Propunere legislativă privind instituirea rezidenței fiscale electronice în România

 Expunere de motive

Într-o eră dominată de tehnologie și interconectivitate globală, comerțul online transcende granițele fizice și oferă oportunități fără precedent pentru dezvoltarea afacerilor. România poate atrage un număr semnificativ de antreprenori și investitori din întreaga lume prin crearea unui cadru legal inovator și atractiv pentru rezidența fiscală electronică.

Avantajele propunerii legislative

• Atragerea investițiilor și stimularea economiei: Un impozit competitiv de 1% și un sistem simplificat de înregistrare și administrare fiscală ar putea atrage capital străin și stimula crearea de noi locuri de muncă, contribuind la creșterea economică a României.
• Poziționarea României ca hub digital: Prin adoptarea acestei legislații inovatoare, România s-ar poziționa ca un centru atractiv pentru afacerile digitale la nivel global, consolidându-și prezența pe harta economică internațională.
• Dezvoltarea sectorului digital: Se estimează că există o nișă importantă în domeniul comerțului online, în special pentru servicii precum marketing digital, creație de conținut, dezvoltare software, producție multimedia și asistență virtuală.
• Creșterea veniturilor bugetare: Impozitul pe venit și garanția de 10% ar genera venituri suplimentare pentru bugetul de stat, contribuind la finanțarea serviciilor publice și la dezvoltarea infrastructurii.
• Îmbunătățirea imaginii României: Adoptarea unei legislații inovatoare și prietenoase cu mediul de afaceri ar consolida imaginea României ca o destinație atractivă pentru investiții și ar stimula dezvoltarea economică pe termen lung.

Descrierea propunerii

sau 

1. Rezidență fiscală electronică: Se instituie un sistem de rezidență fiscală electronică pentru persoanele fizice și juridice care desfășoară activități economice exclusiv online, fără prezență fizică în România.
2. Portofel digital al Ministerului Finanțelor: Fiecare firmă înregistrată în sistem va avea un portofel digital gestionat de Ministerul Finanțelor, care va permite:
• Efectuarea și primirea de plăți în diverse monede: lei, euro, dolar, yen, precum și orice monedă digitală sau criptomonedă.
• Conversia automată a criptomonedelor în lei: La cererea utilizatorului, sistemul va converti automat criptomonedele primite în lei, la cursul de schimb actual.
• Retinerea impozitelor la fiecare tranzacție: Sistemul va reține automat impozitul pe venit de 1% la fiecare tranzacție, indiferent de moneda utilizată.
• Garanția de 10%: Din fiecare factură emisă se va reține 10% în moneda în care s-a efectuat tranzacția, constituind o garanție pentru clienți.

sau 

1. Rezidență fiscală electronică: Se instituie un sistem de rezidență fiscală electronică pentru persoanele fizice și juridice care desfășoară activități economice exclusiv online, fără prezență fizică în România.
2. Anonimitate și cheie de control: Identitatea persoanelor va fi protejată prin utilizarea unei chei de control unice, similară unui portofel digital, asigurând confidențialitatea și securitatea datelor personale.
3. Soft de administrare: Ministerul Finanțelor va dezvolta un soft de administrare a rezidenței fiscale electronice, disponibil în toate limbile de circulație internațională. Acesta va include:
   • Modul de înregistrare și gestionare a cheilor de control.
   • Sistem de contabilitate electronică integrat.
   • Platformă de facturare electronică.
   • Sistem de plăți online securizat.
   • Asistență virtuală multilingvă bazată pe inteligență artificială.
4. Impozitare: Se va aplica un impozit pe venit de 1%, stimulând competitivitatea fiscală a României și atragerea investitorilor străini.
5. Garanție de 10%: Din fiecare factură emisă se va reține 10%, constituind o garanție pentru clienți în cazul unor eventuale fraude sau neînțelegeri. Această sumă va fi gestionată de Ministerul Finanțelor și va fi restituită firmei după 3 ani de la încetarea activității.
6. Fond de garantare: Sumele reținute vor fi utilizate pentru a crea un fond de garantare, din care se vor despăgubi clienții în cazul în care firma nu își onorează obligațiile contractuale, oferind un nivel suplimentar de protecție consumatorilor.
7. Transparență: Firmele vor putea afișa pe site-urile lor și în materialele de marketing suma garantată la Ministerul Finanțelor, oferind un plus de încredere clienților și promovând transparența în mediul online.

Avantaje suplimentare ale integrării criptomonedelor:

• Facilitarea comerțului internațional: Firmele vor putea efectua tranzacții cu parteneri din întreaga lume, utilizând monedele digitale ca mijloc de plată rapid și eficient.
• Reducerea costurilor de tranzacționare: Tranzacțiile cu criptomonede pot avea costuri mai mici decât cele tradiționale, în special pentru plățile internaționale.
• Atragerea investitorilor în criptomonede: Prin oferirea unui cadru legal clar și sigur pentru utilizarea criptomonedelor, România ar putea atrage investitori din acest domeniu în creștere rapidă.

Concluzii

Această propunere legislativă, prin integrarea criptomonedelor în sistemul de rezidență fiscală electronică, ar putea crea un mediu inovator și atractiv pentru afacerile online, generând beneficii economice semnificative pentru România.

Impact financiar estimat

Ipoteze:

• Anul 1: 10.000 de firme
• Anul 2: 10.000 + 20.000 = 30.000 de firme
• Anul 3: 30.000 + 30.000 = 60.000 de firme
• Anul 4: 60.000 + 40.000 = 100.000 de firme
• Anul 5: 100.000 + 50.000 = 150.000 de firme
• Cifră de afaceri medie/firmă: 50.000 euro/an

Calcul:

• Impozit pe venit (1%):

  • Anul 1: 10.000 x 50.000 x 1% = 5 milioane euro
  • Anul 2: 30.000 x 50.000 x 1% = 15 milioane euro
  • Anul 3: 60.000 x 50.000 x 1% = 30 milioane euro
  • Anul 4: 100.000 x 50.000 x 1% = 50 milioane euro
  • Anul 5: 150.000 x 50.000 x 1% = 75 milioane euro

• Garanție (10% - reținută temporar):

• Anul 1: 10.000 x 50.000 x 10% = 50 milioane euro
• Anul 2: 30.000 x 50.000 x 10% = 150 milioane euro
• Anul 3: 60.000 x 50.000 x 10% = 300 milioane euro
• Anul 4: 100.000 x 50.000 x 10% = 500 milioane euro
• Anul 5: 150.000 x 50.000 x 10% = 750 milioane euro

Propunerea legislativă privind rezidența fiscală electronică, deși inovatoare și cu potențial de a aduce beneficii României, s-ar putea confrunta cu o serie de bariere în procesul de implementare. Iată câteva dintre acestea:

1. Bariere legislative și reglementări:

• Cadrul legal național: Adaptarea legislației naționale la acest concept nou ar putea fi complexă și necesita timp. Ar fi necesare modificări legislative în domeniul fiscal, comercial, al protecției datelor cu caracter personal, etc.
• Compatibilitatea cu legislația internațională: Asigurarea compatibilității cu legislația Uniunii Europene și cu tratatele internaționale la care România este parte (e.g., tratate de evitare a dublei impuneri) este esențială.
• Prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului: Sistemul trebuie să fie conceput astfel încât să prevină utilizarea sa în scopuri ilegale, respectând directivele europene și standardele internaționale în domeniu. ( Italia a implementat  un program de amnistie fiscală în 2009, permițând repatrierea activelor deținute în străinătate, cu plata unei taxe de 5%.Scopul principal al acestei măsuri a fost creșterea veniturilor bugetare și nu neapărat "albirea banilor negri". Deși programul a avut succes în a genera venituri substanțiale pentru statul italian (aproximativ 95 de miliarde de euro), a fost criticat pentru că a permis persoanelor care au comis evaziune fiscală să își regularizeze situația cu un cost relativ mic.)
• Recunoașterea legală a cheii de control: Stabilirea unui cadru legal clar pentru utilizarea cheii de control ca instrument de identificare și autentificare în tranzacțiile online este crucială.

2. Bariere tehnice și de implementare:

• Dezvoltarea și mentenanța softului: Crearea unei platforme complexe și sigure, disponibilă în mai multe limbi, necesită resurse financiare și expertiză tehnică semnificative.
• Securitatea cibernetică: Protejarea datelor utilizatorilor și prevenirea atacurilor cibernetice sunt esențiale pentru a asigura încrederea în sistem.
• Interoperabilitatea: Asigurarea interoperabilității cu sistemele informatice ale altor instituții publice (e.g., ANAF, Registrul Comerțului) este importantă pentru o funcționare eficientă.

3. Bariere economice și sociale:

• Rezistența la schimbare: Implementarea unui sistem nou poate întâmpina rezistență din partea unor actori economici sau instituții, care ar putea fi reticenți la adoptarea unor schimbări majore.
• Concurența fiscală internațională: Alte țări ar putea oferi avantaje fiscale similare sau mai atractive, generând o concurență acerbă pentru atragerea investițiilor.
• Acceptarea socială: Promovarea conceptului de rezidență fiscală electronică și creșterea încrederii publicului în acest sistem sunt esențiale pentru succesul său.

4. Bariere administrative:

• Capacitatea administrativă: Ministerul Finanțelor trebuie să aibă capacitatea administrativă necesară pentru a gestiona un număr mare de firme înregistrate în sistem.
• Resurse umane: Este necesară formarea personalului pentru a utiliza și administra noul sistem.
• Comunicare și suport: Asigurarea unei comunicări eficiente și a unui suport tehnic adecvat pentru utilizatori este esențială.

Recomandări:

• Analiză de impact: Realizarea unui studiu de impact riguros pentru a evalua beneficiile și riscurile propunerii.
• Consultare extinsă: Implicarea tuturor părților interesate (autorități, experți, mediul de afaceri) în procesul de elaborare și implementare a legislației.
• Piloare graduală: Implementarea sistemului într-o etapă pilot pentru a testa funcționalitatea și a identifica eventualele probleme.
• Cooperare internațională: Colaborarea cu alte țări care au implementat sisteme similare poate oferi experiență și bune practici.

Depășirea acestor bariere necesită o abordare strategică, o planificare atentă și o implementare riguroasă. Succesul acestei propuneri legislative depinde de capacitatea autorităților de a anticipa și gestiona provocările, de a adapta sistemul la nevoile utilizatorilor și de a promova beneficiile sale la nivel național și internațional.

Ideea este ca platforma de rezidență fiscală electronică să ofere o alternativă mai sigură și transparentă la tranzacțiile cu criptomonede, garantând despăgubirea clienților în caz de fraudă.

1. Crearea unei alternative competitive la piața criptomonedelor:

• Piața criptomonedelor: Valoarea totală a pieței criptomonedelor la nivel global este estimată la trilioane de dolari, cu un volum anual de tranzacții de sute de miliarde. O mare parte din aceste tranzacții sunt nereglementate și prezintă riscuri semnificative pentru utilizatori, inclusiv fraude, furt și volatilitate extremă.
• Oportunitate pentru România: Prin crearea unei platforme cu rezidență fiscală electronică care să ofere garanții și securitate superioară tranzacțiilor cu criptomonede, România ar putea atrage o parte semnificativă din acest comerț, generând venituri substanțiale pentru bugetul de stat și stimulând economia.

2. Protejarea consumatorilor și creșterea încrederii în tranzacțiile online:

• Garanția despăgubirii: Prin fondul de garantare propus, clienții ar avea certitudinea că își pot recupera banii în caz de fraudă sau neînțelegeri, ceea ce ar crește încrederea în tranzacțiile online și ar încuraja comerțul electronic.
• Reglementări clare și transparente: Sistemul ar funcționa pe baza unor reglementări clare și transparente, oferind predictibilitate și siguranță juridică atât pentru firme, cât și pentru consumatori.

3. Stimularea economiei digitale și crearea de locuri de muncă:

• Atragerea investițiilor: Platforma ar putea atrage investiții străine în domeniul tehnologiei și al serviciilor online, contribuind la crearea de noi locuri de muncă și la dezvoltarea economiei digitale din România.
• Inovație și competitivitate: Prin oferirea unui mediu favorabil pentru afacerile online, România ar putea deveni un pol de inovare și competitivitate în domeniul comerțului electronic.

Estimarea pieței criptomonedelor neimpozitate:

Este dificil de estimat cu precizie valoarea pieței criptomonedelor neimpozitate, deoarece o mare parte din tranzacții au loc în afara canalelor oficiale. Cu toate acestea, având în vedere că volumul total al tranzacțiilor cu criptomonede se ridică la sute de miliarde de dolari anual, se poate estima că o proporție semnificativă din această sumă, probabil zeci de miliarde, este neimpozitată.

Prin intermediul portofelului digital, Ministerul Finanțelor ar avea o evidență clară a tuturor tranzacțiilor, ceea ce ar simplifica procesul de colectare a taxelor și ar reduce evaziunea fiscală.

• Garantarea calității serviciilor: Retenția unei garanții de 10% pentru o perioadă de 3 ani ar putea stimula furnizorii de servicii digitale să ofere servicii de calitate superioară.
• Creșterea încrederii: Un sistem centralizat, gestionat de o instituție guvernamentală, ar putea spori încrederea utilizatorilor în criptomonede și ar încuraja adoptarea lor.
• Simplificarea procesului de tranzacționare: Utilizarea unui portofel digital unic ar putea simplifica procesul de tranzacționare cu criptomonede, făcându-l mai accesibil pentru publicul larg.

Provocări:

• Centralizarea: Un sistem centralizat ar putea fi vulnerabil la atacuri cibernetice și ar putea crea un punct unic de eșec.
• Confidențialitatea: Gestionarea tranzacțiilor de către o instituție guvernamentală ar putea ridica probleme legate de confidențialitatea datelor utilizatorilor.
• Adoptarea: Convingerea utilizatorilor de criptomonede să utilizeze un portofel digital gestionat de stat ar putea fi o provocare, mai ales având în vedere caracterul descentralizat al criptomonedelor.

Abordare combină avantajele controlului tranzacțiilor cu criptomonede cu protejarea anonimatului utilizatorilor.

Avantaje:

• Combaterea terorismului: SRI și SIE ar avea instrumentele necesare pentru a monitoriza tranzacțiile suspecte și a preveni finanțarea terorismului.
• Protecția anonimatului: Utilizatorii ar putea tranzacționa criptomonede fără a-și dezvălui identitatea, ceea ce ar putea încuraja adoptarea lor.
• Echilibru între control și libertate: Sistemul ar oferi un echilibru între necesitatea de a controla tranzacțiile cu criptomonede și dreptul la intimitate al utilizatorilor.

Provocări:

• Definirea cazurilor excepționale: Este important să se stabilească criterii clare și transparente pentru a determina când SRI și SIE pot accesa datele utilizatorilor.
• Prevenirea abuzurilor: Trebuie implementate mecanisme pentru a preveni abuzurile din partea autorităților și a proteja drepturile utilizatorilor.
• Colaborarea între instituții: Este necesară o colaborare eficientă între Ministerul Finanțelor, SRI și SIE pentru a asigura buna funcționare a sistemului.
• Reacția comunității criptomonedelor: Un sistem care permite accesul autorităților la datele utilizatorilor, chiar și în cazuri excepționale, ar putea fi întâmpinat cu reticență de către comunitatea criptomonedelor.

Accesul SRI și SIE la datele utilizatorilor doar în cazuri excepționale de terorism este o soluție interesantă care încearcă să echilibreze nevoia de control cu protejarea anonimatului. Implementarea ei necesită însă o analiză atentă a provocărilor și o definire clară a cadrului legal. Este important să se asigure transparența și să se prevină abuzurile, pentru a câștiga încrederea utilizatorilor și a asigura succesul acestui sistem.

Concluzie:

Prin crearea unei platforme competitive cu piața criptomonedelor, care să ofere garanții și securitate sporită, Ministerul Finanțelor din România ar putea atrage o parte semnificativă din comerțul cu criptomonede, generând venituri importante pentru bugetul de stat, mult peste estimarea financiară de mai sus, protejând consumatorii și stimulând dezvoltarea economiei digitale.