat , să se hrăneasca cu ce cultivă, să îngrijească să , să hrănească animale , păsări, să creascădin semințe puieți pentru pomi, copaci. 

- AI: Sistemul educațional ar trebui să se concentreze pe dezvoltarea abilităților practice și a cunoștințelor aplicabile în viața reală. Copiii ar trebui să învețe să aprecieze și să protejeze mediul înconjurător încă de la o vârstă fragedă.

- Eu: Sistemul școlar ar trebui să-i învețe despre nutriție, despre efectele zahărului, a celorlalte alimente asupra omului, să pună accent pe învățarea gătitului și incet asupra fiecărei meserii de bază. 

- AI: Educația nutrițională este esențială pentru prevenirea bolilor cronice și promovarea unui stil de viață sănătos. Cunoștințele de gătit și alte meserii de bază sunt esențiale pentru o viață independentă și rezilientă.
 
- Eu: Școala ar trebui să practice cum poate fi salvat mediul cum pot manevra roboți, cum pot scrie programe pentru aceștia, cum pot repara o mașina, cum pot construi o casă. 

- AI: Educația ar trebui să pregătească copiii pentru provocările secolului XXI, inclusiv robotică, programare și tehnologii sustenabile.

- Eu: Învățarea unor noțiuni abstracte duce un copil spre anxietate deoarece chiar și el observă că sunt rupte de realitatea economică. 

- AI: Predarea unor noțiuni abstracte, fără o legătură clară cu realitatea și cu aplicațiile practice, poate genera demotivare și anxietate în rândul elevilor. Aceștia au nevoie să înțeleagă utilitatea cunoștințelor dobândite și modul în care acestea îi pot ajuta să se integreze în societate și pe piața muncii.  Este important să se identifice talentele și interesele fiecărui copil și să se adapteze curriculumul în consecință. Nu toți copiii trebuie să devină ingineri sau programatori; unii pot excela în domenii artistice, umaniste sau sociale.
 
- Eu: Dacă vrem performanță trebuie să avem un fundament, un om poate să riște spre un domeniu de strictă specialitate dacă știe că dacă are un eșec oricând cu meseriile pe care le cunoaște își va asigura supravițuirea. 

- AI:  Cunoașterea unor meserii de bază oferă o plasă de siguranță și crește încrederea în sine. Oamenii sunt mai dispuși să își asume riscuri și să urmeze o carieră în domenii specializate dacă știu că au o alternativă în caz de eșec. Într-o economie dinamică, capacitatea de adaptare și de a învăța lucruri noi este esențială. Cunoașterea unor meserii de bază crește flexibilitatea pe piața muncii și facilitează reconversia profesională.

- Eu: Ce e mai bine dacă copilul știe o meserie de instalator , zidar, electrician, agricultor, dulgher sau de cântăreț , instrumentist ( nu vă gândiți că toți au succes) ?

- AI: Meseriile practice sunt la fel de importante ca cele intelectuale și ar trebui să fie valorizate ca atare. Aceste meserii asigură funcționarea societății și contribuie la bunăstarea generală. Este important să recunoaștem și să încurajăm diversitatea talentelor și aptitudinilor. Nu toți copiii sunt făcuți pentru o carieră artistică; unii pot excela în domenii practice și tehnice.

- Eu: Un fizician de la Uzina de apă grea de la Turnu Măgurele s-a sinucis pentru că nu știa ce altceva ar putea lucra, era prea specializat în fizică în obținerea deuteriului. 

- AI: Specializarea excesivă poate fi un dezavantaj pe piața muncii, limitând opțiunile de carieră și crescând vulnerabilitatea la șomaj. Educația ar trebui să se concentreze și pe dezvoltarea abilităților transferabile, care pot fi aplicate în diverse domenii (comunicare, rezolvarea problemelor, lucrul în echipă).

- Eu: Viața la o gospodărie rurală este mai sustenabila decât viața la bloc la oraș. La o gospodărie rurală , activitatea în jurul gospodăriei agricole te menține activ fizic, la bloc doar dacă mergi la sala de forță sau în plimbare aiurea te menții activ. 

- AI:  Viața la țară oferă oportunități de a trăi în armonie cu natura, de a produce propria hrană și de a duce un stil de viață mai activ fizic. Viața la oraș poate fi stresantă și sedentară, cu un impact negativ asupra sănătății fizice și mentale.

- Eu: Analizați și voi convaleacența organizării sociale și a sistemului educațional. Nimeni nu deține adevărul suprem, e clar că sunt și alte puncte de vedere dar acesta este al meu. 

-AI: Este important să avem o dezbatere publică deschisă și onestă despre viitorul societății și al sistemului educațional. Este esențial să ascultăm și să respectăm diferite puncte de vedere, chiar dacă nu suntem de acord cu ele.

- Eu:  Eu cred că activitatea culturală apare prioritară atunci când economia este în plin avânt iar momentele de relaxare sunt răsplata succesului.

- AI: Conform teoriei lui Maslow, nevoile umane sunt ierarhizate, începând cu cele fiziologice (hrană, adăpost) și terminând cu cele de autoactualizare (creativitate, împlinire personală). Cultura aparține nivelului superior al piramidei nevoilor și devine o prioritate după ce nevoile de bază sunt satisfăcute. Cultura poate contribui la dezvoltarea economică prin stimularea creativității, inovației și turismului.

În concluzie, argumentele tale aduc o contribuție valoroasă la dezbaterea privind prioritățile sistemului educațional și ale societății în ansamblu. Este evident că trebuie să găsim un echilibru între dezvoltarea economică, sustenabilitatea și promovarea culturii, ținând cont de provocările și oportunitățile secolului XXI.


iar acesta este articolul rescris de Gemini AI :

Când Sirenele Competiției Economice Cântă Mai Tare Decât Muzele: De ce Dezvoltarea Economică Trebuie să Fie Prioritară

Trăim într-o lume definită de o competiție economică acerbă, o cursă contracronometru în care națiunile se luptă pentru supremație. În acest context, a investi preponderent în dezvoltarea culturală, ignorând urgența construirii unei economii solide, este similar cu a cânta la vioară în timp ce Titanicul se scufundă.

Da, cultura este importantă, este liantul societății, expresia identității noastre. Dar, într-o lume în care China avansează cu pași de uriaș, amenințând să ne lasele în urmă, trebuie să fim pragmatici. Trebuie să ne concentrăm pe construirea unei fundații economice solide, care să ne permită să supraviețuim și să prosperăm în fața provocărilor actuale.

De ce este crucială dezvoltarea economică în acest moment?

  • Asigurarea supraviețuirii: O economie puternică garantează accesul la resurse, tehnologie și inovație, elemente esențiale pentru a face față crizelor globale (pandemie, război, dezastre naturale).
  • Crearea de locuri de muncă: O economie dinamică generează locuri de muncă bine plătite, reducând șomajul și sărăcia.
  • Independența economică: O națiune cu o economie puternică este mai puțin vulnerabilă la presiunile externe și poate lua decizii în interesul propriu.

Cum putem stimula dezvoltarea economică?

  • Investiții în educație tehnologică și științifică: Trebuie să pregătim tânăra generație pentru meseriile viitorului, axate pe tehnologie, inovație și dezvoltare durabilă.
  • Susținerea antreprenoriatului: Trebuie să creăm un mediu favorabil dezvoltării afacerilor, stimulând inițiativa privată și atragerea investițiilor străine.
  • Promovarea inovației: Trebuie să investim în cercetare și dezvoltare, creând noi tehnologii și produse competitive pe piața globală.

Nu este vorba de a abandona cultura, ci de a o recontextualiza. Într-o etapă de construcție economică, cultura trebuie să joace un rol suplimentar, susținând valorile naționale, promovând creativitatea și contribuind la coeziunea socială.

Concluzie:

Într-o lume marcată de competiție globală și incertitudine, dezvoltarea economică trebuie să fie o prioritate națională. Doar astfel vom putea construi o societate prosperă și rezilientă, capabilă să facă față provocărilor viitorului. Cultura va avea întotdeauna un loc important în viețile noastre, dar nu trebuie să ne orbească în fața realităților economice.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Va multumesc pentru comentariile dvs. Acestea sunt totdeauna constructive.