5.4.25

Denmark's Molten Salt Battery: A Detailed Analysis of its Functionality and Potential


1. Introduction
The increasing global demand for sustainable energy solutions has placed significant emphasis on the development of efficient and reliable grid-scale energy storage technologies. The intermittent nature of renewable energy sources, such as solar and wind power, necessitates robust storage solutions to ensure a consistent and dependable energy supply. While existing energy storage technologies have made considerable progress, limitations in energy density, storage duration, cost-effectiveness, and safety continue to drive the search for innovative alternatives. In this context, Hyme Energy's molten hydroxide salt battery technology, developed in collaboration with Sulzer, represents a notable advancement, offering the potential for long-duration energy storage and a sustainable approach to industrial heat supply. This report provides a detailed analysis of the operational principles, key features, and potential impact of this groundbreaking technology, highlighting the synergy between Hyme Energy's innovation and Sulzer's expertise in fluid engineering.
The challenge of matching the supply of intermittent renewable energy with fluctuating demand underscores the critical need for effective energy storage. Technologies capable of storing large amounts of energy for extended periods are essential for grid stability and for enabling a greater penetration of renewables into the energy mix. Hyme Energy's approach directly addresses this challenge by offering a system capable of storing energy for over ten hours. Furthermore, the technology's ability to achieve efficiencies of up to 90% for industrial heat applications suggests a dual benefit, catering not only to electricity grid needs but also to the significant energy consumption of industrial processes. This dual-market potential could enhance the economic viability and overall impact of the technology.
2. Core Technology and Operational Principles
2.1. Charging Phase: Converting Renewable Electricity to Thermal Energy
The operational cycle of Hyme Energy's molten salt battery begins with the charging phase, during which surplus renewable electricity is converted into thermal energy and stored within the system. This process typically occurs during periods when renewable energy generation exceeds demand, such as peak sunlight hours for solar power or periods of high wind speeds for wind energy. Instead of complex mirror installations traditionally associated with concentrated solar power, Hyme Energy proposes utilizing this excess renewable electricity to heat molten salt. The conversion of electrical energy to thermal energy is achieved through the use of electrical resistance heaters immersed within the molten salt. As electricity flows through these heaters, it encounters resistance, causing the heaters to generate heat, which is then transferred to the surrounding molten salt, raising its temperature significantly. The system is designed to heat the molten hydroxide salt to a temperature of up to 600°C (1,112°F). The successful validation of this fundamental concept was demonstrated by the Molten Salts Storage (MOSS) project in Esbjerg, Denmark, a collaborative effort between Hyme Energy and Sulzer. This pilot facility served as a crucial step in proving the feasibility of using excess renewable energy to heat molten salt for later use.
The core principle of using excess grid electricity to heat molten salts draws a parallel with Concentrated Solar Power (CSP) technologies, where sunlight is focused to achieve high temperatures in molten salts. However, Hyme Energy's innovation lies in its ability to decouple the energy input from direct solar radiation, allowing the system to be powered by any source of renewable electricity, regardless of location or time of day. This broadens the applicability of the technology, making it potentially viable in regions with less intense sunlight or during nighttime hours when wind generation might be high.
2.2. The Role of Molten Hydroxide Salt: A Cost-Effective and Efficient Storage Medium
The heart of Hyme Energy's technology lies in its choice of energy storage medium: molten hydroxide salt, specifically sodium hydroxide (NaOH), commonly known as caustic soda or even drain cleaner. This particular salt offers several key advantages that contribute to the overall efficiency and economic viability of the system. One of the most significant benefits is its low cost, as sodium hydroxide is an industrial byproduct of chlorine production from seawater, making it a readily available and inexpensive resource. This contrasts with other battery technologies that rely on more expensive and potentially supply-constrained materials. Furthermore, hydroxide salts possess a high energy density, enabling the storage of a substantial amount of thermal energy within a relatively compact system.
Operating with molten salts at high temperatures presents engineering challenges, particularly concerning corrosion. Hyme Energy has addressed this through its proprietary hydroxide salt corrosion control technology. This innovation is crucial for ensuring the long-term operational stability and lifespan of the system, preventing degradation of the storage tanks and other components due to the corrosive nature of molten salts at 600°C. The company emphasizes that their unique family of hydroxide salts enables greater efficiency and cost savings compared to other salts used in the thermal energy storage market. These salts are not only sustainable and abundant, derived from seawater, but also offer high thermal conductivity, which boosts the efficiency of the heat transfer processes within the system.
The utilization of an industrial byproduct like sodium hydroxide for energy storage aligns with principles of a circular economy, potentially reducing waste and lowering the environmental footprint associated with raw material extraction. This approach offers a more sustainable alternative to technologies that depend on mined resources, contributing to a greener energy future. The development of proprietary corrosion control technology is a critical aspect of Hyme Energy's innovation, as it directly impacts the reliability and durability of the molten salt storage system over extended periods. This expertise likely represents a significant competitive advantage in the field of thermal energy storage.
2.3. Two-Tank Design for Long-Duration Energy Storage
Hyme Energy's molten salt battery employs a two-tank design, a configuration commonly used in concentrated solar power plants for thermal energy storage. This system consists of two insulated storage tanks: a cold tank, which stores the molten salt at a lower temperature, and a hot tank, which holds the salt heated to the higher operating temperature. During the charging phase, the cold salt is pumped from the cold tank through the electrical resistance heaters, where its temperature is raised to approximately 600°C, and then transferred to the hot tank for storage.
The two-tank design facilitates energy storage for extended durations, with the potential to retain thermal energy for up to two weeks with minimal heat loss. This long storage capability is a significant advantage compared to conventional grid-scale batteries, such as lithium-ion batteries, which typically provide power for around four hours. The ability to store energy for such prolonged periods makes Hyme Energy's technology well-suited for addressing the dispatchability challenges associated with renewable energy, allowing for the capture of energy during periods of high generation and its release when demand is high, even if these periods are separated by several days. The adoption of a two-tank system, a proven design in the CSP industry, suggests that Hyme Energy is leveraging established engineering principles to enhance the reliability and performance of its energy storage solution.
The capability of storing energy for up to two weeks positions this technology to play a crucial role in ensuring grid stability, particularly when faced with prolonged periods of low renewable energy generation due to weather patterns. This extended storage duration offers a significant advantage over shorter-duration storage solutions, enhancing energy security and the overall resilience of the power grid.
2.4. Discharging Phase: Generating Steam for Electricity and Industrial Heat
When energy is required, the discharging phase of the cycle commences. The hot molten salt, stored in the hot tank, is pumped through a steam generator, which acts as a heat exchanger. Inside the steam generator, the high-temperature molten salt transfers its thermal energy to water, causing the water to vaporize and produce high-temperature steam. This steam can then be utilized in two primary ways, depending on the specific application and energy needs. Firstly, the high-pressure steam can drive a conventional steam turbine that is connected to an electricity generator, thereby producing electricity that can be fed back into the grid. This process is similar to how electricity is generated in traditional thermal power plants, but with the heat source being stored renewable energy rather than fossil fuels or nuclear fission. Secondly, the high-temperature steam can be directly supplied to industrial processes that require significant amounts of heat, such as those found in food processing, chemical manufacturing, and other energy-intensive sectors. After the hot salt has passed through the steam generator and transferred its heat, the now cooled salt is pumped back to the cold tank, ready to be heated again in the next charging cycle. This closed-loop system ensures efficient utilization of the molten salt and minimizes material losses.
The ability of Hyme Energy's technology to produce either electricity or industrial heat provides a significant degree of flexibility, allowing the system to adapt to varying energy demands and market conditions. This dual functionality could enhance the economic viability of the technology by providing multiple revenue streams. Furthermore, the potential to integrate with existing steam-based industrial infrastructure could facilitate a smoother and more cost-effective transition for industries seeking to decarbonize their operations.
3. Efficiency and Performance
Hyme Energy reports impressive efficiency figures for its molten salt battery technology, particularly in applications involving heat. For industrial heat applications, the system is projected to achieve efficiencies of around 90%. This high efficiency is likely due to the direct utilization of the stored thermal energy for heating purposes, minimizing energy losses associated with conversion processes. In co-generation mode, where the system simultaneously produces both heat and power, the efficiency is reported to be between 80% and 90%. This indicates that a significant portion of the stored thermal energy can be effectively converted into usable energy outputs. However, for power generation alone, the expected efficiency is lower, around 40%. This is consistent with the fundamental thermodynamic limitations associated with converting thermal energy into mechanical energy and then into electricity. The efficiency of this conversion is governed by the Carnot cycle and is inherently less than 100%.
Several factors likely contribute to the high efficiency observed in heat and co-generation modes. The excellent heat transfer properties of molten salts allow for efficient transfer of thermal energy from the heaters to the salt during charging and from the salt to the water in the steam generator during discharging. Additionally, the direct use of thermal energy for industrial heating bypasses the energy losses associated with electricity generation and transmission. The 80-90% efficiency in co-generation suggests a well-optimized system that effectively captures and utilizes the thermal energy for multiple purposes. While the efficiency for electricity generation alone is lower, it is still a valuable output, especially considering that the primary input is often surplus renewable energy that might otherwise be curtailed.
The significant difference in efficiency between direct heat provision and electricity generation highlights the potential for this technology to be particularly impactful in decarbonizing industrial heat processes, which account for a substantial portion of global energy consumption and greenhouse gas emissions. The high efficiency in this domain makes Hyme Energy's solution an attractive alternative to traditional fossil fuel-based heating systems.
4. The Esbjerg Pilot Project: Validating the Technology
The Molten Salts Storage (MOSS) demonstrator plant in Esbjerg, Denmark, represents a crucial milestone in the development and commercialization of Hyme Energy's molten salt battery technology. This pilot project, a collaboration between Hyme Energy and the Swiss fluid engineering specialist Sulzer, was inaugurated in April 2024. The MOSS plant has a storage capacity of 1 MWh and a steam discharge capacity of 1.2 MW, with a charging capacity of 1.3 MW. A key objective of the pilot project was to successfully validate the concept of storing renewable energy in molten hydroxide salt at temperatures reaching up to 600°C. Notably, the project utilizes readily available sodium hydroxide, the same chemical found in drain cleaner, as its energy storage medium.
The MOSS project aims to demonstrate the scalability of Hyme Energy's storage solution using commercially available components and to validate the patented technology in a real-world operational setting. The steam produced by the pilot plant has a temperature of 480°C. The facility is located at the premises of Semco Maritime, an engineering and construction firm with expertise in the offshore energy sector, and involves a consortium of partners from Denmark and Europe. The project has received financial support from the Danish Energy Agency's Energy Technology Development and Demonstration Program (EUDP). The successful operation of the pilot plant is intended to demonstrate that the entire supply chain required for industrial-scale deployment is ready and functional.
The successful inauguration and operation of the Esbjerg pilot plant provide critical validation for Hyme Energy's technology, demonstrating its feasibility and reliability in a practical environment. This achievement significantly reduces the technological risk associated with scaling up the technology for commercial applications. The collaborative nature of the project, involving industry leaders like Sulzer and Semco Maritime, further strengthens its credibility and potential for successful market entry.
5. The Holstebro Plant for Arla Foods: Scaling Up for Industrial Decarbonization
Building on the success of the Esbjerg pilot project, Hyme Energy is now planning to construct a significantly larger 200 MWh industrial thermal energy storage system in Holstebro, Denmark, for the global dairy giant Arla Foods. This project is touted as the world's largest industrial thermal energy storage system. The planned facility will convert renewable electricity into heat, storing it in molten salt tanks at temperatures exceeding 500°C. The stored heat will then be used to power Arla's milk powder production processes at their plant in Holstebro, with the ambitious goal of achieving a 100% reduction in CO2 emissions from process heat. Arla Foods anticipates annual savings of over €3 million in process heat costs as a result of this project.
The project is currently seeking funding from the European Union to support its development and implementation. In addition to providing clean heat for Arla's operations, the plant is also expected to generate extra revenue by offering grid stabilization services to Energinet, the Danish electricity transmission system operator. This aligns with Arla Foods' broader commitment to reducing its CO2 footprint by 63% by 2030 compared to its 2015 baseline. The project is currently in the planning stages, with the aim of having the plant operational by 2029, contingent on securing the necessary funding. The successful implementation of this large-scale project has the potential to serve as a significant blueprint for industrial decarbonization in other energy-intensive sectors globally.
The sheer scale of the Holstebro plant underscores the potential of Hyme Energy's technology to address substantial industrial energy demands and make a significant contribution to decarbonization efforts. The partnership with Arla Foods, a major player in the food industry, provides a strong endorsement of the technology's commercial viability and its appeal to industries seeking sustainable and cost-effective solutions. The combination of significant cost savings and the potential for revenue generation further enhances the economic attractiveness of this technology for industrial users.
6. Comparison with Other Energy Storage Technologies
6.1. Molten Salt Batteries vs. Lithium-Ion Batteries: Advantages of Molten Salt
When comparing Hyme Energy's molten salt thermal storage with other prominent energy storage technologies, particularly lithium-ion batteries, several key advantages of the molten salt approach become apparent. Molten salt batteries generally offer a significantly longer cycle life, with some systems capable of enduring over 10,000 charge and discharge cycles, compared to the 500 to 3,000 cycles typically seen in lithium-ion batteries. Safety is another major advantage. Molten salt batteries utilize a non-flammable electrolyte, eliminating the risk of thermal runaway and fire hazards associated with lithium-ion batteries. Cost-effectiveness is also a potential benefit, as molten salt batteries can be manufactured using abundant and inexpensive materials like sodium hydroxide, whereas lithium-ion batteries rely on more costly and potentially scarce materials such as lithium, cobalt, and nickel. Additionally, molten salt batteries tend to perform better in extreme temperatures compared to lithium-ion batteries, which can experience performance degradation in very hot or cold conditions. Hyme Energy's technology specifically boasts a long storage duration capability, retaining energy for up to two weeks, which is considerably longer than the typical storage duration of grid-scale lithium-ion batteries, around 4 hours. Finally, the use of non-toxic and easily recyclable materials in molten salt batteries contributes to a lower environmental impact compared to lithium-ion batteries, which contain toxic materials and can be challenging to recycle.
These comparisons suggest that molten salt thermal storage is particularly well-suited for large-scale, stationary applications like grid energy storage and industrial heat provision, where long duration, high safety, and cost-effectiveness are paramount.
6.2. Molten Salt Batteries vs. Lithium-Ion Batteries: Advantages of Lithium-Ion
Despite the numerous advantages of molten salt batteries for specific applications, lithium-ion technology still holds certain advantages, particularly in areas where energy density and charging speed are critical. Lithium-ion batteries typically have a higher energy density, ranging from 150 to 250 Wh/kg, compared to the 90 to 150 Wh/kg of molten salt batteries. This higher energy density makes lithium-ion batteries more suitable for applications with space and weight limitations, such as electric vehicles and portable electronic devices. Another key advantage of lithium-ion batteries is their faster charging speed, typically ranging from 30 minutes to 2 hours, whereas molten salt batteries generally require several hours to charge. Furthermore, lithium-ion battery technology is more mature and has a more established market presence, with widespread availability and a well-developed supply chain.
While Hyme Energy's molten salt technology presents a compelling solution for grid-scale and industrial heat storage, lithium-ion batteries will likely remain the preferred choice for mobile applications and situations requiring rapid charging due to their inherent characteristics. This highlights that the optimal energy storage technology depends heavily on the specific requirements and constraints of the application.
Table 1: Comparison of Molten Salt and Lithium-Ion Battery Technologies
| Feature | Molten Salt Batteries (Hyme Energy) | Lithium-Ion Batteries |
|---|---|---|
| Energy Density (Wh/kg) | 90-150 | 150-250 |
| Cycle Life | 10,000+ | 500-3,000 |
| Charging Speed | Several hours | 30 min - 2 hours |
| Safety | High (Non-flammable) | Lower (Risk of thermal runaway) |
| Operating Temp. | ~600°C | Ambient |
| Raw Material Costs | Low | High |
| Environmental Impact | Lower | Higher |
| Best Use Cases | Grid storage, Industrial heat | EVs, Portable electronics |
7. Conclusion and Future Outlook
Hyme Energy's molten hydroxide salt battery technology represents a significant advancement in the field of energy storage, offering a compelling solution for long-duration energy storage and the decarbonization of industrial heat. Its key advantages include the potential for extended storage durations of up to two weeks, high efficiency in direct heat applications and co-generation, the use of cost-effective and abundant materials like sodium hydroxide, and enhanced safety due to the non-flammable nature of the molten salt electrolyte. The successful validation of the technology through the Esbjerg pilot project and the ambitious scale of the planned Holstebro plant for Arla Foods underscore its potential to make a substantial impact on the energy landscape.
This technology holds significant implications for improving grid stability by enabling greater integration of intermittent renewable energy sources. Its ability to provide high-temperature steam for industrial processes offers a pathway for energy-intensive industries to reduce their reliance on fossil fuels and decrease their carbon footprint. The economic benefits, including potential cost savings and revenue generation from grid services, further enhance the attractiveness of Hyme Energy's solution. Looking ahead, the continued development and deployment of molten salt thermal energy storage technologies like this could play a crucial role in the global transition towards a more sustainable and resilient energy future. Further innovation and investment in this area could lead to even more efficient, cost-effective, and widely applicable thermal energy storage systems.

Sistemul Hidroenergetic Tarnița-Lăpuștești și Rolul Stocării Hidroelectrice prin Pompaj în Sistemul Energetic Național al României


1. Introducere: Imperativul Stocării Energiei în Tranziția Energetică a României.
Peisajul energetic al României este caracterizat de un mix diversificat de surse, incluzând centrale nucleare, termice pe combustibili fosili și o contribuție semnificativă a surselor regenerabile, în special hidroenergia. În contextul global al tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon, România se confruntă cu necesitatea de a integra un volum tot mai mare de energie eoliană și solară în sistemul său energetic. Aceste surse, deși esențiale pentru atingerea obiectivelor de durabilitate, sunt intermitente prin natură, generând energie doar atunci când vântul bate sau soarele strălucește. Această variabilitate intrinsecă creează o nevoie critică de soluții eficiente de stocare a energiei pentru a asigura stabilitatea și fiabilitatea rețelei electrice. În plus, stocarea energiei joacă un rol vital în consolidarea securității energetice a României și în reducerea dependenței de combustibilii fosili.
Un aspect fundamental al tranziției energetice este necesitatea de a menține un echilibru constant între cererea și oferta de energie electrică. Odată cu creșterea ponderii surselor regenerabile, această sarcină devine mai complexă, deoarece producția de energie nu mai este la fel de predictibilă ca în cazul centralelor convenționale. Soluțiile de stocare a energiei permit captarea excesului de energie generat în perioadele de producție ridicată (de exemplu, în timpul zilelor însorite sau vântoase) și eliberarea acesteia atunci când cererea depășește oferta sau când producția din surse regenerabile este scăzută. Această capacitate de a stoca și elibera energie la cerere este esențială pentru a evita dezechilibrele în rețea care pot duce la întreruperi în alimentarea cu energie electrică și la o utilizare ineficientă a resurselor regenerabile. Un alt beneficiu important al stocării energiei, în special a soluțiilor de mare capacitate, este optimizarea funcționării centralelor electrice de bază, cum ar fi Centrala Nucleară de la Cernavodă. Aceste centrale funcționează cel mai eficient la o putere constantă. Stocarea energiei poate absorbi surplusul de energie produs în perioadele de cerere scăzută, permițând centralelor nucleare să funcționeze continuu la capacitate maximă, în loc să fie necesară reducerea producției, ceea ce poate fi ineficient și costisitor.
2. Tarnița-Lăpuștești: Un Proiect Pilot de Stocare prin Pompaj.
 * 2.1. Stadiul Actual și Contextul Istoric.
Proiectul hidroenergetic Tarnița-Lăpuștești este un plan de lungă durată în strategia energetică a României, cu o istorie care se întinde pe mai multe decenii. Conceput inițial pentru a oferi o capacitate semnificativă de stocare și echilibrare a sistemului energetic național, proiectul a trecut prin diverse etape de planificare și încercări de implementare, confruntându-se cu numeroase provocări și întârzieri. În ultimii ani, eforturile pentru relansarea proiectului s-au intensificat, reflectând recunoașterea importanței sale strategice în contextul evoluției sectorului energetic românesc. Cu toate acestea, demersurile recente de lansare a proiectului, în special prin procedura de achiziție a studiului de fezabilitate, au întâmpinat dificultăți semnificative, materializate prin anularea repetată a licitației.
În luna octombrie 2023, Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE) S.A. a inițiat o procedură de achiziție pentru serviciile de elaborare a studiului de fezabilitate și a documentației tehnico-economice aferente Centralei Hidroelectrice cu Acumulare prin Pompaj (CHEAP) Tarnița – Lăpuștești. Termenul limită pentru depunerea ofertelor a fost prelungit până la 27 decembrie 2023, la solicitarea potențialilor ofertanți, pentru a le permite pregătirea adecvată a documentației conform legislației în vigoare. Un număr de 15 ofertanți, inclusiv unele dintre cele mai mari companii de profil din lume, s-au înscris în această procedură. Cu toate acestea, la data limită, procedura a fost anulată automat de portalul de achiziții publice SICAP, deoarece niciunul dintre ofertanții înscriși nu a criptat oferta financiară sau nu a răspuns la toți factorii de evaluare electronică. Perioada de depunere a ofertelor, în luna decembrie, un interval cu o capacitate limitată de implicare a companiilor, a contribuit, de asemenea, la acest rezultat.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a subliniat că orice proiect major se confruntă cu provocări și a constatat un interes semnificativ din partea marilor companii de profil, care, din păcate, nu s-a materializat în oferte conforme în acel moment. Au fost primite peste 70 de solicitări de clarificări, referitoare atât la posibila prelungire a termenului de depunere, cât și la clauzele contractuale, dintre care o parte au fost acceptate. Ministrul a dispus reluarea de urgență a procedurii de achiziție a documentației tehnico-economice, ținând cont de toate clarificările primite în prima etapă, exprimându-și încrederea că reluarea procedurii va avea loc la începutul săptămânii următoare cu o documentație de atribuire îmbunătățită, care va ține cont de solicitările mediului privat, crescând astfel șansele de succes ale procedurii, care va avea un termen inițial de 30 de zile. SAPE a relansat licitația la mijlocul lunii ianuarie 2024. În ciuda mai multor solicitări de amânare din partea potențialilor ofertanți, două oferte au fost depuse până la termenul limită din mijlocul lunii iunie. Cu toate acestea, ambele oferte au fost respinse de comisia de evaluare, deoarece nu au respectat cerințele caietului de sarcini. Caietul de sarcini fusese modificat și adaptat pentru a fi mai accesibil și flexibil pentru licitația relansată. Directorul SAPE, Bogdan Nicolae Stănescu, a declarat că ofertele depuse nu au îndeplinit cerințele experților care au redactat caietul de sarcini. El a menționat, de asemenea, că legislația, în special în ceea ce privește condițiile de mediu, nu este atractivă pentru proiecte atât de complexe. În opinia sa, lipsa unei voințe clare, ferme și asumate într-un act normativ de a declara proiectul ca fiind strategic și de importanță națională a fost probabil principalul motiv pentru numărul mic de oferte, în ciuda interesului inițial ridicat.
În contextul acestor dificultăți, Ministrul Energiei a anunțat un "plan B" pentru proiect, menționând interesul companiilor Itochu din Japonia și EdF din Franța de a realiza studiul de fezabilitate pe cheltuiala proprie și de a continua cu proiectarea și execuția centralei. Acest demers subliniază importanța strategică acordată proiectului Tarnița-Lăpuștești pentru sistemul energetic românesc, fiind considerat esențial pentru securitatea energetică a țării și a regiunii. Proiectul a fost inițial gândit în 1979, iar construcția centralei hidroelectrice cu o putere instalată de 1.000 MW presupune o investiție de tip greenfield de peste 1 miliard de euro, cu o durată estimată de realizare de 5-7 ani. Termenul inițial de punere în funcțiune, estimat în 2017, a fost amânat din lipsă de investitori. În 2019, Guvernul a aprobat relansarea proiectului, estimând investițiile necesare la 1,15 miliarde de euro, cu o execuție a lucrărilor pe parcursul a șapte ani și o punere în funcțiune în două etape.
Întârzierile semnificative în proiectul Tarnița-Lăpuștești evidențiază complexitatea și termenele lungi de realizare asociate cu proiectele de infrastructură energetică de mare anvergură, în special cele de stocare hidroelectrică prin pompaj. Spre deosebire de tehnologii mai modulare, cum ar fi stocarea în baterii, proiectele hidroenergetice prin pompaj necesită o planificare extinsă, evaluări de impact asupra mediului, obținerea de autorizații și construcție, procese care pot dura mulți ani și sunt susceptibile la diverse întârzieri.
 * 2.2. Specificații Tehnice Planificate și Beneficii Operaționale.
Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj de la Tarnița-Lăpuștești este proiectată să aibă o capacitate instalată cuprinsă între 500 și 1000 MW. Conform planurilor inițiale, centrala va fi echipată cu patru turbine reversibile de tip turbină-pompă, fiecare având o putere unitară de 250 MW, totalizând o capacitate de 1000 MW. Proiectul prevede construirea centralei la aproximativ 30-35 de kilometri de orașul Cluj-Napoca, pe valea râului Someșul Cald, în zona lacului de acumulare existent Tarnița și a satului Lăpuștești, pe teritoriul comunelor Râșca, Căpușu Mare, Mărișel și Gilău.
Sistemul va utiliza lacul de acumulare existent Tarnița ca bazin inferior, în timp ce un nou lac de acumulare superior, de tip polder, cu o capacitate de aproximativ 10 milioane de metri cubi, va fi construit pe platoul dealului Lăpuștești, la o diferență de nivel de circa 550 de metri. Centrala va funcționa ca cel mai mare sistem hidroelectric de echilibrare a sarcinii din România. În timpul nopții, când cererea de energie este scăzută și electricitatea este mai ieftină (datorită centralelor care generează energie continuu, cum ar fi Cernavodă), centrala va utiliza această energie pentru a pompa apa din lacul Tarnița în lacul Lăpuștești. În timpul zilei, când cererea este ridicată, apa stocată în lacul superior va fi eliberată prin turbine pentru a genera electricitate.
Rolul Tarniței-Lăpuștești în sistemul energetic național este crucial, deoarece va îmbunătăți regimul de funcționare al Centralei Nucleare de la Cernavodă, în special în perspectiva construirii Unităților 3 și 4, dar și al centralelor termoelectrice pe combustibili fosili. Centrala va facilita transferul de energie electrică de la gol la vârf de sarcină și va contribui la reglajul frecvență – putere, asigurând rezerva terțiară rapidă și rezerva de avarie de scurtă durată. De asemenea, proiectul poate îmbunătăți participarea Sistemului Energetic Național (SEN) la piața unică europeană de energie electrică, mărind gradul de siguranță și posibilitatea exploatării SEN în condiții tehnice și economice superioare. Un alt avantaj semnificativ este capacitatea centralei de a sprijini integrarea unui volum mai mare de surse regenerabile intermitente, cum ar fi energia eoliană și solară, prin stocarea excesului de energie produs și eliberarea acesteia atunci când este necesar. În plus, centrala va putea furniza energie reactivă și opera în mod compensatoriu, asigurând respectarea standardelor de calitate a energiei și contribuind la evitarea perioadelor de congestie în rețea.
Tarnița-Lăpuștești este concepută ca o infrastructură energetică critică, capabilă să furnizeze multiple servicii esențiale pentru rețea, depășind simpla stocare a energiei. Capacitățile planificate de reglare a frecvenței, furnizare de rezerve și suport de energie reactivă demonstrează că proiectul nu se limitează la stocarea energiei, ci va gestiona activ stabilitatea și calitatea rețelei electrice, un aspect din ce în ce mai important odată cu integrarea surselor regenerabile variabile.
 * 2.3. Considerații Economice și Peisajul Investițional.
Costul estimat al proiectului Tarnița-Lăpuștești variază în funcție de sursă și de momentul evaluării, situându-se în general între 1 miliard și 1,3 miliarde de euro. Un studiu de fezabilitate din 2019 estima investițiile necesare la 1,15 miliarde de euro. Un alt studiu menționa un cost de 1,164 miliarde de euro (fără TVA), dintre care 135 de milioane de euro ar fi necesare pentru conectarea centralei la Sistemul Energetic Național. În 2009, Ministerul Economiei a reevaluat costul proiectului la 1,3 miliarde de euro. Costul studiului de fezabilitate, care are ca scop stabilirea soluțiilor pentru realizarea centralei cu o capacitate între 500 și 1000 MW, este estimat la 3,5 milioane de euro, cu o durată maximă de 12 luni. Studiul va include soluțiile fezabile pentru construcția centralei, analiza cost-beneficiu a soluțiilor propuse, elaborată în condițiile legislative și tehnico-economice existente, certificatul de urbanism și avizele necesare.
Pentru finanțarea proiectului, se ia în considerare utilizarea fondurilor europene și a Fondului pentru Modernizare. Guvernul intenționează ca statul să rămână acționar minoritar în proiect, atrăgând investiții private pentru a garanta capitalul necesar și continuitatea proiectului. Justificarea economică a proiectului se bazează pe contribuția sa la securitatea energetică, producția de energie curată și potențialul de a oferi servicii de echilibrare regionale. Cu toate acestea, există și opinii contrastante cu privire la viabilitatea economică a proiectului, Hidroelectrica exprimându-și rezervele cu privire la profitabilitatea unei astfel de investiții.
Investiția semnificativă necesară pentru Tarnița-Lăpuștești impune o justificare economică solidă, care să ia în considerare nu doar producția directă de energie, ci și valoarea serviciilor de rețea pe care le va furniza și importanța sa strategică pentru viitorul energetic al României. Deși costul inițial este substanțial, beneficiile pe termen lung, cum ar fi stabilitatea îmbunătățită a rețelei, utilizarea optimizată a centralelor electrice existente și o mai bună integrare a surselor regenerabile, ar putea depăși investiția inițială. O analiză cost-beneficiu cuprinzătoare este esențială pentru a evalua pe deplin meritele economice ale proiectului.
3. Înțelegerea Hidroelectricității cu Acumulare prin Pompaj: Principii și Avantaje.
 * 3.1. Principii Operaționale ale Hidroelectricității cu Acumulare prin Pompaj.
Hidrocentrala cu acumulare prin pompaj funcționează pe principiul stocării energiei sub formă de energie potențială gravitațională a apei. În perioadele de consum redus de energie electrică, cum ar fi noaptea sau în weekend, când există un surplus de energie în rețea (adesea provenind din surse cu funcționare continuă sau din producția ridicată a surselor regenerabile), această energie este utilizată pentru a pompa apa dintr-un bazin inferior (lac sau râu) într-un bazin superior, situat la o altitudine mai mare. Apa este astfel stocată, acumulând energie potențială datorită diferenței de nivel.
În perioadele de vârf de consum sau atunci când producția de energie din alte surse este insuficientă, apa stocată în bazinul superior este eliberată și lăsată să curgă înapoi spre bazinul inferior, trecând prin turbine hidraulice care acționează generatoare electrice, producând astfel energie electrică. Multe centrale moderne cu acumulare prin pompaj utilizează turbine și generatoare reversibile, care pot funcționa atât ca pompe (pentru a ridica apa), cât și ca turbine (pentru a genera electricitate), optimizând astfel eficiența și flexibilitatea sistemului.
 * 3.2. Avantajele Hidroelectricității cu Acumulare prin Pompaj pentru Stocarea Energiei și Stabilizarea Rețelei.
Hidroelectricitatea cu acumulare prin pompaj (PSH) oferă numeroase avantaje semnificative pentru stocarea energiei și stabilizarea rețelei electrice. În primul rând, PSH reprezintă cea mai mare și mai veche formă de stocare a energiei la scară largă, având capacitatea de a stoca cantități semnificative de energie, esențiale pentru echilibrarea rețelei și integrarea surselor regenerabile.
Un alt avantaj crucial este rolul PSH în asigurarea stabilității și fiabilității rețelei electrice. Centralele cu acumulare prin pompaj pot răspunde rapid la fluctuațiile cererii de energie, reglând frecvența și tensiunea în rețea și furnizând servicii auxiliare esențiale, cum ar fi rezervele de putere și capacitatea de pornire autonomă în caz de avarie majoră a sistemului (black start). Această capacitate de răspuns rapid este deosebit de importantă în contextul creșterii ponderii surselor regenerabile intermitente, care pot genera fluctuații semnificative în producția de energie. PSH permite absorbția excesului de energie produs de vânt și soare în perioadele de producție ridicată și eliberarea acestei energii atunci când producția din surse regenerabile este scăzută sau cererea de energie este mare.
În plus, centralele cu acumulare prin pompaj au o eficiență relativ ridicată (randament de ciclu complet de 70-80%) și o durată de viață lungă, de peste 50 de ani, ceea ce le face o soluție de stocare sustenabilă pe termen lung. Deși investiția inițială poate fi ridicată, costurile operaționale sunt relativ scăzute, iar pe termen lung, PSH poate fi o soluție rentabilă pentru stocarea energiei la scară mare, în special comparativ cu alte tehnologii. De asemenea, prin capacitatea sa de a stoca energia în perioadele de cerere scăzută și de a o elibera în perioadele de vârf, PSH contribuie la optimizarea utilizării centralelor electrice de bază, cum ar fi cele nucleare, care funcționează cel mai eficient la o putere constantă.
Hidroelectricitatea cu acumulare prin pompaj oferă o combinație unică de capacitate de stocare la scară largă, servicii de stabilizare a rețelei și o durată de viață operațională lungă, ceea ce o face un activ valoros pentru un sistem energetic modern cu o pondere semnificativă de energie regenerabilă. Deși necesită condiții geografice specifice, avantajele sale în ceea ce privește stocarea de lungă durată și suportul pentru rețea sunt greu de egalat de alte tehnologii.
4. Explorarea Potențialului României pentru Dezvoltarea Stocării prin Pompaj.
 * 4.1. Analiza Siturilor Potențiale Identificate și Caracteristicile Lor.
Pe lângă proiectul emblematic Tarnița-Lăpuștești, România are un potențial semnificativ pentru dezvoltarea suplimentară a capacităților de stocare hidroelectrică prin pompaj. Un alt proiect important în acest sens este cel de la Islaz, situat la 3,5 kilometri de confluența râului Olt cu Dunărea. Acest proiect, conceput inițial în 2004 și relansat recent de Hidroelectrica, are un cost estimat de 450 de milioane de euro și o capacitate de 28,8 MW, cu patru turbine. Spre deosebire de Tarnița-Lăpuștești, proiectul de la Islaz are un caracter multifuncțional, fiind destinat în principal irigațiilor, pisciculturii, prevenirii inundațiilor și ca traversare rutieră, doar 30% din capacitatea sa fiind alocată producției de energie. Scopul său este de a pompa apa către alte lacuri de acumulare hidroelectrice situate în amonte pe cursul inferior al Oltului, inclusiv Ipotești, Drăgănești Frunzaru, Rusănești și Izbiceni.
Proiectul de la Islaz reprezintă o infrastructură de gestionare a apei cu multiple utilizări, incluzând și o componentă de stocare a energiei, sugerând un model potențial pentru integrarea stocării prin pompaj cu alte nevoi de gestionare a resurselor de apă. Combinarea stocării energiei cu funcții esențiale precum irigațiile și controlul inundațiilor poate îmbunătăți viabilitatea economică generală și beneficiile sociale ale proiectelor hidroenergetice prin pompaj, făcându-le mai atractive pentru părțile interesate.
În plus, Hidroelectrica a realizat un studiu pentru identificarea de noi situri potențiale pentru centrale cu acumulare prin pompaj în partea de est a României, o zonă cu o dezvoltare semnificativă a parcurilor eoliene și unde se află Centrala Nucleară de la Cernavodă. Studiul a analizat 50 de situri potențiale în județele Covasna, Vrancea, Buzău, Constanța, Tulcea și Galați, selectând inițial șase situri pentru o analiză detaliată: Igniș-Firiza, Răstolița, Izvorul Muntelui, Dunăre Banat, Argeș-Poiana Paltinului și Dobrogea Podiș. Ulterior, cinci dintre aceste situri au fost alese pentru o analiză aprofundată: Poiana (județul Galați), Siriu (județul Buzău), Seimeni (județul Tulcea), Cireșu (județul Covasna) și Saligny (județul Constanța), pentru care au fost estimate capacitatea instalată și investiția necesară. Deși nu este specific un proiect de stocare prin pompaj în acest context, este relevant de menționat că Hidroelectrica va pune în funcțiune până la sfârșitul anului 2025 centrala hidroelectrică Răstolița, cu o capacitate instalată de 35,2 MW.
Este important de menționat că România are deja o capacitate instalată de 91,5 MW în cinci centrale cu acumulare prin pompaj, operate de Hidroelectrica. Deși aceste capacități sunt relativ mici în comparație cu proiectul Tarnița-Lăpuștești, ele indică o experiență existentă în țară cu această tehnologie. Cunoștințele și expertiza dobândite din operarea acestor facilități existente ar putea fi valoroase pentru dezvoltarea proiectelor viitoare de stocare prin pompaj, inclusiv a celor de scară mai mare.
 * 4.2. Fezabilitatea și Provocările Extinderii Capacității de Stocare prin Pompaj.
Extinderea capacității de stocare hidroelectrică prin pompaj în România necesită o analiză atentă a mai multor factori, inclusiv cerințele geografice și topografice, considerentele de mediu, procesele de autorizare și reglementare, costurile investiționale și viabilitatea financiară, precum și percepția publică și implicarea părților interesate. Centralele cu acumulare prin pompaj necesită un teren adecvat, cu diferențe semnificative de nivel pentru a crea bazinele de acumulare superior și inferior. Identificarea unor astfel de situri care să minimizeze impactul asupra mediului și asupra comunităților locale este o provocare importantă.
Construirea de noi centrale cu acumulare prin pompaj poate avea un impact semnificativ asupra mediului, afectând ecosistemele acvatice și terestre, regimul hidrologic al râurilor și utilizarea terenurilor. Obținerea autorizațiilor de mediu necesare poate fi un proces lung și complex, necesitând studii detaliate de impact și măsuri de atenuare adecvate. Costurile investiționale ridicate asociate cu proiectele de stocare prin pompaj necesită o justificare economică clară și condiții de investiții atractive pentru a atrage capital privat. În plus, este esențială o comunicare transparentă și o implicare activă a publicului și a părților interesate pe parcursul întregului proces de dezvoltare a proiectului pentru a răspunde preocupărilor și a asigura acceptarea socială.
Extinderea capacității de stocare prin pompaj în România va necesita o analiză atentă a constrângerilor geografice, a impactului asupra mediului, a cadrelor de reglementare și a viabilității financiare, necesitând studii de fezabilitate amănunțite și o planificare strategică. Deși România are un potențial hidroenergetic semnificativ, nu toate siturile sunt potrivite pentru stocarea prin pompaj. O evaluare sistematică a siturilor potențiale, care să ia în considerare atât fezabilitatea tehnică, cât și durabilitatea mediului, este crucială pentru identificarea proiectelor viabile.
5. Rolul Actual al Lacurilor de Acumulare Hidroelectrice în Sistemul Energetic al României.
 * 5.1. Contribuția la Producția de Energie Electrică.
Hidroenergia joacă un rol semnificativ în mixul energetic al României, reprezentând o parte importantă a capacității totale instalate de generare a energiei electrice. Capacitatea instalată a hidrocentralelor reprezintă aproape 30% din totalul capacității instalate în România. Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie hidroelectrică din țară, având o capacitate instalată maximă de 6,2 GW. Cu toate acestea, se estimează că doar aproximativ 40% din potențialul hidroenergetic al României este utilizat în prezent. În anul 2022, hidroenergia a reprezentat cea mai mare sursă de producție de energie electrică în România, cu o pondere anuală de 25%. În luna ianuarie 2022, producția de energie hidroelectrică a variat între 1000 și 1500 MW între noapte și zi, contribuind la echilibrarea rețelei.
 * 5.2. Utilizarea pentru Managementul Apei și Alte Scopuri.
Pe lângă producția de energie electrică, lacurile de acumulare hidroelectrice din România sunt utilizate și pentru alte scopuri, cum ar fi controlul inundațiilor, irigațiile și alimentarea cu apă potabilă. Proiectul Islaz, menționat anterior, este un exemplu relevant în acest sens, având ca scop principal irigațiile și prevenirea inundațiilor, cu o componentă energetică secundară. Gestionarea integrată a resurselor de apă este esențială pentru a asigura utilizarea eficientă și durabilă a acestor infrastructuri complexe.
 * 5.3. Furnizarea de Servicii de Rețea de către Centralele Hidroelectrice Existente.
Centralele hidroelectrice convenționale din România furnizează deja anumite servicii de rețea, contribuind la stabilitatea sistemului energetic. Hidroelectrica, ca principal producător, oferă servicii de reglare secundară, asigurând 58,05% din banda de putere necesară pentru acest serviciu. De asemenea, compania contribuie semnificativ la rezerva terțiară rapidă, acoperind 79,07% din necesar, și la rezerva terțiară rapidă pe scădere, cu 26,26%. În plus, Hidroelectrica asigură 100% din serviciul de energie reactivă, esențial pentru menținerea stabilității Sistemului Energetic Național.
 * 5.4. Practici Actuale de Management al Apei în Lacurile de Acumulare Hidroelectrice din România.
Gestionarea apei în lacurile de acumulare hidroelectrice din România implică un echilibru complex între producția de energie, cerințele de mediu și alte utilizări ale apei. După aderarea României la Uniunea Europeană, legislația și instituțiile au fost modernizate, transpunând acquis-ul comunitar în domeniul apelor. Directiva Cadru privind Apa (2000/60/CE) are ca obiectiv principal atingerea "stării bune" a tuturor corpurilor de apă. În acest context, se acordă o atenție sporită asigurării debitului ecologic, care are rolul de a menține condiții optime pentru ecosistemele acvatice, imitând variabilitatea debitelor dintr-un regim natural. Metodologia aplicată în România din 2022 pentru stabilirea debitului ecologic se bazează pe calcule hidrologice și ia în considerare perioadele de ape scăzute, medii și mari, încercând să imite regimurile hidrologice naturale. Cu toate acestea, până în 2020, debitul ecologic era adesea asignat o valoare constantă pe tot parcursul anului, ceea ce a condus la răspunsuri ecologice negative. În prezent, se tinde către o abordare holistică, care ia în considerare condițiile ecologice, hidraulice și hidrologice, precum și cerințele societății umane.
Lacurile de acumulare hidroelectrice existente în România joacă deja un rol crucial în producția de energie electrică și furnizează servicii valoroase pentru rețea. Înțelegerea funcționării lor actuale și a practicilor de gestionare a apei este esențială pentru evaluarea potențialului de integrare a capacităților de stocare prin pompaj sau de dezvoltare a unor noi facilități dedicate. Experiența acumulată din gestionarea lacurilor de acumulare existente, inclusiv echilibrarea producției de energie cu reglementările de mediu și alte nevoi de utilizare a apei, poate oferi lecții valoroase pentru dezvoltarea și operarea proiectelor de stocare prin pompaj.
6. Analiză Comparativă: Stocarea Hidroelectrică prin Pompaj vs. Stocarea Energiei în Baterii în Contextul Românesc.
 * 6.1. Puncte Forte și Puncte Slabe ale Fiecarei Tehnologii.
Atât stocarea hidroelectrică prin pompaj (PSH), cât și sistemele de stocare a energiei în baterii (BESS) reprezintă soluții importante pentru gestionarea energiei, dar fiecare tehnologie are propriile sale puncte forte și puncte slabe.
Stocarea Hidroelectrică prin Pompaj:
 * Puncte Forte: Capacitate de stocare a energiei la scară largă, capacitate de stocare de lungă durată (ore sau chiar zile), furnizare de servicii de stabilizare a rețelei (reglare de frecvență, rezerve), durată de viață lungă (peste 50 de ani), potențial cost-eficiență pentru capacități mari.
 * Puncte Slabe: Costuri inițiale de capital ridicate, limitări geografice (necesită topografie specifică cu diferențe de nivel), termene de dezvoltare mai lungi, potențial impact asupra mediului (modificarea cursurilor de apă, efecte asupra ecosistemelor).
Sisteme de Stocare a Energiei în Baterii (BESS):
 * Puncte Forte: Timpi de răspuns foarte rapizi, modulare și scalabile (pot fi instalate în diverse locații și capacități), costuri în scădere, termene de dezvoltare mai scurte.
 * Puncte Slabe: Durată de stocare limitată (de obicei câteva ore), degradarea capacității în timp, potențiale probleme de siguranță (risc de incendiu sau explozie în caz de defectare termică), dependență de materiale specifice (litiu, cobalt etc.) cu vulnerabilități în lanțul de aprovizionare, provocări legate de reciclare.
 * 6.2. Aplicații Optime și Sinergii.
Stocarea hidroelectrică prin pompaj și sistemele de stocare în baterii nu sunt tehnologii concurente, ci mai degrabă complementare, care pot fi utilizate strategic pentru a răspunde diferitelor nevoi ale sistemului energetic. PSH este ideală pentru stocarea energiei pe durată lungă și la scară mare, oferind stabilitate rețelei și facilitând integrarea surselor regenerabile intermitente cu variații sezoniere sau diurne semnificative. BESS, pe de altă parte, sunt mai potrivite pentru aplicații care necesită timpi de răspuns foarte rapizi, cum ar fi reglarea frecvenței și stocarea energiei pe durată scurtă, pentru a acoperi variațiile orare sau sub-orare ale producției din surse regenerabile sau ale cererii de energie.
În contextul sistemului energetic românesc, PSH, prin proiectul Tarnița-Lăpuștești, ar putea juca un rol crucial în echilibrarea sarcinii și optimizarea funcționării centralei nucleare de la Cernavodă, precum și în integrarea unui volum tot mai mare de energie eoliană și solară. BESS, datorită flexibilității lor, pot fi implementate în diverse puncte ale rețelei pentru a oferi servicii de reglare locală, pentru a sprijini rețelele electrice distribuite și pentru a optimiza autoconsumul în cazul sistemelor fotovoltaice rezidențiale sau comerciale. O strategie eficientă ar putea implica o combinație inteligentă a ambelor tehnologii, valorificând punctele forte ale fiecăreia pentru a asigura un sistem energetic mai fiabil, flexibil și durabil.
Stocarea hidroelectrică prin pompaj și stocarea în baterii nu se exclud reciproc, ci sunt tehnologii complementare care pot fi implementate strategic pentru a răspunde diferitelor nevoi de stocare a energiei în cadrul sistemului energetic românesc. O abordare echilibrată, care valorifică punctele forte ale ambelor tehnologii, va fi cea mai eficientă în asigurarea unui sistem energetic fiabil și rezilient în România.
7. Politici și Inițiative Guvernamentale de Sprijinire a Dezvoltării Stocării Energiei.
 * 7.1. Sprijinul pentru Tarnița-Lăpuștești.
Guvernul României a exprimat în mod constant un sprijin puternic pentru proiectul Tarnița-Lăpuștești, recunoscându-l ca o prioritate strategică pentru securitatea energetică națională. Ministrul Energiei a subliniat importanța acestui proiect pentru echilibrarea sistemului energetic național și și-a exprimat încrederea în realizarea sa în cel mai rapid ritm posibil. Proiectul este considerat esențial pentru îmbunătățirea funcționării centralei nucleare de la Cernavodă și pentru integrarea surselor regenerabile intermitente.
 * 7.2. Programe pentru Sisteme de Stocare a Energiei în Baterii.
Pe lângă susținerea proiectului Tarnița-Lăpuștești, guvernul român a lansat mai multe programe și inițiative de finanțare pentru promovarea implementării sistemelor de stocare a energiei în baterii (BESS), inclusiv prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și Fondul pentru Modernizare. Un program specific alocă 150 de milioane de euro pentru sisteme de stocare a energiei în baterii independente, printr-un proces competitiv de ofertare, unde criteriul principal este valoarea ajutorului de stat solicitat în EUR/MWh. Acest program vizează sprijinirea investițiilor în stocarea energiei regenerabile (solară, eoliană și hidro) care pot funcționa independent. Un alt program, cu un buget de 150 de milioane de euro, este dedicat sistemelor de stocare a energiei în baterii "behind-the-meter", dezvoltate în conjuncție cu instalații de energie regenerabilă existente. Obiectivul general al guvernului este de a atinge o capacitate de stocare în baterii de cel puțin 1000 MW în următorii doi ani. În acest context, R.Power a obținut o finanțare nerambursabilă de 15 milioane de euro pentru construirea unui proiect BESS de 254 MWh. De asemenea, Hidroelectrica intenționează să construiască o instalație de stocare a energiei de 72 MWh la parcul eolian Crucea, cu o investiție estimată la 20 de milioane de euro.
 * 7.3. Planul Național Integrat Energie și Climat (PNIEC).
Planul Național Integrat Energie și Climat (PNIEC) al României include obiective și strategii clare privind energia regenerabilă și stocarea energiei. România și-a propus să atingă 5 GW de capacitate de stocare a energiei până în 2026 și 8 GW de capacitate de energie regenerabilă până în 2030. PNIEC prevede ca 36% din energia țării să provină din surse regenerabile până în 2030. În ceea ce privește stocarea în baterii, se estimează o capacitate de 400-500 MWh până în 2025.
 * 7.4. Cadru de Reglementare și Stimulente.
În 2014, a fost adoptată o ordonanță care prevede ajutoare de stat pentru investitorii în hidrocentrale cu acumulare prin pompaj. Acest lucru demonstrează intenția guvernului de a sprijini financiar dezvoltarea acestui tip de proiecte. Cu toate acestea, directorul SAPE a menționat că legislația actuală, în special în ceea ce privește condițiile de mediu, nu este suficient de atractivă pentru proiecte atât de complexe, sugerând necesitatea unor îmbunătățiri ale cadrului de reglementare pentru a facilita investițiile în stocarea hidroelectrică prin pompaj.
Guvernul român promovează activ dezvoltarea atât a stocării hidroelectrice prin pompaj (prin proiectul Tarnița-Lăpuștești), cât și a stocării în baterii (prin diverse programe de finanțare și obiective), recunoscând importanța ambelor tehnologii pentru atingerea obiectivelor sale de tranziție energetică. Sprijinul paralel pentru ambele tipuri de stocare a energiei indică o înțelegere strategică a rolurilor lor complementare într-un viitor sistem energetic dominat de surse regenerabile. Obiectivele specifice pentru implementarea stocării în baterii sugerează un accent pe termen scurt pe stabilizarea și flexibilitatea rețelei.
8. Recomandări Strategice pentru Avansarea Stocării Hidroelectrice prin Pompaj în România.
Pentru a valorifica pe deplin potențialul stocării hidroelectrice prin pompaj și a asigura o contribuție semnificativă la sistemul energetic național, România ar trebui să ia în considerare următoarele recomandări strategice:
 * Prioritizarea și accelerarea proiectului Tarnița-Lăpuștești: Trebuie depuse eforturi susținute pentru depășirea obstacolelor actuale și asigurarea finalizării cu succes a studiului de fezabilitate și a construcției ulterioare. Acest lucru ar putea include o analiză detaliată a motivelor anulărilor anterioare ale licitației și implementarea unor măsuri corective pentru a atrage ofertanți credibili și a asigura un proces de achiziție transparent și eficient. Parteneriatele cu companii internaționale cu experiență relevantă, cum ar fi EDF și Itochu, ar trebui explorate activ.
 * Realizarea de studii de fezabilitate cuprinzătoare pentru alte situri potențiale: Este esențială continuarea evaluării detaliate a siturilor promițătoare identificate de Hidroelectrica și a altor locații potențiale, luând în considerare factorii tehnici, economici și de mediu. Aceste studii ar trebui să analizeze nu doar fezabilitatea tehnică a proiectelor, ci și impactul lor asupra mediului și asupra comunităților locale, precum și potențialele beneficii socio-economice.
 * Dezvoltarea unui cadru de reglementare clar și favorabil pentru stocarea hidroelectrică prin pompaj: Guvernul ar trebui să stabilească un proces de autorizare simplificat și reglementări clare pentru a atrage investiții și a facilita dezvoltarea proiectelor de stocare prin pompaj. Acest lucru ar putea include stimulente financiare, garanții de venituri și un cadru de reglementare care să recunoască valoarea serviciilor de rețea furnizate de centralele cu acumulare prin pompaj.
 * Explorarea unor modele inovatoare de finanțare și investiții: Având în vedere costurile de capital ridicate ale proiectelor de stocare prin pompaj, ar trebui explorate parteneriatele public-privat, colaborările internaționale și mecanismele de finanțare dedicate. Accesarea fondurilor europene disponibile și utilizarea eficientă a Fondului pentru Modernizare sunt esențiale.
 * Integrarea stocării prin pompaj în planificarea energetică pe termen lung: Stocarea hidroelectrică prin pompaj ar trebui inclusă ca o componentă cheie a strategiei energetice pe termen lung a României, recunoscând rolul său crucial în stabilitatea rețelei și integrarea energiei regenerabile. Planificarea energetică ar trebui să ia în considerare sinergiile dintre stocarea prin pompaj și alte tehnologii de stocare, precum și cu alte surse de energie.
 * Promovarea cercetării și dezvoltării în tehnologiile de stocare prin pompaj: Investițiile în cercetare și dezvoltare pot contribui la identificarea de soluții tehnologice avansate, la reducerea costurilor și la îmbunătățirea eficienței centralelor cu acumulare prin pompaj. România ar putea colabora cu institute de cercetare și companii din alte țări cu experiență în acest domeniu.
 * Asigurarea durabilității mediului și a acceptării sociale: Este crucială realizarea unor evaluări amănunțite ale impactului asupra mediului pentru toate proiectele de stocare prin pompaj și implicarea activă a comunităților locale și a altor părți interesate pentru a asigura o dezvoltare durabilă și responsabilă din punct de vedere social.
9. Concluzie: Viitorul Stocării Hidroelectrice prin Pompaj în Mixul Energetic Durabil al României.
Stocarea energiei joacă un rol critic în facilitarea tranziției României către un viitor energetic mai durabil și sigur. Proiectul Tarnița-Lăpuștești reprezintă o inițiativă strategică de importanță națională, având potențialul de a deveni o piatră de temelie a acestei tranziții. Potențialul României pentru dezvoltarea stocării hidroelectrice prin pompaj este semnificativ, având în vedere avantajele geografice ale țării și nevoia tot mai mare de soluții de stocare a energiei la scară largă.
Dezvoltarea cu succes a proiectului Tarnița-Lăpuștești, alături de explorarea și implementarea altor situri potențiale și de o strategie coerentă de susținere a stocării în baterii, va contribui în mod semnificativ la independența energetică a României, la stabilitatea rețelei electrice și la atingerea obiectivelor de combatere a schimbărilor climatice. Stocarea hidroelectrică prin pompaj, în combinație cu alte tehnologii de stocare a energiei, va juca un rol esențial în asigurarea unui sistem energetic flexibil, fiabil și durabil pentru viitorul României.

4.4.25

Analiza unui sistem de pensii propus pentru Pilonul 5 în România: Investiții în infrastructura națională

 1. Rezumat executiv:

Propunerea de a stabili un nou sistem de pensii de stat "Pilonul 5" în România, caracterizat prin ereditatea sa și finanțarea prin investiții strategice în infrastructura energetică națională, rețelele de distribuție a apei și companiile de reciclare a deșeurilor, prezintă o abordare unică pentru a aborda provocările legate de sustenabilitatea pensiilor națiunii și nevoile de dezvoltare a infrastructurii. Acest sistem se abate de la modelele tradiționale prin oferirea de beneficii în natură, cum ar fi costuri reduse la utilități și acces potențial la resurse din alte sectoare investite, cum ar fi agricultura și mineritul, în loc de plăți monetare directe. Acest raport analizează fezabilitatea, beneficiile potențiale și provocările asociate cu implementarea acestui sistem inovator. Constatările cheie sugerează că, deși propunerea se aliniază tendințelor globale ale fondurilor de pensii care investesc în infrastructură și oferă avantaje potențiale în ceea ce privește dezvoltarea națională și beneficii imediate pentru contribuitori, ar trebui abordate cu atenție obstacole semnificative legate de cadrele juridice și fiscale, distribuția beneficiilor în natură, guvernanța și integrarea cu sistemul de pensii existent. Viabilitatea generală depinde de studii de fezabilitate amănunțite, reforme legislative și stabilirea unor mecanisme administrative și de reglementare robuste.

2. Introducere:

Actualul sistem de pensii din România se confruntă cu o presiune crescândă din cauza evoluției tendințelor demografice, inclusiv îmbătrânirea populației și scăderea natalității.1 Aceste schimbări reprezintă provocări semnificative pentru sustenabilitatea pe termen lung a pilonilor de pensii existenți. În același timp, națiunea se confruntă cu nevoi substanțiale de infrastructură în sectoare critice, cum ar fi energia, apa și gestionarea deșeurilor, necesitând investiții semnificative și susținute.4 Sistemul propus pentru Pilonul 5 oferă o sinergie potențială prin legarea directă a finanțării unui nou pilon de pensii de dezvoltarea și modernizarea acestor infrastructuri naționale esențiale. Această conexiune ar putea oferi un beneficiu dublu, abordând atât securitatea financiară pe termen lung a cetățenilor, cât și nevoia critică de modernizare a infrastructurii.

Conceptul de bază al acestui sistem propus pentru Pilonul 5 implică un pilon de pensii de stat ereditar în care persoanele pot intra în orice moment al vieții lor. Mecanismul de finanțare ar fi prin investiții în sistemul energetic național, rețelele de distribuție a apei și companiile de reciclare a deșeurilor. În loc să primească beneficii de pensie sub formă de plăți monetare, investitorii în acest pilon ar primi beneficii în natură. Aceste beneficii ar include dreptul la energie și apă, prețuri reduse pentru distribuția de energie electrică, gaze și apă și, potențial, beneficii derivate din investiții în alte sectoare, cum ar fi mineritul și agricultura. Un obiectiv declarat al acestui sistem este eliminarea comercianților speculativi de pe piața energetică, asigurând o sursă stabilă și continuă de finanțare pentru unitățile de producție a energiei. Aceasta, la rândul său, se anticipează că va duce la prețuri mai mici la energie, făcând țara mai atractivă pentru industriile energointensive. În plus, propunerea sugerează că angajații sau investitorii ar primi beneficii imediate sub formă de costuri reduse la energie din prima lună de participare. Strategia de investiții s-ar extinde și la exploatarea resurselor naturale, cum ar fi mineralele, gazele și petrolul, precum și la achiziționarea și operarea de terenuri agricole pentru a furniza alimente sănătoase, sporind și mai mult sustenabilitatea pensiei. Participarea la acest pilon ar fi voluntară, cu niveluri de contribuție variate. Statul ar oferi stimulente prin acordarea de scutiri de taxe pentru aceste beneficii de pensie în natură și prin neobligarea contribuitorilor de a raporta această formă de compensare autorităților fiscale. Efectul social și financiar general este menit să se alinieze principiilor dezvoltării durabile. Această abordare inovatoare reprezintă o abatere semnificativă de la accentul convențional pe plățile monetare în sistemele de pensii existente. Analizarea fezabilității și implicațiilor unui astfel de sistem este scopul central al acestui raport.

3. Peisajul actual al sistemului de pensii din România:

Sistemul de pensii românesc este structurat în prezent pe patru piloni, concepuți pentru a asigura securitatea veniturilor pentru pensionari.9 Înțelegerea caracteristicilor acestor piloni existenți este esențială pentru evaluarea rolului și impactului potențial al sistemului propus pentru Pilonul 5.

Pilonul I reprezintă sistemul public de pensii, un sistem de stat obligatoriu și administrat de stat, reglementat de Legea nr. 263/2010.9 Acest pilon funcționează pe principiul solidarității intergeneraționale, unde contribuțiile populației active actuale sunt utilizate pentru plata pensiilor pensionarilor actuali.9 Persoanele devin eligibile pentru o pensie din Pilonul I după ce au contribuit la sistemul public de asigurări sociale pentru un număr specificat de ani. Sistemul cuprinde mai multe categorii de pensii, inclusiv pensii pentru limită de vârstă, anticipate, anticipate parțiale, de invaliditate și de urmaș.9 Cota de contribuție pentru asigurările sociale este de 25% din venitul lunar brut, din care 20,25% sunt alocate Pilonului I.9 Dependența Pilonului I de stabilitate a forței de muncă îl face intrinsec vulnerabil la schimbările demografice, cum ar fi îmbătrânirea populației și scăderea natalității, care pot duce la o scădere a numărului de contribuitori în raport cu numărul de beneficiari.

Pilonul II constă în fonduri de pensii private obligatorii administrate privat, introduse în România în 2008 și reglementate de Legea nr. 411/2004.9 Participarea la Pilonul II este obligatorie pentru persoanele care au început să lucreze după 2008.9 O parte din contribuția de asigurări sociale, respectiv 4,75% din venitul lunar brut, este redirecționată către conturi individuale de pensii private.9 Aceste fonduri sunt gestionate de companii private care investesc contribuțiile în diverse instrumente financiare, inclusiv depozite, obligațiuni guvernamentale, obligațiuni corporative și acțiuni.9 Scopul Pilonului II este de a suplimenta beneficiile primite din Pilonul I, oferind un nivel suplimentar de venit la pensie. Beneficiile din Pilonul II devin plătibile la pensionarea în sistemul public de pensii, în caz de invaliditate sau către moștenitorii participantului în caz de deces.9 Acest pilon introduce un element de acumulare de capital în sistemul de pensii românesc.

Pilonul III reprezintă fonduri de pensii private facultative administrate privat, reglementate de Legea nr. 204/2006.9 Acest sistem este opțional și este conceput pentru persoanele care doresc să își asigure o sursă suplimentară de venit dincolo de pensiile publice și private obligatorii.9 Participanții pot contribui cu până la 15% din salariul lunar brut, iar aceste contribuții sunt deductibile fiscal în anumite limite.11 Strategiile de investiții utilizate în Pilonul III sunt în general similare cu cele din Pilonul II.31 Fondurile acumulate devin accesibile la pensionare, în caz de invaliditate sau la decesul participantului.9 Pilonul III oferă persoanelor un control mai mare asupra economiilor lor pentru pensie.

Pilonul IV constă în pensii ocupaționale, care sunt stabilite la inițiativa angajatorului.9 Contribuțiile la aceste fonduri sunt plătite de angajator pentru toți angajații săi, iar sistemul este supravegheat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).9 Angajații au, de asemenea, opțiunea de a face contribuții suplimentare la același fond.9 Pilonul IV oferă un mecanism colectiv de economisire la locul de muncă.

Actualul sistem de pensii românesc, în special Pilonul I, se confruntă cu provocări semnificative în ceea ce privește sustenabilitatea pe termen lung și adecvarea beneficiilor viitoare.1 Îmbătrânirea populației și scăderea natalității creează un raport din ce în ce mai nefavorabil între contribuitori și beneficiari, exercitând o presiune considerabilă asupra capacității sistemului public de pensii de a-și îndeplini obligațiile.1 Pilonul I funcționează deja cu un deficit financiar.1 Proiecțiile indică o potențială scădere a ratei de înlocuire a pensiei în viitor, ridicând îngrijorări cu privire la adecvarea venitului la pensie pentru viitorii pensionari.1 În acest context, fondurile de pensii administrate privat în cadrul Pilonilor II și III sunt recunoscute ca soluții complementare cruciale care pot contribui la asigurarea unui standard de viață mai decent pentru persoanele la pensie.1 Provocările demografice și de sustenabilitate financiară cu care se confruntă sistemul existent subliniază necesitatea de a explora și de a lua în considerare abordări inovatoare, cum ar fi Pilonul 5 propus, pentru a asigura viitorul pensiilor în România.

4. Analiza fezabilității sistemului propus pentru Pilonul 5:

Implementarea sistemului de pensii propus pentru Pilonul 5, cu modelul său unic de finanțare și distribuție a beneficiilor, necesită o examinare amănunțită a fezabilității sale pe diverse dimensiuni.

Investiția în infrastructura energetică națională este un principiu central al propunerii pentru Pilonul 5. În prezent, finanțarea infrastructurii energetice a României se bazează pe o combinație de mecanisme, inclusiv granturi și stimulente guvernamentale, fonduri ale Uniunii Europene, investiții private și parteneriate public-private.4 Fondurile UE, cum ar fi Fondul de Coeziune, Fondul de Modernizare și Mecanismul de Redresare și Reziliență, joacă un rol semnificativ în sprijinirea proiectelor de infrastructură energetică.4 Investițiile private sunt, de asemenea, din ce în ce mai importante, în special în energia regenerabilă și proiectele de modernizare.39 Peisajul existent al finanțării infrastructurii energetice în România sugerează că un fond de pensii de stat ar putea funcționa ca un investitor major în acest sector. La nivel global, fondurile de pensii alocă din ce în ce mai mult capital activelor de infrastructură, inclusiv infrastructurii energetice, datorită potențialului lor de rentabilitate stabilă pe termen lung, care se poate alinia cu pasivele pe termen lung ale sistemelor de pensii.46 Fondurile de pensii gestionează adesea rezerve de capital substanțiale, ceea ce le face potrivite pentru investițiile la scară largă necesare proiectelor de infrastructură.48 Pentru Pilonul 5 propus, beneficiile potențiale ale investiției în infrastructura energetică ar putea include rentabilități stabile, protejate împotriva inflației, pe termen lung 47 și o contribuție directă la sporirea securității energetice naționale, așa cum se subliniază în solicitarea utilizatorului. Cu toate acestea, astfel de investiții nu sunt lipsite de riscuri. Volatilitatea pieței, modificările de reglementare din sectorul energetic, potențialele întârzieri în finalizarea proiectelor și perturbările tehnologice ar putea afecta rentabilitatea și viabilitatea acestor investiții. În plus, gestionarea eficientă a investițiilor în sectorul energetic ar necesita probabil expertiză specializată în cadrul structurii de management a fondului de pensii.

Propunerea prevede, de asemenea, investiții în utilități de apă și gestionare a deșeurilor. Aceste sectoare din România sunt supuse controlului guvernamental și diverselor reglementări.52 Proprietatea asupra acestor utilități poate fi publică sau privată.53 Cadre de reglementare specifice guvernează funcționarea companiilor din sectoarele de energie electrică, gaze și apă.52 Înțelegerea acestor structuri specifice de reglementare și proprietate este crucială pentru evaluarea fezabilității investițiilor fondurilor de pensii în aceste utilități. Investiția în servicii esențiale, cum ar fi apa și gestionarea deșeurilor, ar putea oferi fondului de pensii rentabilități stabile datorită cererii constante pentru aceste servicii. Cu toate acestea, practicabilitatea deținerii de participații în aceste companii și furnizarea directă de beneficii în natură, cum ar fi dreptul la apă sau reduceri la gestionarea deșeurilor legate de contribuțiile individuale la pensie, prezintă potențiale provocări. Spre deosebire de consumul de energie, care poate fi măsurat și urmărit la nivel individual, legarea directă a contribuțiilor la pensie de consumul și prețul serviciilor de apă și deșeuri ar putea fi mai complexă și ar necesita sisteme administrative și de facturare complicate.

Extinzând sfera investițiilor, propunerea include exploatarea resurselor naturale (minerit, gaze, petrol) și agricultura. Fondurile de pensii la nivel global pot investi într-o gamă diversă de clase de active, inclusiv capital privat, care ar putea cuprinde investiții în resurse naturale.46 Agricultura este o componentă semnificativă a economiei românești 58, prezentând oportunități potențiale pentru crearea de valoare pe termen lung și contribuind la securitatea resurselor naționale. Cu toate acestea, investițiile în exploatarea resurselor naturale ridică considerații etice și potențiale impacturi asupra mediului pe care un fond de pensii de stat ar trebui să le evalueze cu atenție. Deși aceste sectoare ar putea diversifica portofoliul fondului de pensii, ar fi necesară o evaluare amănunțită a sustenabilității și a implicațiilor etice.

O provocare cheie în sistemul propus pentru Pilonul 5 constă în mecanismul de distribuire a beneficiilor în natură. Stabilirea unui sistem care să urmărească cu exactitate contribuțiile individuale și să aloce beneficii în natură corespunzătoare, cum ar fi limite specifice de consum de energie, alocații de utilizare a apei sau reduceri la gestionarea deșeurilor, ar putea fi complex din punct de vedere logistic și costisitor din punct de vedere administrativ. Ar trebui stabilite acorduri cu diverse companii de utilități și, potențial, ar putea fi necesară o nouă infrastructură de facturare pentru a facilita acest proces. Implementarea unui sistem de distribuire a beneficiilor în natură la scară națională prezintă obstacole logistice și administrative semnificative care ar necesita o planificare și o execuție atentă.

5. Implicații fiscale și juridice:

Implementarea sistemului de pensii propus pentru Pilonul 5 ar avea implicații fiscale și juridice semnificative care necesită o analiză atentă.

Legislația fiscală actuală din România supune, în general, doar veniturile în numerar impozitului pe venit.59 Beneficiile în natură pot fi considerate impozabile în anumite condiții, adesea legate de raporturile de muncă.60 De exemplu, Codul Fiscal, în special articolul 76, definește și reglementează tratamentul fiscal al veniturilor din salarii și al veniturilor asimilate salariilor, care pot include anumite beneficii în natură.62 Dividendele, care ar putea rezulta din investițiile fondului de pensii, sunt, de asemenea, supuse, de obicei, impozitului pe venit.70 Prin urmare, în cadrul fiscal actual, beneficiile de pensie în natură propuse pentru Pilonul 5, cum ar fi costurile reduse la utilități și accesul la resurse, ar putea fi tratate ca venituri impozabile pentru beneficiari.

Propunerea sugerează o scutire de taxe pentru aceste beneficii în natură acordate în cadrul Pilonului 5. Implementarea unei astfel de scutiri ar necesita modificări legislative ale Codului Fiscal actual. Aceasta ar avea probabil un impact asupra veniturilor bugetului de stat, deoarece aceste beneficii nu ar mai fi supuse impozitului pe venit. Definirea unor criterii clare și specifice pentru această scutire de taxe ar fi esențială pentru a preveni potențialele lacune și pentru a asigura un tratament corect și echitabil pentru toți beneficiarii. Scutirea de taxe propusă ar putea servi drept un stimulent semnificativ pentru ca persoanele să participe la Pilonul 5, dar structurarea sa juridică și fiscală ar necesita o analiză atentă din partea factorilor de decizie.

Înființarea și funcționarea Pilonului 5 ar fi, de asemenea, supuse legilor existente care reglementează fondurile de pensii și companiile de utilități. În timp ce Legea nr. 411/2004 reglementează fondurile de pensii private obligatorii administrate privat (Pilonul II) 16, iar Legea nr. 204/2006 reglementează fondurile de pensii facultative (Pilonul III) 28, natura unică a Pilonului 5, cu investițiile sale directe în infrastructură și distribuția de beneficii în natură, nu se încadrează perfect în cadrul stabilit de aceste legi. Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) supraveghează sistemul de pensii private și stabilește reglementări privind investițiile și evaluarea activelor, așa cum se prevede în Norma 11/2011.73 În plus, reglementări specifice guvernează funcționarea companiilor din sectoarele de energie, apă și gestionare a deșeurilor. În consecință, implementarea Pilonului 5 ar necesita probabil adoptarea unei noi legislații sau modificări semnificative ale legilor existente privind pensiile și utilitățile pentru a se adapta caracteristicilor și obiectivelor sale specifice.

6. Comparație cu modele internaționale de pensii durabile:

Examinarea modelelor internaționale de sisteme de pensii durabile care includ investiții în infrastructură poate oferi informații valoroase pentru sistemul propus pentru Pilonul 5 în România.

La nivel global, unele fonduri de pensii investesc din ce în ce mai mult în proiecte de infrastructură, inclusiv în sectoarele energetic, de transport și de utilități, ca parte a strategiilor lor de investiții pe termen lung.46 Aceste investiții sunt adesea determinate de potențialul de rentabilitate stabilă pe termen lung și de alinierea cu obiective mai largi de sustenabilitate.47 Exemple includ alocările fondurilor de pensii către proiecte de energie regenerabilă, dezvoltarea infrastructurii digitale și inițiative de transport durabil.47 În plus, există o tendință crescândă în rândul fondurilor de pensii de a lua în considerare factorii de mediu, sociali și de guvernanță (ESG) în procesele lor de luare a deciziilor de investiții.47 Aceasta reflectă o conștientizare tot mai mare a impactului pe termen lung al sustenabilității asupra performanței investițiilor și a bunăstării societății. În timp ce conceptul de fonduri de pensii care investesc în infrastructură câștigă teren la nivel internațional, modelul specific propus pentru Pilonul 5 în România, care se concentrează pe distribuția directă de beneficii în natură ca formă principală de rezultat al pensiei, este mai puțin obișnuit. Exemplele internaționale implică de obicei investiții în infrastructură menite să genereze rentabilități financiare care sunt apoi utilizate pentru a oferi pensii monetare pensionarilor.

Avantajele modelelor internaționale care implică investiții în infrastructură includ potențialul de rentabilități stabile și previzibile, alinierea investițiilor în pensii cu obiectivele naționale și globale de sustenabilitate și contribuția directă a capitalului de pensii la dezvoltarea și modernizarea infrastructurii esențiale. Cu toate acestea, aceste modele prezintă și anumite dezavantaje și riscuri. Investițiile în infrastructură sunt supuse riscurilor de piață, modificărilor de reglementare și potențialelor provocări specifice proiectelor. În plus, există potențialul de influență politică asupra deciziilor de investiții, în special atunci când sunt implicate fonduri de pensii mari, controlate de stat. Aplicabilitatea acestor modele internaționale în contextul românesc ar depinde de diverși factori, inclusiv de mediul de reglementare specific, de structura economiei românești și de cadrul existent al sistemului național de pensii. Adaptarea strategiilor internaționale de succes la nevoile și provocările unice ale României ar necesita o analiză atentă și, potențial, abordări adaptate.

7. Impactul economic și social potențial:

Sistemul de pensii propus pentru Pilonul 5 are potențialul de a genera impacturi economice și sociale semnificative în România.

Unul dintre impacturile economice cheie ar putea fi efectul prețurilor mai mici la energie asupra industriilor energointensive.83 Propunerea își propune în mod explicit să scadă prețurile la energie prin asigurarea unei finanțări continue pentru unitățile de producție a energiei și eliminarea comercianților speculativi. Costurile mai mici la energie ar putea face din România o locație mai atractivă pentru industriile care consumă cantități mari de energie, cum ar fi sectoarele chimic, siderurgic și de ciment, ceea ce ar putea duce la o competitivitate sporită, atragerea de noi investiții și crearea de oportunități de angajare [user query]. Cercetările economice sugerează că, deși impactul prețurilor la energie asupra ocupării forței de muncă și a producției în sectorul manufacturier poate varia, au fost observate efecte semnificative din punct de vedere statistic.92 În plus, îmbunătățirile mai ample ale eficienței energetice, care ar putea fi facilitate de investițiile în infrastructura energetică, pot contribui, de asemenea, la creșterea economică generală și la crearea de locuri de muncă.91 Sistemul propus, prin asigurarea potențială a unei aprovizionări fiabile cu energie mai accesibilă, ar putea crea un avantaj competitiv substanțial pentru industriile românești pe piața internațională.

Dincolo de impactul asupra sectoarelor energointensive, sistemul Pilonul 5 ar putea avea implicații sociale și economice mai largi. Prin oferirea de costuri mai mici la utilități ca beneficiu în natură pentru contribuitorii la pensie, sistemul are potențialul de a atenua sărăcia energetică și de a îmbunătăți accesibilitatea serviciilor esențiale pentru o parte semnificativă a populației. Acest beneficiu direct ar putea îmbunătăți standardele de viață ale pensionarilor și ar putea reduce inegalitățile sociale legate de accesul la energie și apă. Sistemul ar putea, de asemenea, să încurajeze economisirea pe termen lung și o participare mai mare la sistemul de pensii datorită beneficiilor imediate și tangibile oferite. În plus, legarea contribuțiilor la pensie de investițiile în infrastructura națională ar putea stimula un sentiment mai mare de proprietate și participare în rândul cetățenilor la dezvoltarea și modernizarea serviciilor esențiale ale țării lor. Cu toate acestea, este important să se ia în considerare și impactul potențial asupra stabilității financiare a companiilor de utilități existente dacă modelele lor tradiționale de venituri sunt modificate semnificativ prin furnizarea de servicii ca beneficii de pensie în natură. Ar fi necesară o planificare atentă pentru a asigura o tranziție lină și pentru a evita orice consecințe negative asupra sănătății financiare a acestor entități vitale.

8. Provocări și riscuri:

Implementarea sistemului de pensii propus pentru Pilonul 5, deși oferă beneficii potențiale, ar implica și o serie de provocări și riscuri semnificative care trebuie analizate și abordate cu atenție.2

Probleme de guvernanță: Asigurarea unei transparențe și a unei responsabilități solide în gestionarea fondului de pensii Pilonul 5 și a investițiilor sale substanțiale în infrastructura națională critică ar fi primordială. Există un risc potențial de influență politică asupra deciziilor de investiții, ceea ce ar putea compromite rentabilitatea financiară și sustenabilitatea pe termen lung a fondului.97 Un cadru de guvernanță bine definit și independent ar fi esențial pentru a atenua acest risc.

Obstacole de reglementare: Implementarea Pilonului 5 ar necesita probabil adoptarea unei noi legislații și modificări ale legilor existente privind pensiile, utilitățile și aspectele fiscale. Navigarea procesului de obținere a aprobărilor și licențelor necesare pentru investiții la scară largă în infrastructură ar putea prezenta, de asemenea, obstacole semnificative de reglementare.

Riscuri de investiții: Investiția masivă în sectoare precum energia, apa și gestionarea deșeurilor implică riscuri inerente, inclusiv pierderi financiare potențiale din cauza fluctuațiilor pieței, a schimbărilor tehnologice rapide și a eșecurilor neprevăzute ale proiectelor. Dezvoltarea și implementarea unor strategii robuste de gestionare a riscurilor ar fi crucială pentru protejarea activelor fondului de pensii și asigurarea stabilității sale financiare pe termen lung.97

Provocări legate de distribuția beneficiilor în natură: Stabilirea și gestionarea unui sistem la scară națională pentru distribuirea beneficiilor în natură, cum ar fi costurile reduse la utilități și accesul la resurse, ar fi complex din punct de vedere logistic și ar putea implica costuri administrative semnificative. Asigurarea distribuției echitabile a beneficiilor și stabilirea unor acorduri eficiente cu numeroși furnizori de utilități ar fi, de asemenea, dificilă.

Acceptarea publică: O schimbare semnificativă de la pensiile monetare tradiționale la un sistem bazat în principal pe beneficii în natură ar putea întâmpina provocări în ceea ce privește acceptarea publică. Comunicarea eficientă a beneficiilor și abordarea potențialelor preocupări în rândul populației ar fi esențiale pentru succesul Pilonului 5.

Impactul asupra pilonilor de pensii existenți: Introducerea unui al cincilea pilon de pensii ar putea crea potențial suprapuneri sau conflicte cu cei patru piloni existenți. Definirea clară a rolului și funcției Pilonului 5 și asigurarea unei coordonări eficiente cu ceilalți piloni ar fi necesară.

Stabilitatea financiară a utilităților: Dacă o parte substanțială a veniturilor companiilor de utilități provine sub formă de beneficii de pensie în natură, mai degrabă decât plăți directe, acest lucru ar putea afecta stabilitatea și profitabilitatea lor financiară. Ar putea fi necesare mecanisme de compensare adecvată sau ajustări ale veniturilor pentru aceste companii.

Navigarea cu succes a acestor provocări și atenuarea riscurilor asociate vor fi esențiale pentru viabilitatea și eficacitatea sistemului de pensii propus pentru Pilonul 5.

9. Recomandări și concluzie:

Pe baza analizei, sistemul de pensii propus pentru Pilonul 5 în România, deși inovator și potențial benefic, necesită o analiză atentă și amănunțită înainte de implementare. Se oferă următoarele recomandări:

  • Realizarea de studii de fezabilitate detaliate: Ar trebui efectuate studii cuprinzătoare pentru a evalua fezabilitatea financiară, economică, socială și de mediu a sistemului propus. Aceste studii ar trebui să includă proiecții detaliate ale rentabilității investițiilor, costurile asociate distribuției beneficiilor în natură și impactul potențial asupra companiilor de utilități.

  • Efectuarea de evaluări ale impactului juridic și fiscal: Sunt necesare evaluări amănunțite ale cadrelor juridice și fiscale actuale pentru a identifica modificările legislative specifice necesare pentru înființarea și funcționarea Pilonului 5, inclusiv scutirea de taxe propusă pentru beneficiile în natură. Ar trebui, de asemenea, evaluat cu atenție impactul potențial asupra veniturilor bugetului de stat.

  • Dezvoltarea unui cadru de guvernanță robust: O structură de guvernanță transparentă și responsabilă pentru fondul de pensii Pilonul 5 este esențială pentru a asigura decizii de investiții solide și pentru a proteja interesele contribuitorilor. Acest cadru ar trebui să minimizeze potențialul de influență politică și să asigure o supraveghere independentă.

  • Stabilirea de strategii de atenuare a riscurilor: Ar trebui elaborate și implementate strategii cuprinzătoare pentru identificarea, evaluarea și atenuarea diferitelor riscuri de investiții asociate proiectelor de infrastructură din sectoarele energetic, de apă și de gestionare a deșeurilor.

  • Testarea pilot a sistemului de distribuire a beneficiilor în natură: Înainte de o lansare națională la scară largă, ar trebui efectuate programe pilot pentru a testa aspectele practice și eficacitatea mecanismului de distribuire a beneficiilor în natură. Acest lucru ar ajuta la identificarea și abordarea oricăror provocări logistice sau administrative.

  • Definirea clară a integrării cu pilonii existenți: Este necesară o articulare clară a modului în care Pilonul 5 s-ar integra și ar completa cei patru piloni existenți ai sistemului de pensii românesc pentru a evita confuzia și pentru a asigura un cadru general coerent de pensii.

  • Analizarea impactului asupra companiilor de utilități: Ar trebui efectuată o analiză detaliată a impactului potențial al Pilonului 5 asupra veniturilor și stabilității financiare a companiilor de utilități și ar trebui luate în considerare mecanisme adecvate de compensare sau ajustare a veniturilor.

În concluzie, sistemul propus pentru Pilonul 5 prezintă o abordare inovatoare care ar putea lega finanțarea pensiilor de dezvoltarea infrastructurii naționale critice și ar putea oferi beneficii imediate și tangibile contribuitorilor prin furnizarea de utilități în natură. Acest model se aliniază tendințelor globale ale fondurilor de pensii care investesc în infrastructură și oferă o soluție unică la provocările specifice ale României. Cu toate acestea, implementarea unui sistem atât de complex implică obstacole semnificative de natură juridică, fiscală, administrativă și de investiții. Depășirea acestor provocări va necesita o planificare meticuloasă, studii de fezabilitate cuprinzătoare și stabilirea unor mecanisme de reglementare și guvernanță robuste. Deși beneficiile potențiale ale unui sistem de pensii mai durabil și ale unei infrastructuri moderne sunt considerabile, o abordare prudentă și bine informată este esențială pentru a asigura viabilitatea și succesul pe termen lung al acestei propuneri inovatoare.

Lucrări citate

  1. generatiaindependenta.ro, accesată pe aprilie 4, 2025, https://generatiaindependenta.ro/wp-content/uploads/2025/01/INTEGRAL-SISTEMUL-DE-PENSII-2025.pdf

  2. PensionsEurope solicită Guvernului României să protejeze arhitectura sistemului de pensii private - APAPR, accesată pe aprilie 4, 2025, https://apapr.ro/pensionseurope-solicita-guvernului-romaniei-sa-protejeze-arhitectura-sistemului-de-pensii-private/

  3. Proiecții privind sustenabilitatea sistemului de pensii în România - IDEAS/RePEc, accesată pe aprilie 4, 2025, https://ideas.repec.org/a/fst/rfsisf/v6y2019i4p50-67.html

  4. Finanțarea comunităților de energie - Greenpeace România, accesată pe aprilie 4, 2025, https://www.greenpeace.org/romania/finantarea-comunitatilor-de-energie/

  5. Ministerul Energiei anunță semnarea unui număr record de 25 de ..., accesată pe aprilie 4, 2025, https://energie.gov.ro/ministerul-energiei-anunta-semnarea-unui-numar-record-de-25-de-contracte-de-finantare-pentru-modernizarea-retelelor-de-distributie-a-energiei-electrice/

  6. România primește 1,1 miliarde de euro pentru investiții în infrastructura energetică, accesată pe aprilie 4, 2025, https://energymagazine.ro/romania-primeste-11-miliarde-de-euro-pentru-investitii-in-infrastructura-energetica/

  7. Investiții de peste 16 miliarde de euro pentru dezvoltarea sectorului energetic al României, accesată pe aprilie 4, 2025, https://energie.gov.ro/investitii-de-peste-16-miliarde-de-euro-pentru-dezvoltarea-sectorului-energetic-al-romaniei/

  8. mfe.gov.ro, accesată pe aprilie 4, 2025, https://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2021/06/0c2887df42dd06420c54c1b4304c5edf.pdf

  9. Ghidul pensiilor totul despre pensia privata | Metropolitan Life, accesată pe aprilie 4, 2025, https://www.metropolitanlife.ro/despre-noi/blog/economii-pentru-un-viitor-mai-sigur/ghidul-pensiilor-totul-despre-pensia-privata/

  10. Despre sistemul de pensii - BT Pensii, accesată pe aprilie 4, 2025, https://btpensii.ro/despre-sistemul-de-pensii/istoric

  11. Structura Sistemului de Pensii în România - NN, accesată pe aprilie 4, 2025, https://www.nn.ro/blog/ghid-financiar/structura-sistemului-de-pensii-in-romania

  12. mmuncii.ro, accesată pe aprilie 4, 2025, https://mmuncii.ro/j33/images/Documente/protectie_sociala/pensii/Introducere_Prezentarea_sistemului_de_pensii_din_Romania.pdf

  13. Sistemul de pensii din România: Ce sunt Pilonii de pensie? - Groupama, accesată pe aprilie 4, 2025, https://www.groupama.ro/ghiduri/sistemul-de-pensii-romania

  14. accesată pe ianuarie 1, 1970, https://asfromania.ro/legislatie/pensii-private/fonduri-de-pensii-administrate-privat-pilonul-ii/legea-nr-411-2004

  15. Pilonul II - Sistemul de pensii obligatorii administrate privat - Ministerul Muncii, accesată pe aprilie 4, 2025, https://mmuncii.ro/j33/index.php/ro/2014-domenii/protectie-sociala/pensii/3920

  16. LEGE (R) 411 18/10/2004 - Portal Legislativ, accesată pe aprilie 4, 2025, https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/83682

  17. LEGE Nr. 411 din 18 octombrie 2004 *** Republicată privind fondurile de pensii administrate privat Text în vigoare încep - Ministerul Muncii, accesată pe aprilie 4, 2025, https://mmuncii.ro/j33/images/Documente/Legislatie/Pensii/legea_411din2004-republicata.pdf

  18. LEGE (A) 411 18/10/2004 - Portal Legislativ, accesată pe aprilie 4, 2025, https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/266814

  19. Legislație primară PII - Autoritatea de Supraveghere Financiară, accesată pe aprilie 4, 2025, https://asfromania.ro/ro/a/2026/legisla%C8%9Bie-primar%C4%83-pii

  20. Despre Pensiile Obligatorii – Pilon II - Generali.ro, accesată pe aprilie 4, 2025, https://www.generali.ro/pensii/pensii-obligatorii/despre-pensiile-obligatorii/

  21. Unde sunt investiți banii tăi din pilonul 2 de pensie? - NN, accesată pe aprilie 4, 2025, https://www.nn.ro/blog/ghid-financiar/yes-la-pensie-unde-sunt-investiti-banii

  22. Portofoliu fonduri de pensii obligatorii - Prime Transaction, accesată pe aprilie 4, 2025, https://www.primet.ro/documente/materiale-analiza/Analiza%20Portofoliu%20Fonduri%20de%20Pensii%20Obligatorii.pdf

  23. Structura detaliată a portofoliului de investiții - BCR Pensii, accesată pe aprilie 4, 2025, https://www.pensiibcr.ro/ro/utile/pensia-obligatorie-pilon-2/rapoarte/structura-detaliata-a-portofoliului-de-investitii

  24. Raportare privind situația detaliată a investițiilor - Metropolitan Life, accesată pe aprilie 4, 2025, https://www.metropolitanlife.ro/pensie-pilon-2/informatii-si-materiale/informatii-financiare/raportare-privind-situatia-detaliata-a-investitiilor/

  25. accesată pe ianuarie 1, 1970, https://asfromania.ro/legislatie/pensii-private/pensii-facultative-pilonul-iii/legea-nr-204-2006

  26. Inventarierea și analiza reglementărilor din domeniul turismului - Turism.gov.ro, accesată pe aprilie 4, 2025, https://turism.gov.ro/web/wp-content/uploads/2024/01/LIVRABIL-A-5.1-Inventarierea-si-analiza-reglementarilor-din-domeniul-turismului.pdf

  27. Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative - ASF, accesată pe aprilie 4, 2025, https://www.asfromania.ro/files/pensii/legi/L2006-204N.pdf

  28. LEGE 204 22/05/2006 - Portal Legislativ, accesată pe aprilie 4, 2025, https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/72225

  29. LEGE (A) 204 22/05/2006 - Portal Legislativ, accesată pe aprilie 4, 2025, https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/228150

  30. Lege nr. 204/2006 din 22 mai 2006 Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative În vigoare de la 03 i - apapr, accesată pe aprilie 4, 2025, https://apapr.ro/wp-content/uploads/2023/11/L204.pdf

  31. Pensii private - Pilonul III, accesată pe aprilie 4, 2025, https://pensiiprivate.infocons.ro/pensii-private/pensii-private-pilonul-i/

  32. Viitorul sistemului de pensii din România trebuie să fie construit pe echitate, sustenabilitate și performanță (studiu) - AGERPRES, accesată pe aprilie 4, 2025, https://agerpres.ro/economic/2025/01/31/viitorul-sistemului-de-pensii-din-romania-trebuie-sa-fie-construit-pe-echitate-sustenabilitate-si-pe--1418177

  33. Sustainability of private and special pension system reforms in Romania - IOSR Journal, accesată pe aprilie 4, 2025, https://www.iosrjournals.org/iosr-jef/papers/Vol12-Issue6/Ser-4/E1206043946.pdf

  34. Reforma pensiilor: Soluţii pentru sustenabilitatea sistemului de pensii - Mold-street.com, accesată pe aprilie 4, 2025, https://www.mold-street.com/noutati/reforma-pensiilor-solutii-pentru-sustenabilitatea-sistemului-de-pensii

  35. Sistemul de pensii din Romania: Provocari si solutii pentru tineri - 1asig.ro, accesată pe aprilie 4, 2025, https://www.1asig.ro/Sistemului-de-pensii-din-Romania-Provocari-si-solutii-pentru-tineri-articol-100-73219.htm

  36. Sistemul de pensii privat din Romania: o nouă măsură - KPMG International, accesată pe aprilie 4, 2025, https://kpmg.com/ro/ro/blogs/home/posts/2023/01/sistemul-de-pensii-privat-din-romania--o-nou-msur-menit-s-creasc.html

  37. Fondul European de Eficienţă Energetică - Oportunități de finanțare UE, accesată pe aprilie 4, 2025, https://oportunitati-ue.gov.ro/program/fondul-european-de-eficienta-energetica/

  38. Comisia Europeană sprijină proiecte transfrontaliere de infrastructură energetică printr-o finanţare de 600 de milioane de euro - Economedia.ro, accesată pe aprilie 4, 2025, https://economedia.ro/comisia-europeana-sprijina-proiecte-transfrontaliere-de-infrastructura-energetica-printr-o-finantare-de-600-de-milioane-de-euro.html

  39. 2025, anul în care România țintește 2500MW noi în sistemul ..., accesată pe aprilie 4, 2025, https://energie.gov.ro/2025-anul-in-care-romania-tinteste-2500mw-noi-in-sistemul-energetic-cu-investitii-precum-iernut-mintia-rastolita-navodari-si-proiectele-private-cofinantate-prin-pnrr/

  40. România ţinteşte 2.500 MW noi în sistemul energetic, în 2025 - Ministerul Energiei, accesată pe aprilie 4, 2025, https://www.economica.net/romania-tinteste-2-500-mw-noi-in-sistemul-energetic-in-2025-ministerul-energiei_799966.html

  41. România Eficientă | OMVPetrom.com, accesată pe aprilie 4, 2025, https://www.omvpetrom.com/ro/sustenabilitate/proiecte-si-investitii-sociale/romania-eficienta

  42. 2025 va fi anul în care România ţinteşte 2500MW noi în sistemul energetic. Anunţul ministrului Energiei - Mediafax, accesată pe aprilie 4, 2025, https://www.mediafax.ro/economic/2025-va-fi-anul-in-care-romania-tinteste-2500mw-noi-in-sistemul-energetic-anuntul-ministrului-energiei-22635837

  43. PROGRAMUL NAȚIONAL DE REFORMĂ 2024 - Ministerul Afacerilor Externe, accesată pe aprilie 4, 2025, https://www.mae.ro/sites/default/files/file/anul_2024/pdf_2024/2024.07.05_pnr_2024_ro.pdf

  44. de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al României - EUR-Lex, accesată pe aprilie 4, 2025, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52021PC0608&from=IT

  45. PLANUL NAȚIONAL DE REDRESARE ȘI REZILIENȚĂ (PNRR ..., accesată pe aprilie 4, 2025, https://mfe.gov.ro/pnrr/

  46. Where Do Pension Funds Typically Invest? - Investopedia, accesată pe aprilie 4, 2025, https://www.investopedia.com/articles/credit-loans-mortgages/090116/what-do-pension-funds-typically-invest.asp

  47. Pension scheme assets – a deep dive into infrastructure, accesată pe aprilie 4, 2025, https://www.pensionspolicyinstitute.org.uk/media/byphoeyr/20241003-deep-dive-2-infrastructure.pdf

  48. De-risking Infrastructure Investment to Open the Door for Pension Funds | Wilson Center, accesată pe aprilie 4, 2025, https://www.wilsoncenter.org/article/de-risking-infrastructure-investment-open-door-pension-funds

  49. How to Increase Public Pension Fund Investment in U.S. Infrastructure - Reason Foundation, accesată pe aprilie 4, 2025, https://reason.org/commentary/how-to-increase-public-pension-fund-investment-in-u-s-infrastructure/

  50. Pension funds have the potential to ignite Africa's infrastructure revolution, accesată pe aprilie 4, 2025, https://fsdafrica.org/blog/pension-funds-have-the-potential-to-ignite-africas-infrastructure-revolution/

  51. SCALING UP INSTITUTIONAL INVESTMENT FOR PLACE-BASED IMPACT, accesată pe aprilie 4, 2025, https://www.impactinvest.org.uk/wp-content/uploads/2021/05/Place-based-Impact-Investing-White-Paper-May-2021.pdf

  52. Cum poti incheia un contract de furnizare energie electrica? - PPC, accesată pe aprilie 4, 2025, https://www.ppcenergy.ro/info-utile/incheiere-contract-de-furnizare-rezidential/

  53. Despagubiri pentru amplasarea stalpilor de electricitate pe terenul ..., accesată pe aprilie 4, 2025, https://indrumari-juridice.eu/indrumarijuridice/despagubiri-pentru-amplasarea-stalpilor-de-electricitate-pe-terenul-proprietate-privata-transelectrica-sau-alte-societati-de-utilitate-publica-din-domeniul-energiei-electrice-cum-putem-obtine-desp/

  54. Raport al investigației privind sectorul gazelor naturale din România - Consiliul Concurentei, accesată pe aprilie 4, 2025, https://www.consiliulconcurentei.ro/wp-content/uploads/2020/01/raport_final_gaze_naturale-1.pdf

  55. Analiza Funcţională a Sectorului Economie şi Energie în România - Secretariatul General al Guvernului, accesată pe aprilie 4, 2025, https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2021/07/MECMA_RO_Review-Final-Report-RO.pdf

  56. Raport Investigaţia sectorială referitoare la gestionarea resurselor de apă de suprafaţă şi efectele produse asupra pie, accesată pe aprilie 4, 2025, https://www.consiliulconcurentei.ro/wp-content/uploads/2020/01/raport_apa_neconf_1882017pt_site.pdf

  57. Soluții și servicii pentru industrie - producție/distribuție - Quartz Matrix, accesată pe aprilie 4, 2025, https://www.quartzmatrix.ro/solutii-industrie-energie-resurse-utilitati-productie-distributie/

  58. Economia României - Wikipedia, accesată pe aprilie 4, 2025, https://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Rom%C3%A2niei

  59. Taxation of In-Kind Benefits - AARP Policy Book, accesată pe aprilie 4, 2025, https://policybook.aarp.org/policy-book/taxation/tax-expenditures/taxation-kind-benefits

  60. Avantaje in natura - SintactLegeFree, accesată pe aprilie 4, 2025, https://sintact.ro/fluxuri/avantaje-in-natura-1610613274

  61. Beneficii în natură/în numerar și tratamentul lor fiscal - Nestlers Group, accesată pe aprilie 4, 2025, https://nestlersgroup.com/ro/beneficii-in-natura-in-numerar-si-impozitul/

  62. Art. 76: Definirea veniturilor din salarii şi asimilate salariilor - Codul Fiscal din 2015 (Legea 227/2015) - Sintact, accesată pe aprilie 4, 2025, https://sintact.ro/legislatie/monitorul-oficial/codul-fiscal-din-2015-legea-227-2015-16950032/art-76

  63. ART. 76 - Definirea veniturilor din salarii si asimilate salariilor - Codul Fiscal actualizat, accesată pe aprilie 4, 2025, https://www.noulcodfiscal.ro/titlu-4/capitol-3/articol-76.html

  64. Legea nr.227/2015 - ANAF, accesată pe aprilie 4, 2025, https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_2023.htm

  65. Art. 142 Codul Fiscal, accesată pe aprilie 4, 2025, https://www.noulcodfiscal.ro/titlu-5/capitol-2/sectiune-3/articol-142.html

  66. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal - ANAF, accesată pe aprilie 4, 2025, https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_26072017.htm

  67. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal - ANAF, accesată pe aprilie 4, 2025, https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/L_227_2015.htm

  68. COD FISCAL 08/09/2015 - Portal Legislativ, accesată pe aprilie 4, 2025, https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/171282

  69. Definirea veniturilor din salarii şi asimilate salariilor - Secţiunea 1 - Norme Metodologice din 2016 de aplicare a Legii nr.... - Sintact, accesată pe aprilie 4, 2025, https://sintact.ro/legislatie/monitorul-oficial/norme-metodologice-din-2016-de-aplicare-a-legii-nr-16952527/tyt-iv-roz-iii-sek-1

  70. Regimul contabil și fiscal privind dividendele - CECCAR Business Magazine, accesată pe aprilie 4, 2025, https://www.ceccarbusinessmagazine.ro/regimul-contabil-si-fiscal-privind-dividendele/a/NTQ2MTMyMTA0MzQ5NzE2M6K-e4wXiQH5MS5I7iCNkag

  71. tratamentul fiscal al veniturilor din dividende - ANAF, accesată pe aprilie 4, 2025, https://static.anaf.ro/static/10/Cluj/cj_dividende_27mar2025.pdf

  72. static.anaf.ro, accesată pe aprilie 4, 2025, https://static.anaf.ro/static/10/Brasov/Brasov/dividende_2023.pdf

  73. Autoritatea de Supraveghere Financiară - Legislație secundară PII, accesată pe aprilie 4, 2025, https://www.asfromania.ro/ro/a/2027/legisla%C8%9Bie-secundar%C4%83-pii

  74. Autoritatea de Supraveghere Financiară - Legislație secundară PIII - ASF Romania, accesată pe aprilie 4, 2025, https://www.asfromania.ro/ro/a/2029/legisla%C8%9Bie-secundar%C4%83-piii

  75. Cat sunt de sigure? - APAPR, accesată pe aprilie 4, 2025, https://apapr.ro/pensii-private/siguranta-pensiilor/

  76. Norma nr. 11/2011 privind investirea si evaluarea activelor fondurilor de pensii private - ASF, accesată pe aprilie 4, 2025, https://asfromania.ro/uploads/articole/attachments/6476fdfcb39ed586829344.pdf

  77. Norma nr. 11/2011 privind investirea și evaluarea activelor fondurilor de pensii private - ASF Romania, accesată pe aprilie 4, 2025, https://asfromania.ro/files/pensii/NPII/N%2011%20-%202011_%20investire_eval_active_fonduri_pensii_priv-%20consolidata%20oct2019.pdf

  78. privind investirea și evaluarea activelor fondurilor de pensii private - Portal Legislativ, accesată pe aprilie 4, 2025, https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/282170

  79. Norma CSSPP nr. 11/2011 privind investirea şi evaluarea activelor fondurilor de pensii private – modificări (Norma ASF nr. 10/2024) | Universul Juridic, accesată pe aprilie 4, 2025, https://www.universuljuridic.ro/norma-csspp-nr-11-2011-privind-investirea-si-evaluarea-activelor-fondurilor-de-pensii-private-modificari-norma-asf-nr-10-2024/

  80. ASF. Proiect: Norma pentru modificarea Normei nr. 11/2011 privind investirea si evaluarea activelor fondurilor de pensii private | Universul Juridic, accesată pe aprilie 4, 2025, https://www.universuljuridic.ro/asf-proiect-norma-pentru-modificarea-normei-nr-11-2011-privind-investirea-si-evaluarea-activelor-fondurilor-de-pensii-private/

  81. 10 pension funds with climate investing allocations - New Private Markets, accesată pe aprilie 4, 2025, https://www.newprivatemarkets.com/10-pension-funds-with-climate-investing-allocations/

  82. Progress and priorities: reviewing sustainability in key pension systems - UN PRI, accesată pe aprilie 4, 2025, https://www.unpri.org/private-retirement-systems-and-sustainability/progress-and-priorities-reviewing-sustainability-in-key-pension-systems/12285.article

  83. PLANUL NAȚIONAL INTEGRAT ÎN DOMENIUL ENERGIEI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 2025-2030 Actualizare, accesată pe aprilie 4, 2025, https://energie.gov.ro/wp-content/uploads/2024/10/PLANUL-NATIONAL-INTEGRAT-IN-DOMENIUL-ENERGIEI-SI-SCHIMBARILOR-CLIMATICE-2021-2030-Actualizare-Octombrie-2024.pdf

  84. Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 - Energy - European Commission, accesată pe aprilie 4, 2025, https://energy.ec.europa.eu/system/files/2020-04/ro_final_necp_main_ro_0.pdf

  85. Acțiunile UE în domeniul energiei și al schimbărilor climatice - European Union, accesată pe aprilie 4, 2025, https://op.europa.eu/webpub/eca/lr-energy-and-climate/ro/

  86. energie.gov.ro, accesată pe aprilie 4, 2025, https://energie.gov.ro/wp-content/uploads/2024/08/Strategia-Energetica-a-Romaniei-2025-2035-cu-perspectiva-anului-2050_23.08.2024.pdf

  87. Democratizarea producției de energie - pentru o autonomie energetică locală și regională, accesată pe aprilie 4, 2025, https://www.contributors.ro/democratizarea-productiei-de-energie-pentru-o-autonomie-energetica-locala-si-regionala/

  88. Siderurgia românească s-a scufundat sub prețurile energiei și a dumpigului din țările non-UE: minus 30% în 4 ani. Exportăm zeci de mii de tone de fier vechi pentru că nu mai e rentabil să-l prelucrăm. Și importăm produs finit - Curs De Guvernare, accesată pe aprilie 4, 2025, https://cursdeguvernare.ro/industria-siderurgica-romaneasca-in-pericol-de-disparitie-iar-salvarea-intarzie-sa-vina.html

  89. România poate avea o industrie siderurgică puternică, însă ceva împiedică dezvoltarea sectorului - HotNews.ro, accesată pe aprilie 4, 2025, https://hotnews.ro/romania-poate-avea-o-industrie-siderurgica-puternica-insa-ceva-impiedica-dezvoltarea-sectorului-1926733

  90. Cum explică BNR criza prețurilor energiei în România și UE - Economedia.ro, accesată pe aprilie 4, 2025, https://economedia.ro/cum-explica-bnr-criza-preturilor-energiei-in-romania-si-ue.html

  91. Economic benefits – Multiple Benefits of Energy Efficiency 2019 – Analysis - IEA, accesată pe aprilie 4, 2025, https://www.iea.org/reports/multiple-benefits-of-energy-efficiency-2019/economic-benefits-2

  92. Publication: Energy Prices, Energy Intensity, and Firm Performance - World Bank Open Knowledge Repository, accesată pe aprilie 4, 2025, https://openknowledge.worldbank.org/entities/publication/9aeae297-c5fe-4791-94df-422cd4ad323f

  93. How to keep energy intensive industry competitive and avoid inefficient subsidy races, accesată pe aprilie 4, 2025, https://www.delorscentre.eu/en/publications/detail/publication/how-to-keep-energy-intensive-industry-competitive

  94. Not So Fast: Why U.S. Manufacturing Is Likely to Stay Home Through Decarbonization, accesată pe aprilie 4, 2025, https://www.csis.org/analysis/not-so-fast-why-us-manufacturing-likely-stay-home-through-decarbonization

  95. Complementary inputs and industrial development: can lower electricity prices improve energy efficiency? - Grantham Research Institute on climate change and the environment - LSE, accesată pe aprilie 4, 2025, https://www.lse.ac.uk/granthaminstitute/publication/complementary-inputs-and-industrial-development-can-lower-electricity-prices-improve-energy-efficiency/

  96. Autoritatea de Supraveghere Financiară - Q&A Pensii private - ASF Romania, accesată pe aprilie 4, 2025, https://asfromania.ro/ro/a/1657/q%26a--pensii-private

  97. Pensii de stat, pensii private sau un sistem mixt? - Contributors, accesată pe aprilie 4, 2025, https://www.contributors.ro/pensii-de-stat-pensii-private-sau-un-sistem-mixt/

  98. Situația actuală a sistemului de pensii din România și perspectivele acestuia., accesată pe aprilie 4, 2025, https://www.contributors.ro/situa%C8%9Bia-actuala-a-sistemului-de-pensii-din-romania-%C8%99i-perspectivele-acestuia/

  99. Pensia facultativă BCR PLUS (Pilon III), accesată pe aprilie 4, 2025, https://www.pensiibcr.ro/ro/angajat/pensia-facultativa

  100. Pension Reform and Stock Market Development - International Monetary Fund (IMF), accesată pe aprilie 4, 2025, https://www.imf.org/-/media/Files/Publications/WP/2025/English/wpiea2025049-print-pdf.ashx

  101. Best practices in the pension funds investment process - PwC Luxembourg, accesată pe aprilie 4, 2025, https://www.pwc.lu/en/asset-management/docs/pwc-awm-global-pension-funds.pdf

  102. Public pensions are mixing risky investments with unrealistic predictions | Stanford Institute for Economic Policy Research (SIEPR), accesată pe aprilie 4, 2025, https://siepr.stanford.edu/news/public-pensions-are-mixing-risky-investments-unrealistic-predictions

  103. Utilities not leveraging 'unique' advantages to address low pension funding: report, accesată pe aprilie 4, 2025, https://www.utilitydive.com/news/utilities-not-leveraging-unique-advantages-to-address-low-pen