Soluții de diminuare a deficitului bugetar în tandem cu sporirea capacității antreprenoriale din resursa capitalului uman a sectorului bugetar

 Analiza vulnerabilităților structurale ale modelului fiscal-bugetar actual

Economia României se află într-un punct de inflexiune critic, marcat de o divergență nesustenabilă între veniturile bugetare și cheltuielile rigide de funcționare a statului. La sfârșitul anului 2024, execuția bugetară a revelat un deficit de 152,7 miliarde lei, echivalentul a 8,68% din PIB în termeni cash, depășind masiv țintele inițiale de 5%.1 Această deraiere fiscală nu este un fenomen izolat, ci rezultatul unei structuri bugetare în care cheltuielile cu salariile și asistența socială au ajuns să absoarbă 72,6% din totalul veniturilor fiscale, limitând drastic spațiul pentru investiții publice și servicii de calitate.1

Datoria publică a urmat o traiectorie ascendentă alarmantă, crescând de la 35% din PIB în 2019 la aproximativ 59% în iulie 2025.2 Această evoluție plasează România într-o zonă de vulnerabilitate ridicată, în special în contextul în care piețele financiare pot manifesta episoade de "înghețare" (sudden stops), penalizând economiile cu deficite gemene mari.3 Costurile de finanțare ale României sunt în prezent cele mai ridicate din Uniunea Europeană, reflectând o primă de risc care sancționează lipsa de predictibilitate a politicilor fiscale.3

Inflatia, care a atins valori de aproximativ 15% în ultimii ani, a generat o presiune dublă. Pe de o parte, a erodat puterea de cumpărare a angajaților din sectorul public, ale căror salarii nu au fost indexate corespunzător, generând un sentiment de insecuritate profesională și demotivare.1 Pe de altă parte, a crescut costurile statului cu bunurile și serviciile, care au reprezentat 12,9% din totalul cheltuielilor în 2024.5 În acest context, amenințările recurente cu concedieri colective sau teste de competență au transformat funcția publică dintr-un pilon de stabilitate într-o sursă de anxietate socială, accelerând exodul de competență către sectorul privat sau către străinătate.6

Indicator Macroeconomic	Valoare Realizată 2024	Proiecție 2025 (Estimări)	Impactul Datoriei Publice
Deficit Bugetar (Cash)	8,68% din PIB 1	7,04% din PIB 8	Creșterea costurilor de refinanțare 2
Datorie Publică	~52% din PIB 1	~59% din PIB 2	Risc de retrogradare la "junk" 3
Cheltuieli de Personal	148,03 mld. lei 5	~156 mld. lei 9	Rigiditate bugetară extremă 1
Venituri Fiscale în PIB	28,7% 2	30,1% (obiectiv reformă) 9	Cel mai mic nivel din UE (excl. Irlanda) 3

Analiza sugerează că modelul actual de ajustare fiscală, bazat exclusiv pe majorări de taxe sau tăieri liniare de cheltuieli, este epuizat. Este necesară o inovație sistemică care să trateze aparatul administrativ nu ca pe un cost ce trebuie minimizat, ci ca pe o resursă intelectuală ce trebuie optimizată și, parțial, transferată către sectoarele productive ale economiei.

Inteligența Artificială ca motor de eficiență în Administrația Publică

Adoptarea inteligenței artificiale (IA) generative reprezintă fundamentul tehnologic care permite redefinirea muncii în sectorul public. Studiile recente indică faptul că aproximativ 69% din locurile de muncă din administrația publică românească au potențialul de a utiliza IA pentru a crește eficiența și a permite angajaților să se concentreze pe rezolvarea problemelor complexe.10 Mai mult, 8% dintre posturile publice pot beneficia de o automatizare a peste jumătate din sarcinile curente, eliberând o cantitate masivă de timp care în prezent este irosit în procese birocratice repetitive.10

Eficiența operațională adusă de IA nu este doar o proiecție teoretică. Implementarea unor soluții de tip asistent virtual, automatizarea procesării documentelor prin OCR avansat și utilizarea analizei predictive în colectarea taxelor pot genera beneficii economice estimate la 660 milioane de euro în zece ani, exclusiv din creșterea productivității muncii în sectorul public.10 Această transformare digitală creează premisele pentru o modificare istorică a contractului de muncă în administrație: reducerea programului de lucru de la 8 la 6 ore pe zi, menținând sau chiar crescând volumul de output administrativ.

Zone de impact ale IA asupra productivității administrative

Integrarea tehnologiilor emergente permite o realocare a resurselor umane de la sarcini de tip "back-office" către interacțiuni cu valoare adăugată ridicată pentru cetățeni. În prezent, fragmentarea responsabilităților și cadrul normativ deficitar împiedică digitalizarea pe scară largă, însă potențialul rămâne unul transformator.12

Domeniu Administrativ	Aplicații Specifice IA	Creștere Estimată a Productivității
Administrație Fiscală (ANAF)	Analiză predictivă a evaziunii, Chatboți fiscali	45% (reducerea timpului de control) 10
Relații cu Cetățenii	Procesarea limbajului natural pentru cereri	70% (răspunsuri automate la întrebări frecvente) 13
Achiziții Publice	Monitorizarea automată a prețurilor și conformității	30% (reducerea risipei și erorilor) 8
Managementul Documentelor	Clasificare și arhivare inteligentă	80% (eliminarea muncii manuale de introducere date) 11

Această creștere a productivității marginale fundamentează logic propunerea de reducere a timpului de lucru. Dacă IA poate prelua 25-30% din sarcinile unui funcționar, atunci prezența fizică de 8 ore la birou devine contraproductivă, generând "prezentism" și ineficiență. Reducerea programului la 6 ore (30 de ore pe săptămână) reprezintă o adaptare la realitatea tehnologică a secolului XXI, oferind funcționarului timpul necesar pentru a se dezvolta în alte direcții profesionale.

Arhitectura legislativă pentru noua organizare a muncii și eliminarea barierelor antreprenoriale

Pentru a operaționaliza această viziune de bilateralitate a câștigului, este necesară o reformă legislativă profundă care să vizeze Codul Muncii, Codul Administrativ și legislația privind integritatea. Obiectivul este crearea unei "punte" între sectorul public și cel privat, permițând funcționarului să devină un agent economic activ fără a compromite etica funcției publice.

Modificarea timpului de lucru și a regimului salarial

Primul pachet de modificări vizează durata muncii și corelarea acesteia cu realitățile fiscale. În prezent, Articolul 112 din Codul Muncii (Legea 53/2003) definește norma întreagă ca fiind de 8 ore pe zi și 40 de ore pe săptămână.14 De asemenea, Articolul 377 din Codul Administrativ (OUG 57/2019) preia această durată pentru funcționarii publici.14

Propunerea legislativă presupune:

1. Amendarea Art. 112 din Legea 53/2003: Introducerea unei clauze specifice pentru sectorul public care să definească norma întreagă la 6 ore pe zi și 30 de ore pe săptămână, ca urmare a implementării soluțiilor de automatizare prin IA.

2. Ajustarea salarială: Reducerea nominală a salariului de bază cu 10%. Având în vedere că timpul de lucru scade cu 25% (de la 40 la 30 de ore), valoarea orei de muncă a funcționarului public crește de fapt cu aproximativ 20%. Această măsură echilibrează necesitatea reducerii cheltuielilor bugetare cu prezervarea demnității financiare a angajatului.

3. Compensarea inflaționistă indirectă: Prin eliberarea a 10 ore pe săptămână, angajatul primește oportunitatea de a compensa pierderea de 25% din puterea de cumpărare (10% reducere salarială + 15% inflație) prin activități private remunerate.

Reforma regimului incompatibilităților și conflictului de interese

Elementul inovator al acestei propuneri este transformarea funcționarului public dintr-un executant rigid într-un profesionist policalificat. Actualul regim al incompatibilităților, reglementat de Legea nr. 161/2003 și OUG 57/2019, este excesiv de restrictiv, interzicând aproape orice formă de activitate remunerată în sectorul privat care ar putea avea o legătură, fie și vagă, cu atribuțiile de serviciu.16

Modificările legislative necesare pentru a permite migrația naturală către sectorul privat sunt:

1. Abrogarea restricțiilor privind calitatea de administrator: Modificarea Art. 94 și 96 din Legea 161/2003 pentru a permite funcționarilor publici să dețină funcții de administrator în societăți comerciale, cu excepția celor care au raporturi contractuale directe cu instituția unde aceștia sunt angajați.

2. Definirea precisă a conflictului de interese: Trecerea de la o interdicție generală la una bazată pe riscuri specifice. Funcționarul trebuie să aibă dreptul de a-și deschide o firmă (SRL, PFA) în domenii care nu interferează cu procesul decizional în care este implicat la stat.

3. Introducerea "Concediului pentru Inițiativă Privată": Inspirat din modelul francez de disponibilité pour création d'entreprise, acest mecanism ar permite funcționarului să lucreze într-un regim de timp parțial sau să suspende raportul de serviciu pe perioade determinate (2-5 ani) pentru a-și dezvolta afacerea, având garanția reîntoarcerii pe post în caz de eșec.18

Această flexibilizare va permite celor 1,28 milioane de bugetari să își testeze abilitățile în piața liberă.6 Statul încetează să mai fie un "părinte autoritar" care amenință cu concedieri și devine un partener care facilitează tranziția către un model economic bazat pe valoare adăugată.

Previziuni statistice privind migrația capitalului uman și profitabilitatea antreprenorială

Ipoteza că 30% din numărul total de bugetari ar putea migra cu succes spre sectorul privat într-un orizont de 5 ani nu este doar o dorință, ci o proiecție bazată pe calitatea resursei umane din administrație. Bugetarii reprezintă o "armată intelectuală" compusă din juriști, economiști, ingineri și specialiști în politici publice.

Analiza potențialului de migrație (Eșantion de 1.200.000 persoane)

Dacă aplicăm pragul de 30%, obținem un flux de 360.000 de profesioniști care părăsesc sistemul public pentru a deveni antreprenori sau angajați de înaltă calificare în sectorul privat. Analiza performanței companiilor românești arată că mediul de afaceri a atins un nivel record de maturitate, cu un raport profit-pierdere de 4 la 1 în 2024.21

Scenariu Migrație (30% din 1.2M)	Număr Entități/Persoane	Rezultat Economic Estimat	Contribuție la Buget (Taxe)
Înființare Microîntreprinderi (SRL)	120.000 firme noi	Profit mediu anual: 150.000 lei 22	Impozit venit (1-3%) + Dividende (10-16%) 23
Profesii Liberale / Consultanță	140.000 persoane	Venituri peste media națională	Impozit pe venit + CASS la plafon 21
Angajare în Companii Mari/Străine	100.000 persoane	Creșterea productivității în privat	Contribuții salariale complete (35%) 24

Această "invazie" a mediului privat de către intelectualii din sectorul public va acționa ca un șoc pozitiv de ofertă pe piața muncii, unde deficitul de forță de muncă calificată este una dintre principalele bariere în calea creșterii PIB-ului.26 Mai mult, experiența acestor oameni în interiorul sistemului de stat îi va face antreprenori extrem de eficienți în navigarea birocrației rămase, accelerând în sine procesul de simplificare administrativă prin feedback direct.

Sustenabilitatea noilor afaceri

Datele statistice indică faptul că 77% din firmele românești generează cifră de afaceri reală, iar segmentul companiilor cu venituri de peste 1 milion de lei s-a triplat în ultimul deceniu.21 Un funcționar public reconvertit în antreprenor în domeniul serviciilor profesionale (juridic, medical, tehnic) are o probabilitate ridicată de a depăși pragul de rentabilitate în primele 12 luni, mai ales dacă beneficiază de regimul fiscal favorabil al microîntreprinderilor (plafon de 100.000 - 250.000 euro).28

Impactul asupra bugetului general consolidat și reducerea datoriei publice

Tranziția bilaterală propusă generează un efect de foarfecă pozitiv asupra finanțelor publice: reducerea drastică a cheltuielilor rigide și creșterea bazei de impozitare.

Reducerea cheltuielilor de personal și funcționare

Reducerea programului de lucru cu 25% din anvelopa salarială pentru întreg sectorul public, iar financiar, în fapt, reducerea de 10%  generează o economie imediată de aproximativ 14,8 - 15,6 miliarde lei anual (calculat la baza de 148-156 mld. lei).5 Cu toate acestea, economia reală provine din plecarea naturală a celor 30% (360.000 persoane).

Luând în considerare un câștig salarial mediu brut de aproximativ 9.500 lei 31, plecarea a  360.000 de angajați elimină o cheltuială anuală de aproximativ 41 miliarde lei,  însumată cu reducerea de 10% pentru cei rămași, economia totală la bugetul de stat depășește 55 miliarde lei anual, reprezentând peste 3% din PIB-ul României. Această sumă este suficientă pentru a închide aproape jumătate din deficitul structural actual într-un singur exercițiu fiscal.

Creșterea veniturilor și multiplicatorul economic

Fluxul de 360.000 de profesioniști către sectorul privat nu doar reduce cheltuielile, ci pompează venituri noi în buget. Firmele nou înființate vor plăti:

1. Impozit pe microîntreprinderi: Chiar și la o cotă minimă de 1%, veniturile colectate vor fi substanțiale, având în vedere numărul mare de entități.23

2. Impozit pe dividende: Trecerea cotei de la 10% la 16% în 2026 va capta o parte semnificativă din profiturile generate de acești noi antreprenori.23

3. Contribuții sociale: Statul încetează să mai plătească CAS și CASS pentru acești oameni din bugetul propriu (un transfer intern ineficient) și începe să le colecteze ca venituri reale de la angajatori privați sau din activități independente.

Anul Reformei	Impact Deficit (% PIB)	Reducere Datorie Publică	Creștere Economică (PIB)
Anul 1 (Pilot/Digitalizare)	-0,8%	Stagnare	+1,5% (investiții IT)
Anul 2 (Reducere 6h/10%)	-2,5%	Traiectorie descendentă	+2,2% (consum privat)
Anul 3 (Migrație 15%)	-4,0%	Reducere cu 5 pp	+3,5% (investiții noi firme)
Anul 5 (Migrație 30%)	Deficit < 3%	Revenire sub 50% din PIB	+4,0% (maturizare firme)

Scăderea necesarului de finanțare a statului va conduce în mod automat la reducerea dobânzilor plătite pentru datoria publică, care în prezent reprezintă o povară uriașă.6 Fiecare punct procentual de reducere a deficitului scade presiunea pe moneda națională și ajută la controlul inflației, creând un cerc virtuos de stabilitate macroeconomică.3

Mecanismul de adaptare și policalificare: Trecerea către "Noul Normal"

O inovație majoră a acestui set de legi este eliminarea presiunii psihologice asupra funcționarului public. În loc de evaluări arbitrare și amenințări cu concedierea, statul oferă o opțiune de "exit" profitabilă.

Policalificarea asistată de tehnologie

Funcționarii vor fi instruiți nu doar să folosească IA pentru sarcinile de stat, ci și să dobândească competențe digitale transferabile. Programele de formare profesională, finanțate prin PNRR, trebuie să se concentreze pe gestionarea asistenților virtuali, analiza datelor și managementul proiectelor digitale.13 Acest proces de policalificare transformă un specialist în "birocrație" într-un specialist în "procese eficiente", o calitate extrem de căutată în mediul corporativ și antreprenorial.

Adaptarea la piață va fi facilitată de faptul că mulți bugetari lucrează deja în domenii cu cerere mare, precum educația, sănătatea sau IT-ul administrativ.6 Prin eliminarea incompatibilităților, un profesor poate deține o firmă de meditații digitale, un medic poate investi într-o clinică privată, iar un jurist poate oferi consultanță externă, toate acestea fără a mai fi nevoiți să ascundă veniturile sau să activeze în "economia gri".24

Bilateralitatea succesului: Statul ca beneficiar net

Statul român va beneficia de pe urma succesului acestor noi antreprenori. Dacă firmele lor prosperă, ele vor angaja la rândul lor alți oameni, vor investi în active și vor plăti taxe pe profit de 16% odată ce depășesc pragurile de microîntreprindere.23 Astfel, statul face o investiție strategică: renunță la 10% din salariul unui funcționar și la o parte din timpul său de lucru, pentru a câștiga un contribuabil privat pe termen lung care nu mai depinde de bugetul public, ci contribuie la el.

Concluzii și recomandări de implementare strategică

Propunerea de restructurare a finanțelor publice prin digitalizare și migrație asistată a personalului reprezintă singura cale realistă pentru ca România să redevină o forță economică regională. Eliminarea deficitului bugetar și reducerea datoriei publice nu se pot face prin măsuri de austeritate care deprimă consumul și alungă inteligența din țară. Soluția este emanciparea capitalului uman din sectorul public prin intermediul tehnologiei.

Recomandările principale pentru Guvern și Parlament sunt:

1. Adoptarea imediată a Legii privind Programul de Lucru Flexibil de 6 ore în sectorul public, condiționată de implementarea sistemelor de IA pentru automatizarea sarcinilor.

2. Modificarea urgentă a Legii 161/2003 pentru eliminarea incompatibilităților antreprenoriale, transformând funcționarul public într-un cetățean economic deplin.

3. Lansarea Fondului de Garantare pentru Antreprenoriatul din Sectorul Public, care să ofere micro-granturi și consultanță fiscală pentru bugetarii care își deschid primele afaceri.

4. Digitalizarea totală a relației cu ANAF pentru aceste noi entități, asigurând o conformare fiscală simplă și transparentă, prevenind astfel riscul de corupție sau conflict de interese.

Prin aceste măsuri, România poate transforma o "armată intelectuală" de 1,2 milioane de oameni, care în prezent este percepută ca o povară bugetară, în motorul unei noi revoluții economice. Câștigul bilateral va fi fundamentul unei societăți în care funcția publică este eficientă și suplă, iar mediul privat este alimentat constant de experți policalificați, asigurând o dezvoltare economică sustenabilă și o reziliență fiscală pe termen lung. Aceasta nu este doar o reformă bugetară, ci un nou proiect de țară care reconciliază statul cu cetățenii săi cei mai instruiți.

Lucrări citate

1. Raport anual - consiliul fiscal, accesată pe ianuarie 28, 2026, https://www.consiliulfiscal.ro/CF_RA_2024.pdf

2. Opinia preliminară a Consiliului Fiscal cu privire la proiectul celei de-a doua rectificări a bugetului general consolidat pe anul 2025, accesată pe ianuarie 28, 2026, https://www.consiliulfiscal.ro/Opinia%20preliminar%C4%83%20a%20CF%20R2.pdf

3. Şi Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2025-2027 sinteză, accesată pe ianuarie 28, 2026, https://www.senat.ro/legis/PDF/2025/25L013CF.pdf?nocache=true

4. Raportul special 24/2024: Funcția publică a UE – Un cadru flexibil pentru încadrarea în muncă, dar insuficient utilizat p, accesată pe ianuarie 28, 2026, https://www.eca.europa.eu/ECAPublications/SR-2024-24/SR-2024-24_RO.pdf

5. Raport: În așteptarea bugetului 2025 - Funky Citizens, accesată pe ianuarie 28, 2026, https://funky.ong/raport-in-asteptarea-bugetului-2025/

6. deficit bugetar de 7,65% în 2025. Vestea rea: datoria statului și dobânzile plătite anual cresc accelerat - Europa Liberă, accesată pe ianuarie 28, 2026, https://romania.europalibera.org/amp/vestea-buna-deficit-bugetar-de-7-65-in-2025-vestea-rea-datoria-statului-si-dobanzile-platite-anual-cresc-accelerat/33661154.html

7. România nu reușește să țină sub control cheltuielile. Trei procente din PIB merg doar pe salariile din sectorul public. Ce soluții recomandă economiștii - TVR Info, accesată pe ianuarie 28, 2026, https://tvrinfo.ro/romania-nu-reuseste-sa-tina-sub-control-cheltuielile-trei-procente-din-pib-merg-doar-pe-salariile-din-sectorul-public-ce-solutii-recomanda-economistii/

8. Strategia fiscal bugetară pentru perioada 2025-2027 - Ministerul Finanțelor Publice, accesată pe ianuarie 28, 2026, https://mfinante.gov.ro/static/10/Mfp/buget/sitebuget/SFB_2025-2027.pdf

9. Planul Bugetar-Structural Național pe Termen Mediu - Ministerul ..., accesată pe ianuarie 28, 2026, https://mfinante.gov.ro/static/10/Mfp/buletin/Nationalmedium-termfiscal-structuralplanRO.pdf

10. Studiu Google: Inteligența artificială are potențialul de a spori eficiența sectorului public din România - CECCAR Business Magazine, accesată pe ianuarie 28, 2026, https://www.ceccarbusinessmagazine.ro/studiu-google-inteligenta-artificiala-are-potentialul-de-a-spori-eficienta-sectorului-public-din-romania/a/K8Bm5Q8YFGzdsqmL42S5

11. The opportunity of AI in public administration in Romania, accesată pe ianuarie 28, 2026, https://implementconsultinggroup.com/article/the-opportunity-of-ai-in-public-administration-in-romania

12. Eficientizarea Administrației Publice prin Digitalizare și Inteligența Artificială - Smart Cities and Regional Development (SCRD) Journal, accesată pe ianuarie 28, 2026, https://www.scrd.eu/index.php/spr/article/download/658/643/1476

13. TRANSFORMAREA DIGITALĂ ÎN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ - Soluții informatice și rolul formării profesionale -, accesată pe ianuarie 28, 2026, https://ina.gov.ro/wp-content/uploads/2024/01/Transformare-digitala-in-administratia-publica_Solutii-informatice-si-rolul-formarii-profesionale.pdf

14. Directiva privind timpul de lucru și aranjamentele de lucru flexibile în administraţia publică, accesată pe ianuarie 28, 2026, https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2010/01/Livrabilul-10.5-RO_Studiu-timpul-de-lucru-in-administratia-publica.pdf

15. Titlul III - Timpul de muncă şi timpul de odihnă - Codul Muncii Adnotat, accesată pe ianuarie 28, 2026, https://www.codulmuncii.ro/titlul_3_1.html

16. Ghid privind incompatibilitățile și conflictele de interese – ediția ..., accesată pe ianuarie 28, 2026, https://integritate.eu/wp-content/uploads/2024/04/Ghid-privind-incompatibilitatile-si-conflictele-de-interese-editia-2024.pdf

17. Statutul funcţionarilor publici - Titlul ii - Ordonanță de urgență 57/2019 privind Codul administrativ - Sintact, accesată pe ianuarie 28, 2026, https://sintact.ro/legislatie/monitorul-oficial/ordonanta-de-urgenta-57-2019-privind-codul-administrativ-16979790/cz-vi-tyt-ii

18. La mise en disponibilité - CDG49, accesată pe ianuarie 28, 2026, https://cdg49.fr/wp-content/uploads/2023/08/cas-de-disponibilites-maj-2023.pdf

19. Disponibilité | Portail de la Fonction publique, accesată pe ianuarie 28, 2026, https://www.fonction-publique.gouv.fr/files/files/ArchivePortailFP/www.fonction-publique.gouv.fr/disponibilite.html

20. Fonction publique : de nouvelles règles facilitent la disponibilité - Service Public, accesată pe ianuarie 28, 2026, https://www.service-public.gouv.fr/particuliers/actualites/A18704

21. Termene.ro Study: Complete Overview of Romania's Business 2008-2024, accesată pe ianuarie 28, 2026, https://www.romaniajournal.ro/business/termene-ro-study-complete-overview-of-romanias-business-2008-2024/

22. Cele mai performante afaceri din România în 2024, cu bilanțuri publicate până la 26 mai | Analiză, accesată pe ianuarie 28, 2026, https://termene.ro/articole/cele-mai-performante-afaceri-din-romania-in-2024

23. Ce taxe și impozite plătesc firmele în 2026? - StartCo, accesată pe ianuarie 28, 2026, https://startco.ro/blog/ce-taxe-vor-plati-firmele-in-2024/

24. PROGRAM NAȚIONAL pentru ocuparea forței de muncă pe anii 2022-2026 - ILO NATLEX Database, accesată pe ianuarie 28, 2026, https://natlex.ilo.org/dyn/natlex2/natlex2/files/download/114549/MDA-114549.pdf

25. România, economia cu două viteze: 94% dintre firme sunt românești, dar capitalul și marile afaceri sunt controlate de companii străine - Termene.ro, accesată pe ianuarie 28, 2026, https://termene.ro/articole/romania-economia-cu-doua-viteze-94-dintre-firme-sunt-romanesti-dar-capitalul-si-marile-afaceri-sunt-controlate-de-companii-straine

26. Strategia de țară a României - 2025-2030 - EBRD, accesată pe ianuarie 28, 2026, https://www.ebrd.com/content/dam/ebrd_dxp/assets/pdfs/country-strategies/romania/romania-country-strategy-2025-30-romanian.pdf

27. RO SFC2021 Program sprijinit din FEDR (Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică, accesată pe ianuarie 28, 2026, https://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2022/12/d98632d7357c5862cadee9e19b8392fb.pdf

28. Tax Newsflash - KPMG International, accesată pe ianuarie 28, 2026, https://assets.kpmg.com/content/dam/kpmg/ro/pdf/2025/TNF_OUG_156_2024_Ordonanta_trenulet_dec_2024EN.pdf

29. Company formation in Romania 2025 - Taxters, accesată pe ianuarie 28, 2026, https://taxters.com/en/services/regcompany/96-registracija-kompanii-v-rumynii/

30. Company formation Romania - Incorporation of a Romanian SRL - GO EU, accesată pe ianuarie 28, 2026, https://www.go-eu.com/en/company-formation-romania.html

31. comunicat castig salarial | Institutul Național de Statistică, accesată pe ianuarie 28, 2026, https://insse.ro/cms/ro/tags/comunicat-castig-salarial?page=1