Autoeliminarea evaziunii fiscale

Autoeliminarea economiei subterane poate fi considerat un curent economic ce aduce pace sociala, canalizează o conduită economică sănătoasă datorită transferării unei mari puteri a statului în mâna poporului - aceea de a cointeresa populaţia în lupta împotriva evaziunii fiscale.
Această soluţie de combatere a evaziunii fiscale se poate realiza fără costuri.
Este greşit ca să se lase toată puterea în mâna organelor de stat deoarece ea poate fi folosită ca o armă politică. Se pot dirija controalele către agentii economici care nu sunt de aceeaşi formaţiune politică ca a guvernanţilor. Astfel, firmele concurente sau cele ale simpatizanţilor sau firmele cotizante ale partidelor aflate la guvernare vor fi protejate iar cele ale adversarilor politici vor fi exterminate prin controale succesive nu neaparat de la acelasi organ de control ci concertat.
Prin transferul sesizarii şi cointeresarii şi a populaţiei in cazul constatarii de catre acestia a evaziunii fiscale razboiul impotriva economiei subterane se amplifica deoarece puterea de sesizare a unei evaziuni fiscale se ridica la peste 22.000.000 de razboinici impotriva evaziunii fiscale.
Eu am demonstrat matematic. mai jos, că este total gresit din punct de vedere economic încadrarea faptelor de evaziune fiscală către infracţiune deoarece infracţiunea atrage dupa sine cheltuieli bugetare imense faţă de contravenţie. Vă dau ca exemplu doar cheltuielile bugetare efectuate de categoriile de personal bugetar ce sunt implicate pentru instrumentarea unei infracţiuni încadrată ca faptă de evaziune fiscală.Astfel avem inspectorul care constată fapta de evaziune fiscală, juristul o încadrează ca faptă infracţională şi întocmeşte dosarul penal, procurorul anchetează cazul judecatorul si grefieri, ascultat telefoane de către.... Se transferă persoana în arest, organele de poliţie reţin persoana, eventual jandarmii fac descinderi, este luat în transferat în arest, costurile unui arestat sunt mai mari ca unui asistat social.
Se rejudecă cazul, iar procuror, judecator, grefier, arhivar etc. instrumentează cazul mai departe, toată aceasta înşiruire înseamna bani alocaţi de la buget care în loc să meargă către încurajarea dezvoltării economice, înspre investiţii, aceştia se regăsesc în cheltuieli bugetare şi în resurse umane transferate către un sector neproductiv, în materie cenuşie irosită pentru un sistem legislativ supraîncărcat. Este nevoie de o reformă a sistemului fiscal, de abordarea inovaţiilor in sistemul social.
În opoziţie varianta pe care o propun eu este modificarea legislaţiei de a se încadra fapta de evaziune fiscala drept contravenţie. Marfa care va face subiectul evaziunii fiscale sau contravaloarea ei se va confisca.
Iar persoana care sesizează fapta de evaziune fiscala va primi 40% din marfa care se va confisca sau contravaloarea ei precum si 40% din amenda aplicată evazionistului.