Fenomenul algelor la Marea Neagră, în special în Mamaia și alte stațiuni turistice, este o problemă recurentă și deranjantă în sezonul estival. Acesta este cauzat în principal de înmulțirea excesivă a anumitor tipuri de alge, favorizată de temperaturile ridicate ale apei și de aportul de nutrienți.
Tipuri de alge:
Algele care se dezvoltă în exces la Marea Neagră sunt în principal din categoria macroalgelor, cum ar fi:
- Cladophora vagabunda: Aceasta este o algă verde filamentoasă care se dezvoltă în zonele cu apă puțin adâncă și poate forma aglomerări mari, dense și urât mirositoare.
- Ulva (salată de mare): Aceasta este o algă verde sub formă de foi, care se dezvoltă rapid în apele bogate în nutrienți și poate acoperi suprafețe mari.
- Enteromorpha: Aceasta este o algă verde tubulară, similară cu Ulva, care se dezvoltă în aceleași condiții.
Soluții inovative pentru gestionarea algelor:
Recoltarea și valorificarea algelor:
- Biogaz: Algele pot fi transformate în biogaz prin procesul de fermentare anaerobă. Biogazul poate fi folosit pentru producerea de energie electrică și termică.
- Îngrășăminte: Algele pot fi folosite ca îngrășăminte naturale, datorită conținutului lor ridicat de nutrienți.
- Hrană pentru animale: Unele tipuri de alge pot fi folosite ca supliment alimentar pentru animale, datorită conținutului lor de proteine, vitamine și minerale.
- Produse cosmetice: Unele alge au proprietăți benefice pentru piele și pot fi folosite în industria cosmetică.
Metode de prevenire a înmulțirii excesive a algelor:
- Reducerea poluării cu nutrienți: Implementarea unor măsuri stricte de control al deversărilor de ape uzate și a utilizării îngrășămintelor agricole poate reduce aportul de nutrienți în mare și astfel poate limita creșterea algelor.
- Instalarea de bariere plutitoare: Acestea pot împiedica algele să ajungă la mal și pot facilita colectarea lor.
- Utilizarea unor metode biologice: Introducerea unor specii de pești sau alte organisme care se hrănesc cu alge poate ajuta la controlul populațiilor de alge.
Îmbunătățirea gestionării plajelor:
- Curățarea regulată a plajelor: Aceasta poate fi realizată manual sau cu ajutorul unor utilaje specializate.
- Informarea turiștilor: Este important ca turiștii să fie informați despre fenomenul algelor și despre măsurile luate pentru gestionarea acestuia.
Concluzie:
Fenomenul algelor la Marea Neagră poate fi gestionat printr-o abordare integrată, care să combine recoltarea și valorificarea algelor cu măsuri de prevenire a înmulțirii excesive și cu o gestionare eficientă a plajelor. Implementarea unor soluții inovative poate transforma această problemă într-o oportunitate de dezvoltare durabilă pentru regiune.
O altă metodă de a ține sub control cantitatea de alge este înființarea de crescătorii intensive de pești fitofagi ce se găsesc în Marea Neagră și eliberarea acestora periodic.
În Marea Neagră există câteva specii de pești fitofagi (care se hrănesc cu alge) care ar putea fi crescuți în sistem semi-deschis pentru a ajuta la controlul proliferării algelor și pentru a oferi o sursă de hrană sustenabilă.
1. Chefalul (Mugil cephalus):
- Această specie este deja crescută în sistem semi-deschis în unele zone ale Mării Negre.
- Se hrănește cu alge filamentoase și microalge, contribuind la menținerea echilibrului ecosistemului.
- Este o specie rezistentă și adaptabilă la diferite condiții de mediu.
2. Scrumbia de Dunăre (Alosa pontica):
- Această specie migratoare se hrănește cu fitoplancton și zooplancton, inclusiv alge microscopice.
- Creșterea ei în sistem semi-deschis ar putea ajuta la controlul populațiilor de alge și la protejarea ecosistemului.
3. Labanul (Liza ramada):
- Similar cu chefalul, labanul se hrănește cu alge filamentoase și microalge.
- Este o specie comună în Marea Neagră și s-ar putea adapta bine la creșterea în sistem semi-deschis.
4. Plătica (Abramis brama):
- Deși nu este strict fitofagă, plătica se hrănește și cu alge, în special în stadiile juvenile.
- Creșterea ei în sistem semi-deschis ar putea contribui la diversificarea producției și la valorificarea resurselor naturale.
Considerații pentru creșterea în sistem semi-deschis:
- Selecția speciilor: Este important să se aleagă speciile potrivite pentru creșterea în sistem semi-deschis, ținând cont de adaptabilitatea lor la condițiile de mediu și de impactul lor asupra ecosistemului.
- Managementul durabil: Creșterea în sistem semi-deschis trebuie să fie gestionată în mod durabil, pentru a evita supraexploatarea resurselor și a proteja mediul înconjurător.
- Monitorizarea și controlul: Este necesară o monitorizare constantă a calității apei și a populațiilor de pești, precum și un control riguros al bolilor și paraziților.
Creșterea peștilor fitofagi în sistem semi-deschis poate fi o soluție promițătoare pentru a gestiona problema algelor în Marea Neagră și pentru a oferi o sursă de hrană sustenabilă. Cu toate acestea, este important să se ia în considerare toate aspectele și să se implementeze această practică într-un mod responsabil și durabil.
O altă soluție ar fi aducerea în Marea Neagră a diferitelor specii de pești sau mamifere ce se hrănesc cu alge, de exemplu adaptarea în zonă a Lamantinului să încercăm să vedem dacă s-ar hrăni cu astfel de alge ce nu se găsesc în mod obișnuit în dieta sa.
Lamantinii sunt mamifere marine adaptate la ape calde, tropicale și subtropicale. Marea Neagră, în special în timpul iernii, are temperaturi mult prea scăzute pentru ca lamantinii să supraviețuiască. În plus, dieta lor constă în principal din vegetație acvatică specifică zonelor calde, care nu se găsește în Marea Neagră.
Așadar, din punct de vedere ecologic și biologic, este puțin probabil ca lamantinii să se poată adapta la Marea Neagră. Ar fi nevoie de o schimbare drastică a condițiilor de mediu și a ecosistemului pentru ca acest lucru să fie posibil.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Va multumesc pentru comentariile dvs. Acestea sunt totdeauna constructive.