Soluţie pentru ieşirea din criză a ţărilor care au un şomaj de peste 5%

Şomajul reprezintă incapacitatea statului de a asigura o viaţă decentă cetăţenilor lor, accesul la un loc de muncă ce să asigure cele necesare traiului cetăţenilor lor. Şomajul trebuie delimitate între cele două componente şomaj aflat în plată, în care intervine rolul statului şi şomaj nesubvenţionat.
Impactul psihologic al şomajului asupra personalităţii omului este dezastruos. El se simte neintegrat în societate, este umilit, abandonat.
Nu consider că ne caracterizează ca fiinţe umane să nu gasim soluţii pentru a valorifica potenţialul uman al întregii societăţi şi implicit şi a şomerilor.
Pe plan economic se cunoaşte pierderea înregistrată la buget datorită alocării sumelor reprezentând ajutorul de şomaj. Aceste sume alocate determină o economie să nu mai fie competitivă, atât datoriă faptului că se alocă sume de la buget dar şi pentru faptul că  se plăteşte de către persoanele aflate în lucru şi de către firme contribuţia pentru şomaj.
O soluţie pentru extirparea şomajului ar fi trecerea de la numărul de ore de muncă obligatorii de 8 ore la plata cu ora. În acest fel se vor putea angaja şi alte persoane care să muncească pentru că un nr de 8 ore de muncă este obositor. Totuşi este necesar o creştere a planificării muncii pentru a avea acoperit nr. necesar de ore de muncă pentru proiectul/activitatea remunerată.